Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Desene

Creat de RaduH, Mai 13, 2008, 07:14:09 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Electron

Citat din: RaduH din Mai 27, 2008, 01:25:37 PM
CitatAm o intrebare: Care este forma dependentei dintre tensiunea intre armaturi si timp?
Poti face un grafic cu valoarea tensiunii pentru cel putin o perioada ?

Sincer asta n-o stiu nici eu . Cred ca curent alternativ de inalta frecventa .
Daca nu stii ce froma are dependenta tensiunii in functie de timp, atunci formula ta pentru Eac este incorecta. Ea ar fi corecta doar pentru tensiuni continue pe intervalele considerate (timpul in care sarcina e accelerata in camp).

CitatNici pe siteul ala cu imaginile nu poti uploda si mentine nelimitat . A trebuit sa sterg din imaginile despre care am discutat .
Curios, pana acum eu nu am avut probleme cu imageshack.

e-
Don't believe everything you think.

RaduH

Nu mi-a mers forumul azi de aceea am intarziat cu raspunsul .
Da asa e energia nu e U*e unde U ar fi tensiunea maxima.
u=U*cos( omega *t ) si valoarea pentru "u" ar fi o integrala de la t1 la t2 corespunzatoare timpului cat particula se afla intre electrozi , dar "taietura" sau distanta dintre electrozi fiind mica in raport cu lungimile electrozilor se poate considera ca se prinde partea din varf a graficului si ca "u" este aproximativ U . Am zis ca energia dobandita prin accelerare e "aproximativ" e*U .
Plus ca intre electrozi am avea o miscare variat accelerata u nefiind constant deci forta e*E nefiind constanta .
Daca s-au facut ceva acceleratoare de tipul asta sunt sigur ca s-au facut calcule mult mai exacte decat ale mele .

Adi

Forumul a fost picat astazi, din cauze de hardware. Cand vorbesti cu curent alternativ, se poate vorbi de valoarea eficace (adica valoarea maxima impartita la radical din doi), cat sa faci calcule aproximative. E tocmai integrala lui cos patrat pe intreaga perioada car este 1/2. In general particula de accelerat este in afara cavitatii cand campul este in directia buna pentru accelerare si este in cavitate cand campul ar frana particula. Cand este in cavitate, particulla nu simte campul si merge la viteza constanta, iar cand iese din cavitate este accelerata inca mai departe.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

RaduH

Am ajuns cu Electron la concluzia ca un astfel de accelerator ar avea o capacitate echivalenta .
Sincer sa fiu cam cat de mare sau de mica e aceasta capacitate m-ar interesa mai mult decat sa calculez lungimile alea .
Daca vom considera acceleratorul un condensator in curent alternativ de capacitatea asta ar depinde cat de mult constuma sa-si realizeze alternanta .

RaduH

Intrebare pentru Electron:
Asa cum am discutat despre capacitatile alea ele s-ar forma numai intre electrozi .
Dar electrozii trebuie introdusi intr-o incinta vidata care e posibil sa fie tot metalica .
Oare cu se formeaza capacitati si intre electrozi si peretele incintei vidate ( sa-l consideram impamantat ) ? Ar fi niste capacitori cilindrici .

Electron

Citat din: RaduH din Mai 30, 2008, 10:08:00 AM
Intrebare pentru Electron:
Asa cum am discutat despre capacitatile alea ele s-ar forma numai intre electrozi .
Dar electrozii trebuie introdusi intr-o incinta vidata care e posibil sa fie tot metalica .
Oare cu se formeaza capacitati si intre electrozi si peretele incintei vidate ( sa-l consideram impamantat ) ? Ar fi niste capacitori cilindrici .
RaduH, raspund cu placere, dar iti recomand sa pui intrebarile deschise pentru toti, ca doar nu sunt singurul care poate sa-ti raspunda ;)

Acum, daca vrei sa consideri cilindrii de lungimi crescatoare (intre capetele carora avem capacitatile datorata aplicarii tensiunii) ca fiind introdusi intr-un cilindru lung, metalic, vidat si pamantat, atunci chiar daca se formeaza un camp electric intre partile incarcate ale tuburilor initiale (capetele lor) si zone din cilindrul exterior (care se incarca prin influenta), asta nu influenteaza functionarea interiorului "acceleratorului" (adica nu schimba campul din interior). Cel putin asa cred eu, intuitiv. Poate daca faci o schema a sistemului o putem analiza mai pe indelete ;)

Pe scurt: da, ar fi ca niste "capacitori cilindrici" (atentie, doar partile incarcate, nu toata lungimea!) Ce nu inteleg eu ce relevanta are asta pentru tine, adica unde vrei sa ajungi cu intrebarile astea ... :)

e-
Don't believe everything you think.

RaduH

Deci ma intereseaza cat de mare sau de mica ar fi capacitatea echivalenta .
la condensator in curent alternativ :
u=U*cos (omega*t) ; i=omega*C*U*cos(omega*t+90grade) ; p=u*i ; e putere instantanee si ne intereseaza p maxim
i si u sunt defazate cu un sfert de perioada .

RaduH

Deci acceleratorul consuma putere nu ca sa accelereze ci sa-si faca alternanta ca un capacitor functie de capacitatea echivalenta , tensiune si frecventa . La lucrul mecanic al campului electric nu se consuma din sarcini cand se efectueaza lucrul mecanic sau nu slabeste campul , sau capacitorul ala format de electrozi nu se descarca din cauza ca accelereaza .
De aceea m-ar interesa cam cat ar fi capacitatea echivalenta .

Electron

RaduH, vrei capacitatea echivalenta a sistemului in curent alternativ, sau echivalenta in fiecare moment de timp (considerand curent continuu pe intervale foarte mici de timp) ? Am impresia ca nu e tot una.

e-
Don't believe everything you think.

RaduH

#69
Pai capacitatea aia echivalenta nu e constanta si constructiva ? In functie de ea s-ar calcula p-maxim necesara .
Cel putin asa cred eu . Daca e diferita capacitatea in curent alternativ fata de cea din curent continu de-abia astept sa invat pentru ca eu nu stiu de asa ceva .

HarapAlb

trebuie sa scrii variatia energiei ca dE=U^2*dI apoi gasesti legatura dintre U si dI (sau intre dU si I) folosind Q=C*U (Q - sarcina, C- capacitatea). Apoi introduci tensiunea U (sau curentul I) ca U(t)=U0*sin(omega*t) si stabilesti variatia energiei in functie de timp.
  La final integrezi pe durata unei perioade si imparti rezultatul integralei la perioada -> puterea pe o perioada de incarcare si descarcare a condensatorului.

In curent alternativ capacitorul are o capacitanta egala cu 1/(omega*C) unde omega este frecventa tensiunii aplicate, dar nu asta e importanta in problema de fata pentru calculul puterii necesare.

RaduH

#71
Deci ma interesa numai p -maxim necesar nu pe toata perioada .
Putem sa luam o putere mai mare pentru siguranta p = u*i si luam Umaxim si Imaxim = omega*C*Umaxim .
Unde u = Umaxim*cos ( omega*t ) si i = Imaxim cos ( omega*t+90grade ) .
Deci puterea devine Psuficienta = Umaxim*Imaxim = omega*C*Umaxim^2 . E sigur mai mare decat cea necesara pentru ca "u" si "i" sunt defazate cu un sfert de perioada .
Totul depinde de capacitatea echivalenta .

RaduH

CitatIn curent alternativ capacitorul are o capacitanta egala cu 1/(omega*C) unde omega este frecventa tensiunii aplicate, dar nu asta e importanta in problema de fata pentru calculul puterii necesare.
Nu e capacitate ci reactanta capacitiva . Capacitatea e tot C . Imaxim = Umaxim/Xc ; Xc = 1/ ( omega*C ) .

RaduH

CitatÎn noul injector, un laser loveşte o placă de cupru, numită catod, forţând-o să emită electroni.  La fiecare puls al laserului, catodul pierde aproape şase miliarde de electoni.
deci 6*10^9 electroni / puls
Citat"Linac"-ul  va accelera electronii de la 4.5 GeV (miliarde de electrovolţi) la 14 GeV în timp ce îi menţine focalizaţi cu noii magneţi. Aceşti magneţi vor putea fi opriţi când "linac"-ul va opera la un nivel mai înalt de energie în cadrul experimentelor de fizica particulelor.
sa presupunem ca se poate accelera la 100GeV .
energia unui puls va fi :
6*10^9*1.6*10^(-19)*14*10^9 = 13,44 J pentru 14 GeV sau ,
6*10^9*1.6*10^(-19)*10^11=96 J pentru 100 GeV .
totul vine ori frecventa impulsurilor / secunda si rezulta puterea care ar putea fi cedata prin bombardarea si incalzirea unei tinte .
Nu stiu cat e frecventa dar banuiesc faptul ca e mare .
Mai ramane de vazut cat consuma acceleratorul sa-si faca alternanta si asta depinde de capacitatea aia echivalenta ; si bineinteles cat consuma injectorul care generaza spoturile de electroni .

RaduH

Corectez ca energia la tipul asta de accelerator ajunge pe la 50GeV pentru electroni si pozitroni .
deci :
6*10^9*1,6*10^(-19)*5*10^10 = 48 J - per impuls da tot nu stiu frecventa .
Diferenta de potential intre electrozi ar fi cam de 5KV