Filozofia ştiinţei, filozofie, psihologie, sociologie şi limba română > Psihologie

De ce crede lumea in Dumnezeu?

<< < (7/9) > >>

ana bescheru:
Cauzele aparitiei religiei sunt cunoscute, apar intr-o multime de carti de specialitate- chiar si in cartea asta " de ce nu dispare dumnezeu" sunt explicate pe larg din punct de vedere psihologic, sociologic, etc.
Intrebarea mea este: care sunt beneficiile religiilor?
De milenii de cand exista nu au facut decat rau. NU au facut oamenii mai buni, mai milosi, mai solidari, este dovedit stiintific ca selectia naturala face asta: oamenii sunt mai buni pentru ca astfel au avantaje evolutive. Exista vreun beneficiu al religiei?

mircea_p:

--- Citat din: gothik12 din Aprilie 21, 2010, 02:23:36 p.m. ---Stiinta nu este, de fapt, momentul in care omul s-a saturat de "Crede si nu cerceta" si a inceput sa caute, prin propriile mijloace, explicatiile unor fenomene din natura? Sunt de acord ca nu exista un "unic inceput", dar nu ar fi clar inceputul stiintei momentul in care omul si-a dat seama de faptul ca este inzestrat cu ratiune si a cercetat de unul singur natura prin masuratori sau alte metode?

--- Terminare citat ---

Asta e si mai vag. Suna ca frazele din cartile de propaganda despre viitorul luminos al omenirii. Nu o spun ca un atac. Am crescut cu cartile astea doar.
Banuiesc ca prin "omul"  aici intelegi omenirea pe ansamblu. Si in acest caz cred ca e si mai greu sa stabilesti ceva, pentru ca nu vad ce intelegi prin asta. Dupa parerea mea nu are sens.
E foarte posibil ca indivizi curiosi, cercetatori si sceptici au existat dintotdeauna. Cati oameni trebuie sa fie asa ca sa zici ca "omul" a inteles cutare si cutare? Daca e vorba de toti, atunci inca nu am ajuns acolo si poate nu vom ajunge niciodata.

Nu e ca o descoperire materiala. "Omul a descoperit focul" inseamna ca unul sau cativa indivizi au invatat cum sa-l foloseasca si dupa aia a fost folosit de toata comunitatea, indiferent daca inteleg sau nu care e treaba.
In cazul ideilor si mai ales al atitudinilor mi se pare ca treaba e diferita.
Atitudinea mea fata de lumea inconjuratoare nu se propaga automat la comunitate, chiar daca e nou si revolutionara. Chiar daca lideri ai comunitatii (si nu eu, un individ oarecare) au o atitudine rationala, nu insemna ca si comunitatea pe ansamblu o va adopta.
Ca sa nu mai vorbim de idei care sant prea "revolutionare" si sant ingropate (uneori impreuna cu cel care le emite).
Giordano Bruno a zis (inainte de 1600) ca mai sant si alte lumi locuite. Poti sa spui ca "Omul a inteles ca Universul e mult mai mare decat sistemul solar si ca mai pot exista si alte civilizatii, in jur de 1600"?
Dar astazi, cand inca mai sant oameni care cred ca pamantul e plat si inchis intr-un dom, poti sa o spui?
Poate ca am putea marca, in mod conventional, perioada in care o idee este prima data emisa in mod public si deci cunoscuta sau poate cand este acceptata de majoritate.

Daca ne limitam insa la "descoperirea" sau inventarea metodei stiintifice (un termen oarecum vag si uneori inteles gresit dar totusi functional) cred ca se poate stabili un oarecare punct de inceput.
De obicei se indica Galilei (experiment + metode matematice).

In privinta lui  "Crede si nu cerceta", mi se pare ca e o inventie relativ recenta si oricum locala.
Si atitudinea omenirii nu a urmat un curs linear ci mai mult ciclic. Au existat civilizatii care acceptau sau incurajau spirtul critic si altele care nu prea.
Nu cred ca e intrinseca omenirii, de la origini. Oare in India antica si medievala exista aceasta conceptie? Nu am informatii sigure dar stiu ca acolo zeii nu sant considerati in acelasi fel ca in religiile vestice.


b12mihai:
@mircea_p: da, ai dreptate aici, eu nu am luat in calcul faptul ca exista o comunitate, acest "toti", care trebuie si ea sa inteleaga anumite lucruri, pentru a se inregistra un proges, asa-i?


--- Citat din: ana bescheru din Aprilie 21, 2010, 03:47:39 p.m. ---Cauzele aparitiei religiei sunt cunoscute, apar intr-o multime de carti de specialitate- chiar si in cartea asta " de ce nu dispare dumnezeu" sunt explicate pe larg din punct de vedere psihologic, sociologic, etc.
--- Terminare citat ---

Cine a scris cartea "De ce nu dispare Dumnezeu?" ?

ana bescheru:
Cartea este scrisa de 3 autori:
Andrew Newberg, Eugene D"Aquili si Vincent Rause, profesori de psihiatrie sau medicina nucleara. Newber este si profesor la Univ Pennsylvania la catedra de studiu al religiilor. Autorii au mai multe carti si tratate despre efectul religiilor asupra creierului uman, in urma studiului indelungat al unor comunitati religioase. O alta carte aparuta in limba romana scrisa de autori este "Cum ne schimba Dumnezeu creierul". Tot pe Andrew Newberg l-am vazut recent intr-un documentar in care incerca sa explice ce inseamna in termeni stiintifici posedarea de catre diavol si implicit exorcismul - o boala psihica:)

radhoo:
Pentru amatorii ideii religie=control al maselor dar nu numai,  recomand o lectura usoara: ""cele 10 porunci in secolul al 21lea"", de Fernando Savater.

Pentru a nu rupe continuitatea discutiei, pe scurt, autorul proopune o relectura neortodoxa a celor zece porunci si trece in revista reactia subiectiva a individului supus unor interdictii absolute printr-o perspectiva dialogica si pe alocuri polemica, pastrand mereu insa tonul interogativ al filosofiei.
Acest dialog este adesea o luare la rost a divinitatii, desi autorul pare sa nu mai astepte vreun raspuns, luand pe urma forma meditatiei sau chiar cea juridica a acuzatiei.

Navigare

[0] Indexul de Mesaje

[#] Pagina următoare

[*] Pagina precedentă

Du-te la versiunea completă