Tensiunea/Tensiunea electromotoare

[ioanabc]

Eu nu inteleg care este diferenta dintre tensiune (U) si tensiune electromotoare (E). Am vazut formule le genul U=I*R scrise E=I*R sau in loc de P=U*I scris P=E*I. N-as prea crede ca sunt unul si acelasi lucru. Ma puteti ajuta cu o explicatie sau sa-mi indicati un loc de unde pot sa ma documentez si sa inteleg chestia asta? Eu tot caut pe net de vreo jumatate de ora si inca n-am gasit nimic satisfacator. Merci

Later edit: Bun, am gasit ceva si o sa postez aici daca tot am deschis acest topic ca poate mai ajuta pe cineva.

E - Tensiunea electromotoare a sursei
U - Tensiunea la bornele sursei
u - Caderea de tensiune interna

=> E = U + u  (deci E nu este egal cu U tot timpul, ci doar cand nu exista cadere de tensiune interna)

Totusi, daca aveti documentatie pe tema asta anuntati-ma si pe mine. Nu le stapanesc si mi-e ciuda pentru ca am impresia ca sunt atat de usoare lucrusoarele astea

[Adi]

Tensiunea e de fapt diferenta de potential electric intre oricare doua puncte dintre circuit vrei tu. Tensiunea electromotoare, E, este un caz particular de tensiune, adica diferenta de potential intre doua puncte precise din circuit, anume cele de la bornele unei surse de tensiune (baterii). Pe scurt, E e tot un fel de U, dar un caz particular.

[AlexandruLazar]

Motivul pentru care se cheamă așa e mai mult istoric. De regulă tensiunilor date de sursele de tensiune și tensiunilor induse li se pune apelativul ăsta în coadă pentru a sublinia că e vorba de tensiuni care pun în mișcare purtătorii de sarcină. Desigur că orice tensiune pune în mișcare purtători de sarcină, însă ideea e că celelalte U-uri pe care le obții prin circuit (e.g. căderile de tensiune de pe rezistențe) apar din cauză că pe undeva prin circuit există o sursă de tensiune electromotoare.

Denumirea în sine nu prea mai rezistă azi pentru că originea specifică a termenului e mai degrabă eronată (înainte să se prindă oamenii cum e treaba cu electronii și cu ionii, credeau că electricitatea statică e un alt fel de electricitate decât cea din circuite) dar e o convenție care cumva s-a păstrat. Totuși în afara cărților de fizică n-o să o întâlnești în foarte multe locuri.

[nepomuch]

Tensiunea e de fapt diferenta de potential electric intre oricare doua puncte dintre circuit vrei tu. Tensiunea electromotoare, E, este un caz particular de tensiune, adica diferenta de potential intre doua puncte precise din circuit, anume cele de la bornele unei surse de tensiune (baterii). Pe scurt, E e tot un fel de U, dar un caz particular.

Am dat de forumul asta fiind interesat de aceiasi problema . Eu sunt elev in clasa a VIII a si n-am auzit de notiunea de ''diferenta de potential" . Definitia de la clasa e "Marimea fizica exprimata prin raportul dintre lucrul mecanic efectuat pentru a deplasa o sarcina electrica si modulul sarcinii electrice se numeste tensiune electrica" .
Daca ai putea sa explici putin la nivelul meu...
Inteleg ce e tensiunea . Dar ce inseamna tensiune de la borne si tensiune interna ? Si ce sunt caderile de tensiune ?
Si tensiunea electromotoare e doar suma acestor tensiuni din circuit (E=u+U)  ? E cam ce a intrebat si cea care a scris acest topic , o particularizeaza ceva sau doar inlocuieste cele doua tensiuni ?
Nu prea stiu daca sau la ce raspuns ar trebui sa ma astept , dar as fi recunoscator daca m-ai face sa inteleg ceva 

[AlexandruLazar]

Diferența de potențial este totuna cu tensiunea; o să afli un pic mai încolo (nu mai știu dacă în liceu sau în facultate) de unde vine denumirea asta.
Din păcate definiția din manual nu îi face prea multă dreptate dpdv intuitiv. Un mod ceva mai simplu (dar nu foarte riguros și, într-o anumită măsură, nici chiar foarte corect) la care te poți gândi la tensiunea electrică dintre două puncte este diferența dintre numărul de sarcini electrice din primul punct și numărul de sarcini electrice din al doilea.

Inteleg ce e tensiunea . Dar ce inseamna tensiune de la borne si tensiune interna ? Si ce sunt caderile de tensiune ?

Mai întâi hai să începem cu câderile de tensiune  .

Imaginează-ți că ai un circuit în care ai o sursă de tensiune ideală (fără rezistență internă ca să fie mai ușor) de 5V și 5 rezistențe de valori egale (să zicem 1 k[tex]\Omega[/tex]), conectate în serie, puse la bornele acestei surse, într-o singură buclă. Legea a doua a lui Kirchhoff spune că dacă aduni tensiunile de pe fiecare din aceste rezistențe, ar trebui să obții exact cei 5V pe care îi dă sursa. Tensiunii de la bornele fiecăreia din rezistențe îi spune "cădere de tensiune". Îi spune așa pentru că gruparea serie formată din ultimele 4 rezistențe din cele 5 o să se comporte ca și când ar avea la borne o tensiune de 4V: 5V de la sursă, minus 1 V de pe prima rezistență -- deci după fiecare dispozitiv pus în circuit, cele care vin "după el" îl văd ca și când "fură" din tensiunea de pe sursă.

Acuma, hai să vedem cum e cu tensiunea la borne și tensiunea internă.

Sursele de tensiune ideale au, între alte proprietăți, faptul că rezistența lor internă este nulă. În practică, asta nu este chiar așa: indiferent cât de bună ar fi o sursă de tensiune, atunci când electronii se mișcă prin ea, o parte din ei se vor ciocni de alți electroni, rezultând astfel ceva pierderi. Altfel spus, sursa însăși se opune întrucâtva mișcării purtătorilor de sarcină, ca și când ar avea ea însăși o rezistență electrică.  Rezistența asta este, ce-i drept, mică, e de ordinul ohmilor sau chiar mai puțin (pentru bateriile de uz casnic e de ordinul a 0.1-0.3 ohmi) dar... e acolo.

Acuma, să zicem ca luăm o sursă de tensiune pe care scrie "10V". Asta este tensiunea electromotoare, care este tensiunea pe care sursa o poate furniza în gol (adică, atunci când nu-i punem la borne nicio sarcină). O punem în circuit împreună cu o rezistență de 9 ohmi și măsurăm un curent de... 1 A.

Dacă am pune acum un voltmetru la bornele sursei, am măsura acolo 9V. Asta este desigur tensiunea la borne. Pe de altă parte, tensiunea electromotoare este de 10V. Voltul care a rămas se pierde de fapt pe rezistența internă a sursei. Asta este căderea de tensiune internă.

Acuma, câteva precizări pe care aș fi vrut să mi le facă și mie cineva înainte de facultate în loc să mă frece la cap juma' de semestru cu grupări serie și paralel de condensatoare care nu fac nimica  :

- Tensiunea la borne a bateriei nu este constantă. Ea depinde de sarcina pe care o conectezi la borne, fiindcă ea e de fapt determinată de curentul prin circuit (care determină tensiunea pe rezistența internă a sursei). De aceea pe baterie e scrisă tensiunea electromotoare, deși tensiunea pe care o vede sarcina nu va fi întotdeauna egală cu tensiunea electromotoare.

- Tensiunea electromotoare e în principiu destul de constantă. O baterie de 9V care nu mai poate nici să aprindă un bec încă are la borne în jur de 8.2-8.5V dacă pui voltmetrul pe ea. De fapt efectul faptului că "se consumă" se vede in faptul că rezistența ei internă crește.

- În 90% din cazurile practice cu semnale de până la câteva sute de KHz sau câțiva MHz, în funcție de caz, poți să te faci fără probleme că sursa nu are rezistență internă  . Exemplul dat de mine mai sus a fost cu numere "potrivite" ca să pot face calculele în minte. În practică, rezistența sarcinii e de regulă mult, mult mai mare decât rezistența internă a bateriei și poți fără probleme să te faci că nici nu-i acolo, cu câteva excepții (pe care atunci când ajungi să le știi, deja ai făcut la exerciții cu circuite electrice de ți-au ieșit pe nas  ). La frecvențe foarte mari nu mai merge figura, din alte motive însă.

[nepomuch]

Cateva nelamuriri .

Imaginează-ți că ai un circuit în care ai o sursă de tensiune ideală (fără rezistență internă ca să fie mai ușor) de 5V și 5 rezistențe de valori egale (să zicem 1 k[tex]\Omega[/tex]), conectate în serie, puse la bornele acestei surse, într-o singură buclă. Legea a doua a lui Kirchhoff spune că dacă aduni tensiunile de pe fiecare din aceste rezistențe, ar trebui să obții exact cei 5V pe care îi dă sursa. Tensiunii de la bornele fiecăreia din rezistențe îi spune "cădere de tensiune". Îi spune așa pentru că gruparea serie formată din ultimele 4 rezistențe din cele 5 o să se comporte ca și când ar avea la borne o tensiune de 4V: 5V de la sursă, minus 1 V de pe prima rezistență -- deci după fiecare dispozitiv pus în circuit, cele care vin "după el" îl văd ca și când "fură" din tensiunea de pe sursă.

Asa... deci in exemplul de fata inseamna ca curentul a fost complet "secat" de rezistente ?

Acuma, să zicem ca luăm o sursă de tensiune pe care scrie "10V". Asta este tensiunea electromotoare, care este tensiunea pe care sursa o poate furniza în gol (adică, atunci când nu-i punem la borne nicio sarcină). O punem în circuit împreună cu o rezistență de 9 ohmi și măsurăm un curent de... 1 A.

Calculul asta in urma caruia obtinem curentul de un amper , e acelasi pe care l-ai facut cu sursa de 5 volti si cu cele 5 rezisente de mai sus?

Dacă am pune acum un voltmetru la bornele sursei, am măsura acolo 9V. Asta este desigur tensiunea la borne. Pe de altă parte, tensiunea electromotoare este de 10V. Voltul care a rămas se pierde de fapt pe rezistența internă a sursei. Asta este căderea de tensiune internă.

M-ai nelamurit aici cu voltul asta  care se pierde pe rezistenta interna. Ce e de fapt tensiunea interna ? Sursa are o tensiune de 10 V , 9 sunt la borne si unul reprezinta tensiunea interna ? Deci tensiunea interna e de fapt tensiunea care se pierde in rezistenta interna  ?

- Tensiunea la borne a bateriei nu este constantă. Ea depinde de sarcina pe care o conectezi la borne, fiindcă ea e de fapt determinată de curentul prin circuit (care determină tensiunea pe rezistența internă a sursei). De aceea pe baterie e scrisă tensiunea electromotoare, deși tensiunea pe care o vede sarcina nu va fi întotdeauna egală cu tensiunea electromotoare.

Aici e o nelamurire mai veche.... Ce e de fapt o sarcina electrica ?

- Tensiunea electromotoare e în principiu destul de constantă. O baterie de 9V care nu mai poate nici să aprindă un bec încă are la borne în jur de 8.2-8.5V dacă pui voltmetrul pe ea. De fapt efectul faptului că "se consumă" se vede in faptul că rezistența ei internă crește.

De ce creste rezistenta interna cand curentul se consuma ?


Multumesc pentru explicatile de pana acum . Mi-ai lamurit aspectele elementare (si cred ca mi-ai salvat si un an de fizica ,plus inca 4 care vin )).

[AlexandruLazar]

Asa... deci in exemplul de fata inseamna ca curentul a fost complet "secat" de rezistente ?

Întotdeauna sarcina va "seca" orice curent pe care îl dă o sursă de tensiune, însă curentul pe care îl absoarbe va fi astfel încât dacă aduni căderile de tensiune ale rezistențelor de pe bucle, vor da exact cât tensiunea la borne a sursei.

Numele de "cădere de tensiune" e neintuitiv, de fapt o cădere de tensiune e... tot o tensiune. E tensiunea pe care ai citi-o cu voltmetrul la bornele dispozitivului respectiv.

Edit: ca să fie un pic mai clar la ce mă refer când spun că sarcina va "seca" orice curent dat de o sursă de tensiune, reamintesc exact lucrul pe care nimeni nu prea pare să-l povestească în manualele de fizică din ultimii ani. O sursă ideală de tensiune știe (după cum îi spune și numele) să dea o tensiune fixă -- ea o să facă tot posibilul să dea la borne exact tensiunea ei electromotoare (desigur nu va reuși -- nu există surse ideale, care să nu aibă rezistență internă). În orice caz, proprietatea ei e că dă o tensiune cât poate ea de fixă. În schimb, ea nu are nicio idee despre cât curent să dea -- ea nu știe să dea, ca valoare fixă, decât o tensiune. Curentul absorbit din ea este impus de consumator prin legea lui Ohm; dacă consumatorul are o rezistență de 10 ohmi și îi pui la borne o sursă cu tensiunea la borne de 10 V, sursa îi va da 1 A. Dacă îi pui sursei la borne un consumator de 5 ohmi, o să dea 2 A -- dar în ambele cazuri se va strădui să dea exact aceiași tensiune de 10 V.

Calculul asta in urma caruia obtinem curentul de un amper , e acelasi pe care l-ai facut cu sursa de 5 volti si cu cele 5 rezisente de mai sus?

Da, e făcut în același fel, dar acum în circuit ai rezistența externă (cea de 9 ohmi) și rezistența internă a sursei. Rezistența externă și cea internă a sursei sunt în serie, deci rezistența echivalentă a lor este [tex]9 + r_{in}[/tex]. Din legea lui Ohm, știm că că [tex]E=IR[/tex] deci [tex]10=1 \cdot (9 + r_{in})[/tex], și de aici am scos rezistența internă a sursei.

Bateria este formată din sursa de tensiune (electromotoare) și rezistența ei internă -- faptul că noi punem în circuit tensiunea electromotare și rezistența internă separat este doar o "scamatorie" făcută ca să calculăm mai ușor. Nu știu dacă e foarte clar așa, dacă nu înțelegi zi-mi și îți fac un desen mâine când am un pic mai mult timp.

De ce am luat-o pe calea ocolită cu curentul -- în majoritatea cazurilor, rezistența internă a sursei depinde de foarte mulți factori -- cât de consumată e bateria (dacă e baterie), de temperatură (chiar masiv -- bateriile de uz casnic au o rezistență internă de 0.1-0.3 ohmi la 40 de grade dar pot să aibă și 1.5-2 ohmi la - 40 de grade) și așa mai departe, astfel încât în practică nu prea poți miza pe o valoare a ei decât în foarte puține cazuri. De-asta pe bateriile la care poate varia foarte mult nici măcar nu e trecută, și ca să o determini procedezi exact cum am povestit mai sus (măsori curentul printr-o rezistență de valoare cunoscută cu precizie). Mă rog, există în procedura asta câteva complicații în plus (trebuie să ții seama de rezistența ampermetrului ceea ce nu e întotdeauna banl pentru că se poate să fie la fel de mare cât rezistența internă a sursei) dar principiul ăsta este.

M-ai nelamurit aici cu voltul asta  care se pierde pe rezistenta interna. Ce e de fapt tensiunea interna ? Sursa are o tensiune de 10 V , 9 sunt la borne si unul reprezinta tensiunea interna ? Deci tensiunea interna e de fapt tensiunea care se pierde in rezistenta interna  ?

Exact . Tensiunea de 10 V (tensiunea electromotoare) este cea pe care bateria o dă în gol, atunci când nu îi pui nimic la borne. Atunci când conectezi la borne un consumator, acești 10 V va trebui să-i regăsești (prin legea lui Kirchhoff în tensiuni) sub formă de [tex]IR[/tex] pe la toate rezistențele din circuit, adică rezistența consumatorului și rezistența internă a sursei. Din punctul de vedere al consumatorului, tensiunea pe care i-o pui la borne este tensiunea la borne (deci cea obținută din tensiunea electromotoare minus tensiunea internă, adică ceea ce "se pierde" în interiorul bateriei).

- Tensiunea la borne a bateriei nu este constantă. Ea depinde de sarcina pe care o conectezi la borne, fiindcă ea e de fapt determinată de curentul prin circuit (care determină tensiunea pe rezistența internă a sursei). De aceea pe baterie e scrisă tensiunea electromotoare, deși tensiunea pe care o vede sarcina nu va fi întotdeauna egală cu tensiunea electromotoare.

Aici e o nelamurire mai veche.... Ce e de fapt o sarcina electrica ?

Scuze -- aici a fost greșeala mea, ar fi trebuit să precizez. Sarcina la care mă refer nu este o sarcină electrică; "sarcină" se cheamă ceea ce pui la bornele sursei de tensiune, și ii zici așa atunci când nu te interesează ce este (motor, mașină de spălat, televizor sau orice altceva). Cred că în manualele de fizică de gimnaziu și liceu i se zice "consumator"; a trecut ceva timp de atunci la mine.

"Sarcina" electrică înseamnă, la modul riguros, proprietatea materiei de a da naștere, prin mecanisme electromagnetice, unei forțe (căreia i se zice forță coulombiană sau electrostatică). Dar câteodată termenul mai e folosit mai puțin riguros (atunci când vorbești de "sarcinile electrice de pe armăturile unui condensator") pentru a te referi de fapt la purtătorii de sarcină -- particule încărcate electric care au această proprietate, și care în general sunt electroni sau ioni.

Ca să vezi de ce spun că tensiunea la borne și tensiunea internă nu sunt constante, imaginează-ti că luăm aceeași baterie (10V și rezistență internă de 1 ohm) și o conectam la bornele unei rezistențe de 10 kOhm. Curentul prin circuit va fi de [tex]10V/(10,000 \Omega + 1 \Omega) 0.99990 mA[/tex], ceea ce va duce la o tensiune internă de [tex]0.99990 mA \cdot 1 \Ohm[/tex] = 0.99990 mV. Practic, nici măcar 1 mV -- rezistența mare, de 10 kOhm, vede ca tensiune la bornele ei tensiunea de la bornele sursei, care e aproape cât tensiunea electromotoare (cei 1 mV nici nu se simt). De aceea, ceea ce ți se indică pe eticheta este tensiunea electromotoare -- ea e dată exclusiv de configurația fizică și chimică a bateriei (i.e. de ce are înăuntru și cum e aranjat) -- celelalte două mărimi depind de curentul pe care îl tragi din sursă.

De ce creste rezistenta interna cand curentul se consuma ?

Asta depinde de baterie. În general, la bateriile de uz casnic ceea ce se întâmplă e că în interior se formează niște depozite de diverse substanțe cu rezistență foarte mare, astfel încât cei câțiva volți ai bateriei nu sunt suficienți pentru a mișca purtătorii de sarcină prin ele.

[nepomuch]

Bateria este formată din sursa de tensiune (electromotoare) și rezistența ei internă -- faptul că noi punem în circuit tensiunea electromotare și rezistența internă separat este doar o "scamatorie" făcută ca să calculăm mai ușor. Nu știu dacă e foarte clar așa, dacă nu înțelegi zi-mi și îți fac un desen mâine când am un pic mai mult timp.

Aici credeam ca am inteles, imi imaginam electronii ciondanindu-se prin sursa. Deci rezistenta interna nu se afla in sursa ?

Restul am lamurit Multumesc mult .

[AlexandruLazar]

Bateria este formată din sursa de tensiune (electromotoare) și rezistența ei internă -- faptul că noi punem în circuit tensiunea electromotare și rezistența internă separat este doar o "scamatorie" făcută ca să calculăm mai ușor. Nu știu dacă e foarte clar așa, dacă nu înțelegi zi-mi și îți fac un desen mâine când am un pic mai mult timp.

Aici credeam ca am inteles, imi imaginam electronii ciondanindu-se prin sursa. Deci rezistenta interna nu se afla in sursa ?

Restul am lamurit Multumesc mult .

Ba da, de fapt chiar asta se întâmplă, electronii se ciondănesc prin sursă . Dar atunci când rezolvi circuitul e mai convenabil să modelezi asta printr-o sursă ideală care dă tensiunea electromotoare, și rezistența care "ilustrează" pierderile din sursă. Alternativa ar fi să folosești, în loc de o sursă ideală si o rezistență, un mutant care se cheama sursă de tensiune comandată în curent, a cărei tensiune se modifică pe măsură ce curentul tras din ea crește -- dar e urât.

Așa, modelezi dispozitivul real (bateria) prin două dispozitive imaginare -- o sursă ideală și o rezistență -- care îți fac viața ușoară la calcule. Atunci când rezolvi circuitul pe hârtie nu e nicio problemă să faci asta, mai ales că pe tine dealtfel nici nu te interesează ce se întâmplă în baterie, ci doar ce se întâmplă în circuitul pus la bornele lui.

[nepomuch]

Atunci am inteles Multumesc.

[on3_Dreamer]

Buna!Stiu ca e mai vechi topic-ul, dar scriu si eu.
Am o nelamurire referitoare tot la tensiunea la borne(ale sursei) si sper ca ma puteti ajuta.

De ex:Doua surse cu tens.electr.E1,E2 si rezistente interne egale sunt conectate in paralel.Tensiunea la bornele lor este:
*Daca incep cu formula: Ub=E-u( E=t.e.m. a sursei echivalente).Cum nu exista niciun rezistor in circuitul exterior inseamna ca u=0 => Ub=E. E bine asa?

Ex 2:Doua elemente galvanice cu E1,E2 sunt legate in paralel.Sa se afle raportul rezistentelor interioare stiind ca tensiunea la borne este U.
*Aici nu mai scrie "la bornele lor" ci simplu " la borne".Asta inseamna ca va fi Ub1=E1-u1 , Ub2=E2-u2 si Ub1=Ub2 ?

Multumesc !

[don7frye]

Tensiunea "cade" si pe portiuni de circuit unde nu sunt consumatori? Adica daca masori un cablu in doua puncte ....?

Poate cineva sa explice ce se intampla cu electronii atunci cand se intampla aceste caderi de tensiune? Se acumuleaza electronii pe bornele consumatorilor ?

Poate par prea naiv ... imi cer scuze ... de-abia am inceput sa citesc despre electronica . Incerc sa imi explic niste fenomene simple >

[Electron]

Tensiunea "cade" si pe portiuni de circuit unde nu sunt consumatori?

In realitate nu exista sa ceva. Orice cablu are o anumita rezistenta, deci este implicit "consumator". Ca rezistenta poate fi foarte mica, e alta poveste. In aceste cazuri avem situatia de "scurt circuit" si orice sursa conectata "fara consumator" are sanse sa fie suprasolicitata si sa fie chiar distrusa.

Adica daca masori un cablu in doua puncte ....?

Depinde cum "masori". Ce intelegi prin masuratoare in acest context?

Poate cineva sa explice ce se intampla cu electronii atunci cand se intampla aceste caderi de tensiune? Se acumuleaza electronii pe bornele consumatorilor ?

Care consumatori? Mai inainte ziceai ca e vorba de portiuni de circuit fara consumatori.

Poate par prea naiv ... imi cer scuze ... de-abia am inceput sa citesc despre electronica . Incerc sa imi explic niste fenomene simple

Incearca sa fii cat mai explicit. Fa eventual niste figuri, cu circuitele si situatiile despre care vorbesti. Asa va fi mult mai usor sa te faci inteles si sa intelegi explicatiile primite.


e-

[don7frye]

Prima intrebare nu avea legatura cu a doua .. Oricum din cate stiu eu ... cablul poate sa fie foarte lung si foarte subtire . Si filamentul unui bec poate sa fie considerat cablu . Astfel el opune foarte multa rezistenta . Ma gandeam ... daca pui voltmetrul pe doua puncte la distanta foarte mare unul de celalalt a unui cablu . Din cate mi-ai spus tu si am inteles foarte bine ... exista cadere de tensiune din moment ce cablul este considerat un consumator ca oricare altul , cu rezistenta interna .

La a doua intrebare vroiam sa stiu ce se intampla cu electronii de exista acea diferenta de potential mai scazuta la bornele fiecarui consumator in parte . Dar probabil ca mi-am dat si singur raspunsul . Luand in considerare rezistenta fiecarui consumator in parte ... diferenta de potential scade cu fiecare consumator . Era simplu



Ultima intrebarea care as dori sa mi se raspunda este ... cum calculezi caderea de tensiune pe un consumator anume , in cazul in care ai mai multi consumatori inseriati ?


Multumesc mult !!

[AlexandruLazar]

Daca ai o latura de circuit cu consumatorii R1, R2, ..., Rn, caderea de tensiune de pe toata latura este suma caderilor de tensiune pe fiecare consumator -- IR1 + IR2 + ... + IRn, unde I este curentul prin latura de circuit considerata. Desigur, caderea de tensiune pe un singur consumator k este [tex]IR_k[/tex].

Asta presupune sa cunosti rezistentele fiecaruia din consumatorii inseriati (plus, daca e un caz relevant, rezistenta cablurilor). In practica nu e neaparat sa fie asa -- se poate sa nu cunosti rezistentele fiecarui consumator, dar sa cunosti totusi puterea disipata de consumatorul care te intereseaza. Nu e o regula generala.