TR vs formula lui Fresnel

[Electron]

Presiunea dinamica apare doar la intalnirea curentilor de fluide de sensuri contrare, sau de viteze diferite. Daca nu exista circulatie de fluide, nu apare presiunea dinamica  ro x V^2.

Ca sa vezi! Ce fluide "de sensuri contrare, sau de viteze diferite" sunt implicate la propagarea undelor electromagnetice ?

e-

[HarapAlb]

Domnul Harap Alb!
Produsul presiunii statice, cu volumul inchis, ne-ar da, doar la nivel macroscopic, energia  potentiala stocata intr-un volum. (...) Si apoi presiunea dinamica nu are nevoie de un volum inchis pentru a exista.

Formula respectiva e valabila pentru conditiile specificate mai inainte, nu vad legatura cu presiunea dinamica. Cred ca amesteci lucrurile.

[gheorghe adrian]

Domnul Electron!
Daca luam de exemplu, pala unei elice sau aripa de avion, vedem ca profilul lor asigura scurgerea (circulatia) aerului cu viteze diferite pe o parte si pe cealalta. Pe partea extradosului aripii sau, palei, aerul (fluidul) circula cu viteza mult mai mare, decat pe partea intradosului. Si astfel pe partea extradosului, aripii sau palei, apare o depresiune. Depresiunea aceasta apare, deoarece la viteze liniare mai mari, ale fluidului, componentele impulsurilor moleculare normale la suprafata aripii (acelea care determina presiunea aerului asupra aripii) este tot mai mica. Aparand o depresiune, inseamna asimetrie de presiune in jurul aripii. Diferenta de presiune dintre extradosul si intradosul aripii, este presiunea care actioneaza asupra palei sau aripii, presiune care genereaza (determina) forta de tractiune sau de sustentatie (portanta). In cazul structurii dinamice a fotonului (sau a u.e.m.) in locul circulatiei fluidului avem liniile campului magnetic, care intalnindu-se la suprafata curentilor transversali, in sensuri contrare, apare depresiunea care asigura translatia (propulsia) lor prin spatiu. Aceasta depresiune genereaza (determina) forta electromagnetica, care propulseaza acesti curenti. Ce sunt aceste linii ale campului magnetic, nu stim. Ca or fi gluoni, ca or fi stringuri, ca or fi cuarci, ca or fi fractali sau hyiperoni, nu stim. Stim doar ca genereaza forta si acceleratie. Exact asa se intamla in cazul motorului electric. De aceea am spus ca lumina este structura de motor electric liniar si astfel este translatie de substanta, nu este unda sau vibratie a particulelor unui mediu elastic. Vibratia campului electromagnetic este efect al translatiei cu viteza luminii, a structurii dinamice de motor liniar si este sesizata doar de observatorul in repaus.     

[Electron]

Domnul "gheorghe adrian"!

Daca luam de exemplu, pala unei elice sau aripa de avion, vedem ca profilul lor asigura scurgerea (circulatia) aerului cu viteze diferite pe o parte si pe cealalta. Pe partea extradosului aripii sau, palei, aerul (fluidul) circula cu viteza mult mai mare, decat pe partea intradosului. Si astfel pe partea extradosului, aripii sau palei, apare o depresiune. Depresiunea aceasta apare, deoarece la viteze liniare mai mari, ale fluidului, componentele impulsurilor moleculare normale la suprafata aripii (acelea care determina presiunea aerului asupra aripii) este tot mai mica. Aparand o depresiune, inseamna asimetrie de presiune in jurul aripii. Diferenta de presiune dintre extradosul si intradosul aripii, este presiunea care actioneaza asupra palei sau aripii, presiune care genereaza (determina) forta de tractiune sau de sustentatie (portanta).

E un exemplu irelevant pentru fenomenele electromagnetice.

In cazul structurii dinamice a fotonului (sau a u.e.m.) in locul circulatiei fluidului avem liniile campului magnetic, care intalnindu-se la suprafata curentilor transversali, in sensuri contrare, apare depresiunea care asigura translatia (propulsia) lor prin spatiu.

Ok, hotaraste-te si nu te mai contrazice: eixsta fluide implicate in propagarea undelor electromagnetice sau nu? Daca da, esti rugat sa prezinti proprietatile acestui fluid, plecand de la modul de detectie si pana la densitatea sa, de exemplu. Daca nu, atunci conform propriilor tale "reguli" nu poti aplica teoria presiunii dinamice campului electromagnetic. E bine sa ai teorii personale alternative, dar daca sunt pline de inconsistente logice de acest fel, ele nu au nici o relevanta.

Aceasta depresiune genereaza (determina) forta electromagnetica, care propulseaza acesti curenti.

Care curenti?

Ce sunt aceste linii ale campului magnetic, nu stim. Ca or fi gluoni, ca or fi stringuri, ca or fi cuarci, ca or fi fractali sau hyiperoni, nu stim.

Interesanta lista. Liniile de camp sunt un model folosit in teorie, ele nu au existenta fizica. Oricum, a amesteca fractalii cu gluonii si stringurile denota o oarecare confuzie in ceea ce priveste sensul acestor termeni frumos sunatori.

Stim doar ca genereaza forta si acceleratie.

De unde stii tu asa ceva ? Liniile de camp nu genereaza nimic de acest fel. Sau ai vreun citat din vreo lucrare oficiala unde se afirma asa ceva ?

Exact asa se intamla in cazul motorului electric. De aceea am spus ca lumina este structura de motor electric liniar si astfel este translatie de substanta, nu este unda sau vibratie a particulelor unui mediu elastic.

Ce anume se intampla "exact asa" in cazul motorului electric? Si care e materia care se translateaza in cazul luminii? Si daca lumina nu este unda, cum anume explici tu fenomenul de interferenta al luminii ?

Vibratia campului electromagnetic este efect al translatiei cu viteza luminii, a structurii dinamice de motor liniar

Nimic material nu se poate deplasa cu viteza luminii. Asta e o consecinta a unei teorii foarte bine confirmata experimental. Daca tu ai confirmari experilentale ale unei asemenea translatii esti rugat sa le prezinti. Altfel doar fabulezi fara nici un rost.

si este sesizata doar de observatorul in repaus. 

Asta e cea mai mare aberatie din postarea ta. Cum adica "observator in repaus" ? In repaus fata de ce anume ? Sau esti unul din adeptii repausului aboslut ?

In orice caz, daca eu si cu tine ne miscam unul fata de celalalt pe suprafata Pamantului spre exemplu, cum se face ca amandoi putem detecta lumina? Suntem amandoi "in repaus" desi ne miscam unul fata de celalalt ? As aprecia daca ai explica putin aceste lucruri, pentru ca la asemenea incoerente nici nu stiu cum sa raspund.


e-    

[mircea_p]

Domnul Mircea_P!
Daca lucrurile stau intr-adevar asa cum spui dumneata, inseamna ca eu ma afluu in gresala si sustin un neadevar. Asa ca imi cer scuze si imi retrag acele afirmatii. Ce spui dumneata este intr-adevar un argument cu greutate, care depaseste de departe peroratiile d-lui Electron. Fiindca daca cineva demonstreaza ca faradul nu este lungime si epsilon zero, respectiv capa, nu sunt adimensionale, cum am admis eu, atunci toata teoria ar fi caduca. In aceast caz ramane ca eu sa-mi fac intrare la o biblioteca si sa rasfoiesc acel compendiu, sa vad ce diferente exista intre C.G.S. si S.I..

Sper ca intelegi acum si faptul ca unitatile de masura nu sant o chestiune care se demonstreaza, nici matematic, nici experimental. Dimensiunile si unitatile depind de sistemul de unitati si sant in mare masura arbitrare (adica pot fi alese in diferite moduri). Eu am incercat doar sa explic aceste lucruri si sa arat ca formula respectiva e consistenta cu ambele sisteme de unitati.

Diferenta care totusi face ca produsul  RC are aceeasi dimensiune fizica in ambele sisteme de masura, fara ca aceasta sa insemne ca rezistenta electrica R si respectiv capacitatea electrica C ar avea aceleasi dimensiuni fizice in ambele sisteme. Daca epsilon zero este cumva adimensional in C.G.S, va fi foarte convenabil sa ma opresc la acest sistem. Iar daca ar fi sa raman tot la  S.I. voi pleca tocmai de la ipoteza (fiindca suntem in domeniul ipotezelor) ca dimensiunea fizica a capacitatii electrice C, este aceea a lungimii L, sau, ca epsilon zero si capa sunt adimensionali fizic.

Nu numai ca in ambele sisteme timpul este unitate fundamentala (ca si lungimea si masa) dar are si aceeasi unitate de masura (secunda). Deci e doar normal ca orice formula care exprima un timp in functie de alte cantitati sa se comporte in felul asta.
Sistemul CGS este bazat pe unitatile fundamentale Centimetru, Gram si Secunda (de aici si numele).
Un alt sistem este MKS (metru, kilogram, secunda).
SI este oarecum bazat pe MKS dar are inca trei (sau patru daca includem molul)  unitati fundamentale adugate: Amper, Candela, Kelvin.
Dupa cum vezi, in SI exista o unitate fundamentala de natura electomagnetica (amperul). Multe din unitatile SI pentru marimile electrice vor contine amperul. De exemplu, sarcina electrica se masoara in A s.
In CGS electric (cel din compendiu; cred ca exista mai multe variante)  nu s-a introduc o unitate speciala electrica. In legea lui Coulomb se alege constanta k egala cu 1. In acest mod sarcina electrica se defineste in termeni de g, cm si secunda. Ca urmare toate unitatile electrice sant de asemenea definite in termeni de g, cm, s. 

Nu vad justificarea acestei insistente pe sistemele de unitati. Daca trebuie sa alegi un anumit sistem de unitati pentru ca teoria sa mearga, atunci nu merita sa ne pierdem timpul cu ea. Imi pare rau daca te dezamagesc, dar poti folosi timpul in moduri mai constructive, poate.

Dar poti sa confirmi ca formula lui Fresnel respecta postulatul relativist al vitezei maxime egale cu viteza luminii in vid?. Adica viteza data de formula lui Fresnel de compunere a vitezelor, este intodeauna mai mica decat  C si nu este o simpla insumare newtoniana a vitezelor.

Hai sa scriem formula ca sa stim despre ce vorbim.
E vorba de un fluid (apa) care curge printr-un tub cu viteza v (relativ la tub). Trimitem un fascul de lumina prin fluid. Fresnel a propus (pe considerente teoretice, bazate pe ipoteza eterului) ca viteza luminii fata de tub (si laborator) va fi

[tex]c'=\frac{c}{n} +v -\frac{v}{n^2}[/tex]
Primul termen este viteza luminii prin mediul stationar. Oricum este mai mica decat c, care este viteza luminii in vid. Viteza in mediu este mai mica decat c in orice mediu.
Al doilea factor este viteza de curgere a mediului. Daca ar fi doar primii doi termeni, ar fi vorba doar de insumarea newtoniana a vitezelor. Termenul al treilea provine din ipoteza ca lumina nu poate "tine pasul" cu fluidul care curge si asta pe baza ideii ca lumina se propaga prin eter si mediul nu antreneaza eterul decat partial.
Experimental s-a observat ca la valori mici ale lui v, formula "merge" destul de bine.
In concluzie, lumina nu satisaface formula newtoniana de adunare a vitezelor, decat aproximativ.

Din postulatele teoriei relativitatii se obtine faptul ca nu numai in cazul luminii ci si pentru orice alte corpuri, formula de adunare newtoniana nu este valabila decat ca o prima aproximatie.
Aplicand TR la aceeasi problema a luminii prin mediu in miscare, se obtine o formula care este diferita de formula lui Fresnel. Deci, formula lui Fresnel nu satisface postulatele TR (din nou, decat aproximativ).

Sper ca am raspuns la toate intrebarile.

[gheorghe adrian]

Domnul Mircea_P!
Vreau sa spun de la bun inceput ca pe mine nu ma interesa unitatile de masura ci doar dimensiunea fizica a capacitatii electrice, pentru a argumenta foarte simplu adimensionalitatea fizica a permitivitatii electrice (epsilon) si respectiv a constantei electrice capa (k), adimensionalitate care sustine ipoteza identitatii dimensionale masa-sarcina si permite descifrarea structurii dinamice a particulelor elementare. Am gasit pe internet la lynkul de mai jos sistemul international al unitatilor de masura in format complet.
http://ro.wikipedikia.org/wiki/Sistemul_Interna%C5%A3ional_de_Unit%C4%83%C5%A3i_de_M%C4%83sur%C4%83#Istoric
Dupa verificarile mele am gasit ca nu este nici-o incoerenta intre SI si sistemul bidimensional al marimilor fizice (S.B.M.F.), sistem care rezulta ca prima consecinta pe care o produce ipoteza identitatii dimensionale masa-sarcina. Deoarece in ipoteza mea masa si sarcina au aceeasi dimensiune fizica (M = Q = L^3/T^2) si in plus sarcina este egala cu produsul curent ori timp (Q = I x T), facand substitutiile respective in relatiile dimensionale din SI (care totusi sunt date in unitatile de masura, nu in dimensiunile fizice) se gaseste imediat, ca permitivitatea electrica este adimensional, ca permeabilitatea magnetica este invers de viteza la patrat, ca rezistenta electrica este invers de viteza, iar capacitatea electrica este chiar lungime.   
Acum in legatura cu formula lui Fresnel uite cum vad eu lucrurile. Repet acum ca am explicat formula lui Fresnel nu prin antrenarea eterului de catre mediul in miscare, ci prin cuplajul campului electromagnetic al luminii cu campul electromagnetic intermolecular  al mediului prin care trece lumina. Eu sustin ca indicele de refractie al mediului transparent reflecta tocmai masura interactiunii dintre lumina si mediul transparent prin care trece. Daca mediul este in miscare, interactia lumini cu mediul este alta decat in cazul mediului in repaus. Si exact acest lucru reflecta formula lui Fresnel. Pe masura ce viteza mediului creste, interactiunea luminii cu mediul este tot mai slaba. Astfel ca viteza mediului tinzand catre  c, indicele de refractie tinde catre 1. Si din formula lui Fresnel se vede ca viteza rezultata nu depaseste nici-o data viteza luminii in vid c. Adica este respectat postulatul vitezei maxime. Insa viteza data de formula lui Fresnel de compunere a vitezelor, este viteza rezultata din interactiunea sistemului de referinta al luminii cu sistemul de referinta al mediului transparent. De aceea formula lui Fresnel este aceea care reflecta corect realitatea fizica. La lynkul de mai jos am postat un articol in care expun o opinie critica asupra formulei de compunere a vitezelor din TR, unde argumentez simplu de ce formula data de TR nu reflecta realitatea fizica.
http://cercetare.forumgratuit.ro/scurta-opinie-asupra-tr-t204.htm?unwatch=topic

   

[gheorghe adrian]

Domnul Electron!
-1. Este relevant doar faptul ca forta apare doar atunci cand exista deosebirea de miscare, deosebire exprimata prin viteze diferite, sau de sensuri contrare. –2 Eu zic ca exista un fluid implicat in translatia (nu propagarea) structurilor dinamice ale fotonilor si particulelor elementare. Dar ma feresc sa il pomenesc, ca sa nu deranjez cumva. In legatura cu u.e.m. postez aici un citat gasit pe internet.

Intr-o serie de articole intre anii 1855 si 1873, fizicianul teoretician James Clerk Maxwell a folosit matematica fluidelor incompresibile, pentru a exprima liniile de forta ale lui Faraday, stabilind faimoasa sa serie de ecuatii si observad ca electromagnetismul prezinta o asemanare extraordinara cu proprietatile luminii.

-3 Este vorba de curentii electro-------- transversali din structura dinamica a fotonului, curenti indusi cumva din sarcina electrica, la emisia fotonului. –4 Liniile acelea de camp magnetic, cred ca ar fi liniile de curgere ale unui fluid, incompresibil, imponderabil si fara vascozitate, pe care ma feresc sa il pomenesc. –5 Stiu de la fizica faptul ca in jurul unui curent electric apare un camp magnetic circular. Si ca asupra unui curent aflat intre liniile unui camp magnetic, actioneaza o forta care il accelereaza pe directia normala la curent si la camp. Parerea mea este ca liniile campului magnetic au efect gluonic asupra particulelor, adica de lipire, de aglutinare. –6 Pai in motorul electric, circula niste curenti electrici (prin conductorii care compun infasurarea rotorului), care intersecteaza normal liniile campului magnetic produs de stator. Asupra acestor curenti, transversali la campul magnetic actioneaza forta electromagnetica (forta Lorentz) si ii accelereaza de la repaus, de la  V = 0, pana la o anumita viteza (corespunzator turatiei nominale). –7 Doar structura dinamica a fotonului poate suporta accelerarea pana la viteza luminii in vid  C. Aceasta astructura este translatie longitudinala, si nu vibratie longitudinala si transporta cu viteza luminii, masa, impuls, forta, energie, determinabile cumva. Adica este chiar substanta. Iar translatia longitudinala a presiunii asociate fortei electromagnetice, este similara propagarii presiunii in sanul undelor longitudinale prin mediile fluide. Presiunea din structura fotonului, este data ca si in cazul undelor de produsul densitate ori viteza la patrat si am aratat la structura dinamica a fotonului, din lucrare, cum se determina acesti parametri. –8 Variatia periodica a campului electromagnetic, ce apare la translatia structurii dinamice a fotonului este sesizata de observatorul care se afla intr-un sitem de referinta cu viteza de translatie mult mai mica decat viteza luminii in vid, decat  C. Asa este cum este Viteza de translatie a Pamantului prin spatiul cosmic. Doar ai admis ca la trecerea unui sir de sarcini electrice alternative, prin fata unei sonde de camp, sonda (observatorul) va sesiza un camp electromagnetic variabil periodic.

[Electron]

Domnul "gheorghe adrian"!

–2 Eu zic ca exista un fluid implicat in translatia (nu propagarea) structurilor dinamice ale fotonilor si particulelor elementare. Dar ma feresc sa il pomenesc, ca sa nu deranjez cumva.

Am citit de mai multe ori fraza asta ca sa ma asigur ca nu citesc gresit. Se pare insa ca tu iti bati joc fara jena de interlocutorii de pe acest forum. Adica vorbesti despre lucruri pe care te feresti sa le pomenesti? Cat de imbecili consideri ca sunt oamenii de aici?

Eu nu mai am de gand sa incerc sa scot cu clestele ceva inteligibil de la tine, deoarece imi pierd vremea degeaba. Spor la teorii si la cat mai putine fabulatii pe viitor.

e-

[Electron]

http://cercetare.forumgratuit.ro/scurta-opinie-asupra-tr-t204.htm?unwatch=topic

Iata un citat de la inceputul topicului respectiv:

Vreau sa spun de la bun inceput ca sunt partizan al eterului universal care materializeaza spatiul fizic, spatiul tuturor translatiilor fizice, pentru a carui existenta am dat si niste argumente fizic-o matematice. Eter a carui existenta TR o respinge, bazta pe experimentele care nu au reusit sa puna in evidenta vantul de eter (curentul eteric). Eterul fiind asimilat unei substante foarte rarefiate si imponderabile. Curentul eteric la suprafata Pamantului ar fi trbuit sa fie evidentiat (sa apara) ca efect al translatiei Pamantului prin spatiul cosmic. Dar admit si respect postulatele relativiste.

In urma unor asemenea auto-contradictii, restul expunerii nu mai are nici o relevanta.


e-

[gheorghe adrian]

Domnul Electron!
Eu nu am vrut sa pomenesc de eter ca sa nu ma acuzi de minciuni la adresa stiintei. Dar ai vazut in citatul postat de mine ca si Maxwel si-a construit teoria, folosind un model similar eterului. Dupa cum am sustinut si in alta parte, existenta eterului, nu interzice functionarea postulatelor relativiste, al relativitatii si al vitezei maxime a translatiilor fizice. Ba chiar pe baza postulatului vitezei maxime, am argumentat ca formula relativista de compunere a vitezelor, este o formula fictiva, fiindca viteza relativa  V  dintre cele doua  SRI, pe care o insumeaza cu viteza reala a luminii  C, nu este viteza fizica reala a nici-unuia dintre sisteme. La fel coeficientul beta (B) nu reflecta un raport intre marimi fizice reale. De aceea cred ca ar trebui sa se ajunga la concilierea  TR cu existenta eterului. Existenta eterului face ca spatiul fizic, sa fie flexibil, si nu mai este nevoie de curbarea spatiului geometric, afirmata de  TRG. Spatiul geometric este un spatiu abstract si este foarte rigid. Nu poate suferi nici-o curbare. Daca se constata existenta curburii spatiale, aceasta este dovada existentei spatiului fizic materializat de eter. Eterul nu este un reper al miscarii, fiindca nu este miscare si nu se poate raporta nici-o miscare la eter (la lipsa miscarii). Un reper al miscarii, este tot o miscare la care se poate raporta alte miscari. Un astfel de reper este lumina, care find la limita domeniului vitezelor fizice reale, este de fapt la o margine a universului fizic.

[HarapAlb]

Eu nu am vrut sa pomenesc de eter ca sa nu ma acuzi de minciuni la adresa stiintei. Dar ai vazut in citatul postat de mine ca si Maxwel si-a construit teoria, folosind un model similar eterului.

Iti reamintesc ca formula de compunere a vitezelor a lui Fresnel care se bazeaza pe ipoteza eterului este contrazisa de experimente:

1) dependenta vitezei luminii in apa in functie de frecventa: conform teoriei eterului coeficientul n nu ar depinde de frecventa luminii.
2) formula lui Fresnel prezice corectii de ordin doi care difera de cele ale teoriei speciale ale relativitatii. Asta inseamna ca se pot observa exprimental la viteze mici (nerelativiste) ale mediului in miscare. Rezultatele experimentale infirma formula lui Fresnel.

Vad ca nu ai nici un raspuns la problemele astea. Le rezolvi ascunzandu-le sub pres, ignorandu-le si tot repetand fabulatiile cu volum*presiune ?? Poate nu realizezi ca o teorie nu poate merge mai departe asa cum este contrazisa fiind chiar si de un singur experiment. Ceea ce faci tu se cheama pseudostiinta nici macar teorie alternativa, probabil ar trebui sa facem o sectiune cu pseudostiinta.

[Electron]

Eu nu am vrut sa pomenesc de eter ca sa nu ma acuzi de minciuni la adresa stiintei. Dar ai vazut in citatul postat de mine ca si Maxwel si-a construit teoria, folosind un model similar eterului. Dupa cum am sustinut si in alta parte, existenta eterului, nu interzice functionarea postulatelor relativiste, al relativitatii si al vitezei maxime a translatiilor fizice. Ba chiar pe baza postulatului vitezei maxime, am argumentat ca formula relativista de compunere a vitezelor, este o formula fictiva, fiindca viteza relativa  V  dintre cele doua  SRI, pe care o insumeaza cu viteza reala a luminii  C, nu este viteza fizica reala a nici-unuia dintre sisteme. La fel coeficientul beta (B) nu reflecta un raport intre marimi fizice reale. De aceea cred ca ar trebui sa se ajunga la concilierea  TR cu existenta eterului. Existenta eterului face ca spatiul fizic, sa fie flexibil, si nu mai este nevoie de curbarea spatiului geometric, afirmata de  TRG. Spatiul geometric este un spatiu abstract si este foarte rigid. Nu poate suferi nici-o curbare. Daca se constata existenta curburii spatiale, aceasta este dovada existentei spatiului fizic materializat de eter. Eterul nu este un reper al miscarii, fiindca nu este miscare si nu se poate raporta nici-o miscare la eter (la lipsa miscarii). Un reper al miscarii, este tot o miscare la care se poate raporta alte miscari. Un astfel de reper este lumina, care find la limita domeniului vitezelor fizice reale, este de fapt la o margine a universului fizic.

Vad ca tot asa avant fenomenal ai la fabulat.

e-

[gheorghe adrian]

Domnul Harap Alb!
Eu repet acum inca o data, ca formula lui Fresnel se explica foarte bine prin cuplajul campului electromagnetic al luminii, cu campul electromagnetic intermolecular al mediului dens si transparent prin care trece lumina si nicidecum prin antrenarea eterului, ca suport al luminii, de catre mediul in miscare. Am explicat cum se ajunge la aceasta concluzie, intr-o teorie neoficiala, postata in lucrare, la capitolul referitor la formula lui Fresnel. Poti verifica acele rationamente, sa-mi semnalezi erorile strecurate in  deductiile mele?. Eu realizez doar ca teoria, trebuie sa explice foarte rational, fenomenele fizice reale observate experimental.     

[HarapAlb]

Eu repet acum inca o data, ca formula lui Fresnel se explica foarte bine prin cuplajul campului electromagnetic al luminii, cu campul electromagnetic intermolecular al mediului dens si transparent prin care trece lumina si nicidecum prin antrenarea eterului, ca suport al luminii, de catre mediul in miscare.

Eu iti spun pentru ultima oara, hotaraste-te odata asupra fundamentului teoriei dumitale, uneori spui ca nu se bazeaza pe eter, alteori spui ca da, risti sa-ti interzic dreptul de a te exprima pe acest forum pentru mesaje scrise numai pentru a starni reactii impotriva (trolling pe englezeste).

Cuplajul luminii cu mediul prin care se propaga ar rezolva prima problema, insa nu si pe a doua.

[mircea_p]

Domnul Mircea_P!
Vreau sa spun de la bun inceput ca pe mine nu ma interesa unitatile de masura ci doar dimensiunea fizica a capacitatii electrice,

Am mai avut discutia asta, chiar ai uitat? Iar vrei sa imi atribui mie sau altora de aici confuzia intre dimensiuni si unitati? Eu am incercat (fara succes, se pare) sa explic diferenta intre SI si CGS electric.
Daca am folosit mai mult termenul "unitati" decat "dimensiuni" este pentru ca sant corelate. Nu cred ca am lasat loc de confuzie pentru cei care inteleg diferenta intre dimensiuni si unitati.
Oricum e o discutie colaterala. O teorie trebuie sa fie valabila in orice sistem de unitati (si dimensiuni).

pentru a argumenta foarte simplu adimensionalitatea fizica a permitivitatii electrice (epsilon) si respectiv a constantei electrice capa (k), adimensionalitate care sustine ipoteza identitatii dimensionale masa-sarcina si permite descifrarea structurii dinamice a particulelor elementare. Am gasit pe internet la lynkul de mai jos sistemul international al unitatilor de masura in format complet.
http://ro.wikipedikia.org/wiki/Sistemul_Interna%C5%A3ional_de_Unit%C4%83%C5%A3i_de_M%C4%83sur%C4%83#Istoric
Dupa verificarile mele am gasit ca nu este nici-o incoerenta intre SI si sistemul bidimensional al marimilor fizice (S.B.M.F.), sistem care rezulta ca prima consecinta pe care o produce ipoteza identitatii dimensionale masa-sarcina. Deoarece in ipoteza mea masa si sarcina au aceeasi dimensiune fizica (M = Q = L^3/T^2) si in plus sarcina este egala cu produsul curent ori timp (Q = I x T), facand substitutiile respective in relatiile dimensionale din SI (care totusi sunt date in unitatile de masura, nu in dimensiunile fizice) se gaseste imediat, ca permitivitatea electrica este adimensional, ca permeabilitatea magnetica este invers de viteza la patrat, ca rezistenta electrica este invers de viteza, iar capacitatea electrica este chiar lungime.   

Asta e un alt "om de paie" pe care te stradui sa-l demolezi. Cine a zis ca ar fi vreo incoerenta intre diferite sisteme?
Cine a zis ca ar fi vreo problema cu a alege sarcina electrica sa aiba dimensiuni de masa?
Nu e nevoie de nici o ipoteza sau intuitie deosebita. Dimensiunile si unitatile fundamentale se pot alege in multe feluri diferite. Doar asta am vrut sa arat in postul despre CGS unde nu exista o unitate (dimensiune) fundamentala pentru sarcina.
Nu are rost sa incerci sa te ascunzi dupa unitati (dimensiuni). Consideratiile astea sant triviale (cand nu sant gresite). Vrei ca permitivitatea sa fie adimensionala? Nu ar nimeni ceva impotriva (cred) doar ca nu are nici o relevanta pentru validitatea teoriei.
Problema e cand afirmi ca este adimensionala in SI, ceea ce intamplator e eronat.

Acum in legatura cu formula lui Fresnel uite cum vad eu lucrurile. Repet acum ca am explicat formula lui Fresnel nu prin antrenarea eterului de catre mediul in miscare, ci prin cuplajul campului electromagnetic al luminii cu campul electromagnetic intermolecular  al mediului prin care trece lumina. Eu sustin ca indicele de refractie al mediului transparent reflecta tocmai masura interactiunii dintre lumina si mediul transparent prin care trece. Daca mediul este in miscare, interactia lumini cu mediul este alta decat in cazul mediului in repaus. Si exact acest lucru reflecta formula lui Fresnel. Pe masura ce viteza mediului creste, interactiunea luminii cu mediul este tot mai slaba. Astfel ca viteza mediului tinzand catre  c, indicele de refractie tinde catre 1. Si din formula lui Fresnel se vede ca viteza rezultata nu depaseste nici-o data viteza luminii in vid c. Adica este respectat postulatul vitezei maxime. Insa viteza data de formula lui Fresnel de compunere a vitezelor, este viteza rezultata din interactiunea sistemului de referinta al luminii cu sistemul de referinta al mediului transparent. De aceea formula lui Fresnel este aceea care reflecta corect realitatea fizica. La lynkul de mai jos am postat un articol in care expun o opinie critica asupra formulei de compunere a vitezelor din TR, unde argumentez simplu de ce formula data de TR nu reflecta realitatea fizica.
http://cercetare.forumgratuit.ro/scurta-opinie-asupra-tr-t204.htm?unwatch=topic

La ce te referi cand spui formula lui Fresnel? Poti sa o scrii, ca sa fie clar?? (cum am facut si eu).
Daca e vorba de cea pe care am scris-o eu (dedusa de Fresnel), atunci nu vad de ce te-ai lauda ca ai obtinut-o fara sa consideri eterul.
Aceasta formula nu este corecta decat aproximativ. Deci in esenta, nu este corecta.
Fesnel a obtinut-o pe baza ipotezei eterului, tu (poate) ai obtinut-o pe baza altor concepte imaginare. Chiar nu vad ceva foarte excitant. Poate doar ca un exercitiu mental.
Dar nu are rost sa continuam pana nu e clar despre ce formula e vorba.