Primul geolog roman care publica in Science: Bogdan Onac

[Adi]

BOGDAN ONAC, ROMÂNUL CARE PUNE TEORIA GLACIAŢIUNILOR SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII

Bogdan Onac este geolog afiliat atât cu Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, cât şi cu University of South Florida, SUA. A făcut parte dintr-o echipă de geologi care a studiat pesterile din insula Mallorca din Marea Mediterană şi a descoperit că nivelul mării era acum 81 de mii de ani cu un metru mai ridicat decât în prezent. Dar aceasta este în contradicţie cu teoria glaciaţiunilor, care prezice că atunci era glaciaţiune şi nivelul mării trebuia să fie mult mai redus decât în prezent ...

Tot eu am scris si acest (alt) sumar al stirii pentru revista online Renne.ro: teoria glaciatiunilor se cere revizuita (titlul nu imi apartine, ci textul).

Prompt, i-am scris un email si l-am invitat sa ii iau un interviu pe email. A raspuns prompt, i-am trimis intrebarile si a ramas ca raspunde cand poate, acum este ocupat o saptamana (este pe teren, prin Europa, la masuratori). Dar vom reveni cu interviul, va fi foarte interesant.

[ciprian_sa]

Cîteva completări la cele scrise: mai întîi, in textul scris pe renne.ro apare "...a masurat inaltimea nivelului marii in Marea Mediterana acum 81 de mii de ani...". Tehnic vorbind, nivelul mării a fost estimat pornind de la o serie de măsurători şi calcule de vîrstă, deci exprimarea e oarecum greşită. De asemenea, prof. Onac e afiliat şi Institutului Speologic "Emil Racoviţă" (de altfel el conduce ramura din Cluj, dacă nu mă-nşel.
În altă ordine de idei, faptul că o "teorie oficială" (din nou, o exprimare destul de nefericită) a fost pusă sub semnul întrebării este un lucru absolut normal şi tocmai pe asta se bazează cercetarea fundamentală, în esenţă.
Aştept cu interes interviul.

[Adi]

Cîteva completări la cele scrise: mai întîi, in textul scris pe renne.ro apare "...a masurat inaltimea nivelului marii in Marea Mediterana acum 81 de mii de ani...". Tehnic vorbind, nivelul mării a fost estimat pornind de la o serie de măsurători şi calcule de vîrstă, deci exprimarea e oarecum greşită.

De acord cu completarea ta. Vad ca a facut-o si cercetatorul in interviul sau cu noi. Pentru mine, aceasta in categoria experiment, caci experimentul cuprinde si interpretarea datelor experimentale.

De asemenea, prof. Onac e afiliat şi Institutului Speologic "Emil Racoviţă" (de altfel el conduce ramura din Cluj, dacă nu mă-nşel.

Da, asa este. Cred ca am spus in articol, caci mi se pare foarte important ca daca ramanea doar la Cluj nu ar fi facut acest rezultat stiintific. Si dumealui in interviu a accentuat ca este important ca cercetarea sa fie realizata in laboratoare care au dotare tehnica, expertiza si colaborari internationale. Iar aceasta se intampla de obicei lucrand in strainatate, ceea ce el si recomanda tinerilor romani sa faca.

În altă ordine de idei, faptul că o "teorie oficială" (din nou, o exprimare destul de nefericită) a fost pusă sub semnul întrebării este un lucru absolut normal şi tocmai pe asta se bazează cercetarea fundamentală, în esenţă.

Corect. Asta nu inseamna ca nu merita un articol aceasta stire. Nu e in fiecare zi cand un roman pune sub semnul intrebarii o teorie oficiala. Exprimarea de teorie oficiala mi se pare foarte fericita. Se refera la paradigma actuala din stiinta, dar daca cuvantul paradigma nu il inteleg toti, cel de oficial da.

Aştept cu interes interviul.

Chiar astazi l-am pus pe site, impulsionat si de comentariul tau. Asa ca mersi mult pentru el!

INTERVIU CU BOGDAN ONAC, SPEOLOG ROMÂN A CĂRUI CERCETARE PUNE UN SEMN DE ÎNTREBARE ASUPRA TEORIEI GLACIAŢIUNILOR

Cercetător atât la Institutul Speologic din Cluj-Napoca, cât şi la University of South Florida din SUA, Bogdan Onac este primul geolog român care a publicat un articol ştiinţific în prestigioasa revistă Science. Echipa sa de cercetare a arătat că acum 81.000 de ani, nivelul Mării Mediterana era cu 1 metru mai mare decât astăzi. Dar atunci era o eră glaciară, iar teoria glaciaţiunilor prezice un nivel al mării cu 20 de metri mai mic decât în prezent. Citiţi mai jos un interviu detaliat în exclusivitate pentru Stiinta Azi cu Bogdan Onac, autor al studiului care pune semnul întrăbării asupra teoriei glaciaţiunilor.

[ciprian_sa]

Interesant interviul; și de bun simț.
Cu toate acestea, dă-mi voie să aduc cîteva completări pe care le consider oportune, celor scrise de tine.

...caci mi se pare foarte important ca daca ramanea doar la Cluj nu ar fi facut acest rezultat stiintific

Există la Cluj (după cum sînt convins că și în alte centre universitare din țară) oameni extrem de buni și care au rezultate grozave. De la Cluj primul nume care îmi vine în minte este Zoli Neda, de la catedra de Fizică Teoretică și Computațională, care are lucrarări publicate în reviste prestigioase (inclusiv vreo 2 sau 3 articole în Nature). Cred că este greșit (și periculos) să credem că doar afară se poate face cercetare "adevărată" și că în cercetătorii din România sînt condamnați la anonimat în comunitatea științifică internațională. E drept că în țară lucurile nu sînt tocmai roze în ceea ce privește cercetarea, însă cu astfel de argumente nu se va reuși niciodată schimbarea mentalităților și implicit îmbunătățirea sistemului educațional si de cercetare.

Nu e in fiecare zi cand un roman pune sub semnul intrebarii o teorie oficiala

Atenție, prof. Onac nu e singurul autor al articolului. Departe de mine gîndul de a minimiza contribuția dînsului, însă știi bine că articolul va fii citat de acum înainte ca Dorale et al. 2010 (Jeff Dorale fiind primul autor al articolului).

[Adi]

De acord cu completarile tale. Iata si completarile mele:
- Desi foarte rare cazurile, se poate intr-adevar face cercetare adevarata si in tara. In cazul asta concret, de a face masuratori pe insula Mallorca din Marea Mediterana, apoi de a analiza continutul de izotopi radioactivi de uraniu/toriu, nu se poate. In cazul lui a putut avea acest rezultat doar datorita faptului ca a facut colaborare cu altii din alte tari. Daca ramanea la Cluj, putea face speologie doar in pesterile patriei probabil.
- Da, este o munca in echipa, nu este doar meritul lui. Dar iarasi, nu multi romani se pot lauda ca fac parte dintr-o echipa care pune sub semnul intrebarii o teorie oficiala. Acel articol are doar vreo 5 autori, asadar e un numar suficient de mic cat sa fie toti autori principali, chiar daca e notat doar primul din ei in numele articolului.

[ciprian_sa]

Dacă urmăreşti CV-ul lui Onac o să vezi că a publicat (ce-i drept, nu în Science) lucrări (multe şi) bune înainte să fie afiliat la University of South Florida, cînd era doar la UBB şi ISER.

...apoi de a analiza continutul de izotopi radioactivi de uraniu/toriu, nu se poate...

I beg to differ, cum zice americanul, însă datări U/Th se pot face şi în România. E drept că uneori e mai ieftin să le faci afară, chestiune pe care nu reuşesc să o înţeleg...

[Adi]

Da, se poate face in general cercetare buna  si in tara, dar in cazul de fata, nu, pentru ca nu aveau dotarea experimentala si nu aveau expertiza in domeniul respectiv de cercetare. Intotdeauna inveti de la cei care stiu, adica din afara. Si apoi faci eventual si in tara. Iar nu invers,  nu produci ceva in tara care sa fie unic in lume si sa inveti de acolo lumea. Se poate asta numai in cazuri foarte putine si numai daca ai dotare la laboratoare si oameni bine pregatiti. Ori ambele sunt in afara.

[ciprian_sa]

Vedem lucurile diferit, însă asta nu este neapărat un lucru rău. Orice polemică (contructivă) îşi are rostul ei.
Nici cei din afară nu s-au născut învăţaţi, aşa că procesul de învăţare e acelaşi pentru toată lumea, indiferent de naţionalitate, culoare sau număr la papuci. E normal să vrei să beneficiezi de cele mai bune condiţii de învăţămînt, insă e la fel de normal ca după ce ai acumulat un minim de cunoştinţe şi deprinderi ştiinţifice care să îţi permită să faci cercetare "pe cont propriu" (vezi ai terminat doctoratul sau post-doc-ul, spre exemplu), să le pui în valoare. Toată lumea face aşa: am avut colegi din Franţa, Spania, Elveţia, Belgia, Australia, Canada, etc., care şi-au făcut studiile în US şi care mai apoi s-au întors la treabă în tările lor. Faptul că au făcut şcoală altundeva decît în ţara lor nu înseamnă în mod automat că nu aveau oameni bine pregătiţi la ei în ţară.
În fine, discuţia a deviat de la subiectul iniţial.
Să sperăm că o să avem cît mai multe articole scoase de autori români în Science (chiar dacă jurnalul începe să piardă din credibilitate), ca să le putem comenta pe-ndelete. De fapt asta chiar ar fi un lucru fain de făcut, un fel de "reading sessions" on-line pe chestiuni de ştiinţă (dacă se trece peste impedimentul drepturilor de autor pentru articolele publicate  ).

[Adi]

Da, sunt de acord cu tine ca faci experienta unde exista ea si apoi o duci unde nu exista. Dar mi se pare ca asta ziceam eu inca de la inceput. In domeniul masuratorii stancilor din mare Romania nu avea experienta si atunci cercetatorul a facut cercetarea in afara. Pe viitor, cine stie, poate va forma un grup de studenti chiar in Romania care va studia aceleasi lucruri.

Te poti alatura Stiinta Azi sa luam interviuri oamenilor de stiinta romani care publica in reviste internationale. Cu cat suntem mai multi cu atat putem acoperi mai multe descoperiri/interviuri.

[ciprian_sa]

Pe viitor, cine stie, poate va forma un grup de studenti chiar in Romania care va studia aceleasi lucruri.

Deja are o echipă de studenţi români cu care lucrează şi care au rezultate bune.
În cealalată chestiune, deja sînt o grămadă de cercetători români care publică chestii extrem de interesante prin străinătăţuri, cel puţin în domeniul meu (geologie). Aşa că ar avea balta peşte...