Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

De ce se rotesc electronii in jurul nucleului...

Creat de styhl, Martie 10, 2011, 09:37:09 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

styhl

... in jurul acselor proprii, pe traectorii eliptice,halterice,etc. pe diferite straturi. La fel planetele, galaxiile, metagalaxiile. Exista in prezent un raspun bine pus la punct sau nu?

Eugen7

#1
Citat din: styhl din Martie 10, 2011, 09:37:09 PM
... in jurul acselor proprii, pe traectorii eliptice,halterice,etc. pe diferite straturi. La fel planetele, galaxiile, metagalaxiile. Exista in prezent un raspun bine pus la punct sau nu?

electronii nu trebuie "vazuti" ca niste mici particule care se rotesc in jurul nucleului... asemenea planetelor care se rotesc in jurul soarelui.
electronul incepe sa existe ca particula doar atunci cand este masurata pozitia lui, altfel el este sun forma de unda (ca un nor pe orbitalul sau).

O consecință a principiului incertitudinii a fost faptul că electronul nu mai putea fi considerat ca având o poziție exactă pe orbitalul său. Mai degrabă electronul trebuia descris de către toate punctele în care acesta ar fi putut să existe. Calcularea punctelor localizărilor probabile pentru electron aflat pe o orbită cunoscută creează imaginea unui nor de puncte sub formă sferică pentru orbitalele unui atom, de fapt a unor sfere așezate concentric în jurul nucleului. Mecanica cuantică înlătură noţiunile ,,clasice" de poziţie şi moment absolut înlocuindu-le pe acestea cu noţiuni ce nu au nici o analogie în viaţa reală.

Aceasta a condus la următoarea aserțiune a lui Heisenberg: dacă nu s-a efectuat nici o măsurătoare a electronului atunci el nu poate fi descris ca fiind situat într-o anume locație ci în întreg norul simultan. Cu alte cuvinte, mecanica cuantică nu poate oferi rezultate exacte, ci numai probabilitatea ca o particulă să se afle într-o anumită stare cuantică. Heisenberg a mers mai departe și a spus că o particulă aflată în mișcare începe să existe doar odată cu observarea ei. Oricât de stranie și ne-intuitivă pare această aserțiune, mecanica cuantică ne spune totuși care este locația orbitalului electronului, norul său de probabilități. Heisenberg vorbea despre particula însăși și nu despre orbitalul său care are o distribuție de probabilitate cunoscută.

Când un electron este parte a unui atom, locurile de unde poate dispărea şi cele în care poate reapărea sunt doar anumite zone din jurul nucleului. Şi asta creează aparenţa unui "înveliş", aşa-zisul orbital electronic. Particulele elementare pot exista, de asemeni, în mai mult de o locaţie în acelaşi timp, cu condiţia ca timpul să fie extrem de scurt. Un electron poate călători dintr-un loc în altul parcurgând toate drumurile posibile simultan. Şi, încă mai şocant, aceste particule pot apărea din nimic, pentru a exista pentru un timp foarte scurt şi a dispărea, la fel, în neant. Oamenii de ştiinţă le-au numit particule virtuale.

Deşi virtuale, ele generează efecte "foarte" reale. Toate aceste manifestări uimitoare fac ca descrierea particulelor subatomice să fie extrem de dificilă şi inexactă, dar existenţa însăşi este inexactă la această scară cuantică. Se pune deseori întrebarea: ce oscilează, care este proprietatea variabilă atunci când ne referim la o particulă ca fiind o undă? Şi după foarte multe încercări de a oferi un răspuns, s-a ajuns la concluzia că existenţa însăşi este cea are o natură ondulatorie. Particula "oscilează" parcă continuu între două lumi, apărând şi dispărând, iar acele locuri în care valorile undei asociate sunt maxime sunt cele unde particula se materializează de cele mai multe ori, în timp ce locaţiile unde valorile undei asociate sunt minime sunt cele pe care particula le evită. Unda este o veritabilă hartă a existenţei particulei şi, pe măsură ce unda se modifică, particula se schimbă la rândul ei.



de ce se rotesc planetele in jurul soarelui?

Albert Einstein a oferit răspunsul la aceasta intrebare prin teoria generală a relativităţii care explică proprietăţile spaţiului şi timpului în Univers. Spaţiu-timpul este neted şi plat (întocmai ca suprafaţa unei mese) atâta timp cât nu se află în el obiecte cu masă. Prezenţa masei curbează spaţiu-timpul întocmai cum se curbează suprafaţa elastică a unei trambuline rotunde de joacă pentru copii atunci când un copil sare pe ea, presând-o cu toată masa corpului său.  Astfel, masa soarelui creează o pantă în spaţiu-timpul din jurul său (în care se află şi planetele), iar masa panetelor creează la rândul lor cate o mică pantă în spaţiu-timpul din jurul lor, apărând astfel mici curburi în acelaşi spaţiu-timp, iar aceaste curburi (sunt cauza care) împiedică planetele aflate în mişcare să cadă pe soare.

Este întocmai ca la o ruletă din cazino. Bilei i se imprimă iniţial o viteză pentru a se putea roti pe marginea ruletei în spaţiul curbat al acesteia către centru. Bila reprezinta o planeta care se misca pe orbita in jurul soarelui, ca carui masa a curbat spatiu-timpul din jurul sau.
"Stiu ca nu stiu nimic dar stiu ca pot sti mai multe decat stiu" (Socrate)

Adi

Intrebarea e de ce electronii se misca sau de ce se misca in jurul nucleului? Pai daca nu ar fi in jurul nucleului nu ar forma atomi, ci ar fi nucleele pe de-o parte si electronii de de alta parte. Apoi electronii nu ar putea sta in jurul nucleului daca nu s-ar misca in jurul nucleului. Altfel ar cadea direct in nucleu. La fel planetele trebuie sa se roteasca in jurul Soarelui. Daca nu, ar cadea pe Soare. De asta atunci cand arunci o piatra in sus ea cade inapoi pe Pamant. Pentru ca nu are o viteza tangentiala in jurul Pamantului mare incat sa se roteasca in jurul Pamantului si sa ii devina satelit.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

florin_try

Citat din: styhl din Martie 10, 2011, 09:37:09 PM
[traiectoria electron] ... in jurul acselor proprii, pe traectorii eliptice,halterice,etc. pe diferite straturi.

Nu putem sti care este traiectoria (in sens clasic) a electronilor in jurul nucleului.

Ce putem sti insa este care ar fi probabilitatea ca electronul sa se afle la anumite pozitii fata de nucleu.

A.Mot-old

Eu cred ca nucleul unui atom are un caracter energetic pulsatil si de aceea elctronii prezinta vibratii mai mari sau mai mici (deci oarecum caracter de unda) si chiar salturi pe alte substraturi sau straturi iar vitezele lor orbitale si de vibratii sunt foarte mari si de aceea este greu sa stabilesti anumite caracteristic ale lui decat doar prin efectele (urmele lor)....dar poate ca gresesc....
Adevărul Absolut Este Etern!

florin_try

Citat din: A.Mot din Martie 11, 2011, 08:02:10 AM
Eu cred ca nucleul unui atom are un caracter energetic pulsatil si de aceea elctronii prezinta vibratii mai mari sau mai mici (deci oarecum caracter de unda) si chiar salturi pe alte substraturi sau straturi iar vitezele lor orbitale si de vibratii sunt foarte mari si de aceea este greu sa stabilesti anumite caracteristic ale lui decat doar prin efectele (urmele lor)....dar poate ca gresesc....

Eu cred ca te situezi un pic in afara fizicii si a conceptelor cu care fizica opereaza. Insa lucrurile pot fi bineninteles schimbate punind mina pe manuale de baza de fizica si un pic de perseverenta.


Eugen7

forta electromagnetica determina atractia intre nucleul atomului ce are sarcina pozitva (datorita protonilor) si electroni (care au sarcina negativa).

spre deosebire de electroni care "sunt pusi in miscare" de  forta electromagnetica, in univers corpurile nu se atrag unele pe aletele datorita unei forte numite gravitatie (caci aceasta ar presupune ca gravitatia se propaga cu viteza infinita ceea ce contravine postulatului teoriei relativitatii restranse ca viteza luminii este viteza maxima de deplasare in univers) ci ele se misca intr-un spatiu curbat de prezenta corpurilor (mai precis a masei acestora). Spaţiu-timpul este neted şi plat (întocmai ca o suprafața unei mese) atâta timp cât nu se află în el obiecte cu masă. Prezenţa masei curbează spaţiu-timpul întocmai cum se curbează suprafața elastică a unei trambuline rotunde de joacă pentru copii atunci când un copil sare pe ea, presând-o cu toată masa corpului său.  Astfel, masa Steleor si a planetelor creează o pantă în spaţiu-timpul din jurul lor.

de ce se roteste un satelit in jurul pamantului? sau cum putem plasa un satelit pe orbita? de ce alte corpuri cad pe pamant?
Este întocmai ca la o ruleta din cazino. Bilei i se imprimă iniţial o viteză pentru a se putea roti pe marginea ruletei în spaţiul curbat al acesteia către centru. Cu cat bila este mai aproape de centrul ruletei cu atât viteza ei de rotaţie trebuie sa fie mai mare pentru a continua să se rotească. Întrucât bila nu îşi poate menţine o viteză constantă, viteza ei fiind în continuă scădere, în cele din urmă bila va cădea pe panta spre centrul ruletei (intrând în una din cele 36 de găuri ale ruletei), pe o traiectorie curbă, deoarece direcţia "jos" (către centru) se schimbă continuu. Daca punem bila pe marginea ruletei fără să îi imprimăm nici o viteză, atunci ea nu se va roti ci va cădea pe panta înspre centrul ruletei, pe o traiectorie dreapta, întrucât direcţia "jos" nu se schimbă (intrând direct în gaura ruletei ce se află la capătul traiectoriei). Primul caz când bilei i se imprimă o viteză pentru a se putea roti corespunde plasării satelitului pe orbită, iar al doilea caz când bilei nu i se imprima nici o viteză corespunde caderii corpurilor pe pmanat (care nu au o viteza suficienta pentru a se mentine pe orbita).

Reţinem că forţele din mecanica clasică (forţa gravitaţională, forţa centrifugă, forţa centripetă) sun doar nişte forţe fictive, inventate pentru a putea explica unele fenomene ce au loc în Univers, întrucât ele explică doar "cum" au loc acestea nu şi ,,de ce" (cauza lor). Doar teoria relativităţii generale răspunde la ambele întrebări.


modelul planetar al atomului a fost propus de Rutherford si completat de Bohr (care pentru a rezolva problema colapsului atomului, a precizat ca electronii nu se pot misca pe orbite la orice distanta de nucleu, asa cum spre exemplu se pot misca satelitii in jurul pamantului pe orbite la orice distanta, insa nu a putut spune de ce este asa). modelul planetar al atomului nu este o reprezentare "reala" a modeului atomic.

De Broglie a propus că electronii, precum fotonii (particule de lumină), manifestă atât proprietăţi ale particulelor cât şi proprietăţi ale undelor. Bazându-se pe această interpretare, acesta a sugerată că o analiză a orbitalilor electronilor din punct de vedere al undelor şi nu al particulelor, ar răspunde mai multor întrebări legate de natura lor. Într-adevăr, acesta a reprezentat un nou pas în dezvoltarea unui model al atomului.

Ipoteza lui de Broglie a făcut posibilă introducerea suportului matematic şi analogiilor fizice pentru stările cuantificate ale electronilor dintr-un atom, dar nici modelul acestuia nu era complet. În decurs de câţiva ani însă, fizicienii Werner Heisenberg şi Erwin Schrödinger, fiecare lucrând individual, au creat un model matematic mult mai riguros pentru particulele subatomice, plecând de la conceptul dualităţii undă-particulă a lui de Broglie.
"Stiu ca nu stiu nimic dar stiu ca pot sti mai multe decat stiu" (Socrate)

Eugen7

Citat din: florin_ din Martie 11, 2011, 08:14:23 AM
Citat din: A.Mot din Martie 11, 2011, 08:02:10 AM
Eu cred ca nucleul unui atom are un caracter energetic pulsatil si de aceea elctronii prezinta vibratii mai mari sau mai mici (deci oarecum caracter de unda) si chiar salturi pe alte substraturi sau straturi iar vitezele lor orbitale si de vibratii sunt foarte mari si de aceea este greu sa stabilesti anumite caracteristic ale lui decat doar prin efectele (urmele lor)....dar poate ca gresesc....

Eu cred ca te situezi un pic in afara fizicii si a conceptelor cu care fizica opereaza. Insa lucrurile pot fi bineninteles schimbate punind mina pe manuale de baza de fizica si un pic de perseverenta.
subscriu la cele afirmate (de florin).
"Stiu ca nu stiu nimic dar stiu ca pot sti mai multe decat stiu" (Socrate)