materia are toate calităţile şi defectele unei entităţi adică formăexistenţăspirit unde spiritul cuprinde memoria şi gîndirea, adevărat însă nu în formă noastră convenţională.
"materia nu doreste, nu hotaraste, nu incearca si nu realizeaza nimic", mai gîndeştete este ca şi cînd ai spune că dumnezeu nu gîndeşte pentru că nu-l cunoşti, dar şi în cazul lui şi în cazul universului vezi efectele şi poţi trage unele concluzii pe baza efectelor şi nu a existenţei lor, poţi să te opui voinţei universului sau lui dumnezeu?.