Welcome, Guest. Please login or register.

Autor Subiect: Discutii  (Citit de 43061 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

T1000_Android

  • Vizitator
Re: Discutii
« Răspuns #45 : Mai 26, 2008, 01:09:23 p.m. »
Datele, cum ar fii preţul de producere a antimateriei şi cantitatea mică pe care o producem de fiecare dată sunt luate din lin linkul pe care l-a postat HarapAlb. Cei 3.000.000.000.000 sunt dolari (USD).Nu Ştiu dacă e preţul de păstrare a ei sau preţul de producere. Acolo scrie clar că atât ar costa un miligram de antimaterie. Acolo mai scrie clar şi despre dispozitive pentru stocarea antimateriei, dispozitive cu laser care şi ele consumă energie. De ce ne-ar trebuii dispozitive cu laser pentru stocarea antimaterie dacă nu am produce efectiv antimaterie? Pur şi simplu existenţa acestor mărimi (preţul, cantitatea) şi existenţa mediului de stocare cu laser mă face să cred că noi poducem efectiv antimaterie. De ce aceasta antimaterie este produsă, nu ştiu exact...poate pentru a fii studiată.
Variabilele de luat în calcul sunt:
  • cantitatea de energie necesară prducerii ei (foarte mare)
  • timpul necesar producerii ei
  • costul necesar producerii ei (foarte mare)
  • cantitatea de antimaterie rezultantă (foarte mică)
  • costul construirii mediului cu laser
  • costul energiei menţinerii ei în acel mediu cu laser pentru a nu se anihila cu materia

Antimateria dintr-un PET/CT scan, cum ai spus tu, este produsă pe loc, datorită materialului radioactiv. Acolo procesul de producere a antimateriei are loc în mod natural, fără consum de energie suplimantară şi nici nu avem nevoie de un mediu de stocare a ei.Deci se elimina multe dintre variabilele din listă.
După cum ai arătat antimateria poate fii folosită şi cu un cost mai redus: produsă chiar la locul unde este nevoie de ea.Oricum materia care ipoteitc dacă vrei, poate fii produsă şi stocată în acceleratoare nu ne este de folos decât dacă o producem în scopul studierii ei.Mă refeream la antimateria produsă în acceleratoare în mod artificial, că nu va face parte din viitorul nostru apropiat.

Am sugerat doar că ar fii mai ieftin de păstrat antimateria în spaţiul cosmic decăt într-un mediu cum ar fii Pământul.Ştiu că deocamdată nu este posibil, dar în viitorul apropiat poate va fii.

Offline Adi

  • Global Moderator
  • *****
  • Mesaje postate: 11298
  • Popularitate: +15/-7
    • Site personal Adrian Buzatu
Re: Discutii
« Răspuns #46 : Mai 26, 2008, 06:31:49 p.m. »
Multumesc pentru raspuns, arati ca esti interesat sa clarifici. Inca ai putine notiuni despre antimaterie, de asta incurci niste notiuni. Iata cate corectii pe care trebuie neaparat sa le faci pe viitor: Sa pui spatiu dupa virgula si dupa punct la sfarsit de fraza! Sa scrii "ar trebui" si nu "ar trebuii"! Sa scrii "ar fi" si nu "ar fii".

Legat de fizica, nimeni nu produce antimaterie si o stocheaza, te asigur, asa fara nici un rol. Au fost produsi atomi de antihidrogen in 1995 si au fost stocati pentru cateva secunde sau minute sau ceva in gen pana cand s-au anihilat cu materia. Trebuie sa studiem antimateria aici pe Pamant si acum, nu in spatiu. Caci oamenii si laboratoarele si sursele de energie (infrastructura) sunt pe Pamant. Antimateria este produsa in fizica particulelor pentru a fi ciocnita cu materia obisnuita si a crea noi particule. In PET/CT materia este produsa pe loc si anihilata pe loc. Asadar nimeni nu se oboseste sa stocheze antimateria.

Te rog sa nu ne rezumam la a discuta Natura, nu toate ideile care iti trec prin cap. Natura e destul de complexa deja, merita sa fie studiata ea.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

T1000_Android

  • Vizitator
Re: Discutii
« Răspuns #47 : Mai 27, 2008, 07:15:18 a.m. »
De ce nu ciocnim particule de materie să producem alte particule noi? În coliziunile materie-antimaterie, particulele se anihilează dezintegrându-se pentru foarte scurt timp. Să spunem că ciocnim un electron cu un pozitron... ele vor forma un foton. Dar eu ştiu că fotonul este alcătuit dintr-un electron, un pozitron şi un neutrino electronic. De unde vine neutrinul din moment ce noi ciocnim doar un pozitron cu un electron?
 Dacă cicnim particule de materie procesul de dezintegreare-reintegrare nu este mai lent decât la cicnirile materie-antimaterie, dându-ne un timp ceva mai lung pentru studiu?
Şi de unde luăm noi în primul rând antimaterie pentru a o cicnii cu materia?

Offline Adi

  • Global Moderator
  • *****
  • Mesaje postate: 11298
  • Popularitate: +15/-7
    • Site personal Adrian Buzatu
Re: Discutii
« Răspuns #48 : Mai 27, 2008, 08:01:36 a.m. »
De ce nu ciocnim particule de materie să producem alte particule noi?

Doua particule de materie nu se vor anihila pentru a produce particule noi, ci se vor respinge ca doua bile de biliard. Materia si antimateria insa se vor anihila, energia lor cinetica si energia lor de masa se transforma in energie care are potentialul de a crea noi particule. Astfel intreaga energie este disponibila pentru a se crea particule noi, in timp ce daca ciocnesti materie cu materie foarte putina energie se duce spre producerea de particule noi.

În coliziunile materie-antimaterie, particulele se anihilează dezintegrându-se pentru foarte scurt timp. Să spunem că ciocnim un electron cu un pozitron... ele vor forma un foton.

Vor crea doi fotoni de fapt, daca s-ar forma un singur foton nu s-ar putea conserva in acelasi timp si energia si impulsul. Totusi, nu doar doi fotoni se vor forma, ci orice alta pereche de materie-antimaterie a carei energie de repaus (acel mc^2) este mai mica decat energia totala (cinetica plus energia de repaus) a electronului si pozitronului ce se anihileaza. De exemplu, se pot produce un muon si un anti-muon (muonul fiind fratele mai mare al electronului), se pot produce un bozon W+ si un bozon W-, se pot produce un cuarc charm si un anticuarc charm si asa mai departe. Si cum materia si antimateria se anihileaza complet, la toatele numerele cuantice (sarcina electrica, sarcina slaba, sarcina tare si asa mai departe), atunci se pot forma perechi de oricare alte doua particule de materie-antimaterie, daca exista suficienta energie in coliziune. De aceea este nevoie de acceleratoare care sa abia o energie in centrul de masa tot mai mare.

Acceleratoarele ciocnesc fie protoni si antiprotoni, fie electroni si antielectroni. Exista acceleratoare ce trimit electroni spre protoni, dar atentie, ei nu se anihileaza, ci electronii sunt imprastiati de proton ca niste mingi de biliard ce sunt trimise spre o forma ascunsa. Din modul in care electronii sunt imprastiati se deduce structura interna a protonului.

Apoi mai e o subtilitate, LHC va ciconi protoni cu protoni, adica materie cu materie! Ei bine, dar exista o subtilitate. In o prima aproximatie, un proton este format din trei cuarci de materie, adica doi cuarci up si un cuard down. Dar in realitate, contine si contributii mici din toate tipurile posibile de cuarci, numiti cuarci din marea de cuarci. Acei cuarci ce pot exista acolo sunt atat din materie, cat si din antimaterie. Asa cum vidul nu este gol, ci apar mereu si dispar perechi de materie si antimaterie, tot asa si in proton exista mereu perechi de materie si de antimaterie de cuarci. Iar cand se vor ciocni protoni si protoni la LHC, de fapt vor interactiona cuarci din un proton cu anticuarci din un alt proton. De asemneea, vor interactiona gluoni din un proton cu gluoni din alt proton, iar acesti gluoni se pot descompune apoi in o pereche de materie-antimaterie cuarc-anticuarc.

Dar eu ştiu că fotonul este alcătuit dintr-un electron, un pozitron şi un neutrino electronic.

Aici stii gresit. Fotonul este o particula elementara, nu este formata din nimic altceva. Este cuanta campului electromagnetica, adica cea mai mica energie de camp electromagnetic.

De unde vine neutrinul din moment ce noi ciocnim doar un pozitron cu un electron?

Cum ai vazut mai sus, nu apare. Insa un neutrino poate aparea in alte cazuri din dezintegrarea unui neutron in un proton, un electron si un anti-neutrino electronic, care se datoreaza de fapt la un nivel mai profund dezintegrarii unui cuarc down din neutron in un cuarc top din proton si un bozon W-, care se dezintegreaza dupa numai 10^-25 secunde in un electron si un anti-neutrino electronic.

Dacă cicnim particule de materie procesul de dezintegreare-reintegrare nu este mai lent decât la cicnirile materie-antimaterie, dându-ne un timp ceva mai lung pentru studiu?

Daca ciconesti materie cu materie nu ai anihilare, nu ai producere de particule noi, nu ai ce studia. Exista doar niste cazuri extreme cand de exemplu un electron de mare energie franat in materie emite un foton de mare energie care apoi se dezintegreaza in un electron si un pozitron, sau in un muon si un antimuon, dar foarte putine tipuri de particule pot fi produse astfel. Asadar daca nu ai ciocni materie cu antimaterie nu ai avea ce studia in laborator de fapt.

Şi de unde luăm noi în primul rând antimaterie pentru a o cicnii cu materia?

Intrebi de fapt cum producem antimaterie? La Fermilab se ciocnesc protoni si antiprotoni. Protoni accelerati sunt ciocniti cu o tinta de materie (deci o aglomerare de protoni) si din aceste ciocniri se creeaza tot felul de particule, inclusiv particule de antimaterie precum protonii. Am explicat mai sus de ce la LHC ciocniri de protoni pot produce antimaterie. Rationamentul ramane valabil si aici. Apoi antiprotoni ce merg in o anumita directie, cu o anumita energie, sunt selectati cu ajutotrul unui camp magnetici. Ei sunt integrati in un accelerator, si apoi sunt accelerati mai departe, pana ajung la energii de 1000 de ori mai mari decat masa lor de repaus! Apoi sunt ciocniti de 2.5 milioane de ori pe secunda cu protoni accelerati la aceleasi energii foarte mari! Din aceste 2.5 milioane de ciocniri pe secunda, majoritatea produc lucruri deja cunoscute, deci neinteresante. Noi retinem doar 100 pe secunda pentru a analiza acele fenomene rare, precum dezintegrari rare, despre care ai tradus deja un text, sau producere de particule rare, precum bozonul Higgs, si asa mai departe...
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

T1000_Android

  • Vizitator
Re: Discutii
« Răspuns #49 : Mai 29, 2008, 07:52:26 a.m. »
Mi se pare că te contrazici. Ai spus „Fotonul este o particula elementara, nu este formata din nimic altceva. Este cuanta campului electromagnetica, adica cea mai mica energie de camp electromagnetic.”
Deci fotonul este elementar. Dar peste două paragrafe ai mai spus „emite un foton de mare energie care apoi se dezintegreaza in un electron si un pozitron, sau in un muon si un antimuon.”
Deci care este? Sau dacă sunt amândouă, explică şi mie cum. ???
În rest totul este fine and dandy! ;D

Offline Adi

  • Global Moderator
  • *****
  • Mesaje postate: 11298
  • Popularitate: +15/-7
    • Site personal Adrian Buzatu
Re: Discutii
« Răspuns #50 : Mai 29, 2008, 07:59:40 a.m. »
Mi se pare că te contrazici. Ai spus „Fotonul este o particula elementara, nu este formata din nimic altceva. Este cuanta campului electromagnetica, adica cea mai mica energie de camp electromagnetic.”
Deci fotonul este elementar. Dar peste două paragrafe ai mai spus „emite un foton de mare energie care apoi se dezintegreaza in un electron si un pozitron, sau in un muon si un antimuon.”
Deci care este? Sau dacă sunt amândouă, explică şi mie cum. ???
În rest totul este fine and dandy! ;D

Excelenta intrebare! Vezi, nu imi dau seama ce nu e clar decat atunci cand intrebi. Si raspunzandu-ti vei invata ceva extraordinar de frumos.

Fotonul nu e facut din nimic altceva. La un moment dat dispare. In locul lui apar doua particule, un electron si un pozitron. Electronul si pozitronul nu se ascund in foton. Ci pur si simplu apar cand dispare fotonul, daca fotonul are suficienta energie (adica cel putin de doua ori energia de repaus a electronului, caci energia de repaus a electronului este egala cu energia de repaus a pozitronului, caci masa electronului este egala cu masa pozitronului).

Se zice ca exista patru forte elementare (fundamentale), e tot una cu patru interactii. De fapt termenul interactie este mai precis, pentru ca ceea ce noi vedem ca si forta (de atractie sau respingere) la nivel macroscopic, sunt de fapt interactii la nivel elementar, care sunt de cateva feluri:
-o particula radiaza alta particula
-o particula absoarbe o alta particula
-o particula se dezintegreaza in alte particule (dispare si in locul ei apar alte particule)

Toate fenomenele din lumea macroscopica sunt de fapt fenomene in care particule se transforma una in alta la scara microscopica. Nu e fascinant asta?
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

T1000_Android

  • Vizitator
Re: Discutii
« Răspuns #51 : Mai 30, 2008, 08:06:34 a.m. »
Ok!... deci există fenomenul de „înlocuire” a unei particule cu una sau mai multe particule. Dar cum anume se întâmplă acest fenomen? Are deaface cu teleportarea particulei, adică dispare şi apare în alt loc dar schimbată? În ce anume se dezintegrează particula şi se recombină sub o altă formă?
În final ce particule se pot transforma în ce particule sau orice particulă se poate transforma în orice altă particulă? Această transformare ţine de „clasa” particulei, adică un meson se poate transforma doar într-un alt meson... clelalte „clase” nu le mai ţin minte... :-\

Offline Adi

  • Global Moderator
  • *****
  • Mesaje postate: 11298
  • Popularitate: +15/-7
    • Site personal Adrian Buzatu
Re: Discutii
« Răspuns #52 : Mai 30, 2008, 09:27:14 a.m. »
Ok!... deci există fenomenul de „înlocuire” a unei particule cu una sau mai multe particule.

Exact, este unul din modurile de interactii elementare intre particule. In plus, chiar si cazurile cand un electron emite un foton poate fi vazut ca inlocuirea unui electron prin un electron sau un foton (e -> e + gamma). Si cum legile astea sunt valabile si daca mergi invers in timp, se poate fi invers, e + gamma -> e, adica sa dispara doua particule si sa apara una singura.

Dar cum anume se întâmplă acest fenomen? Are deaface cu teleportarea particulei, adică dispare şi apare în alt loc dar schimbată?

Nu. Teleportarea inseamna cand o particula dispare din un loc si apare in alt loc in spatiu. Dar aici avem exact opusul. Avem o alta particula ce apare in acelasi loc!

În ce anume se dezintegrează particula şi se recombină sub o altă formă?
În final ce particule se pot transforma în ce particule sau orice particulă se poate transforma în orice altă particulă? Această transformare ţine de „clasa” particulei, adică un meson se poate transforma doar într-un alt meson... clelalte „clase” nu le mai ţin minte... :-\

Tocmai cu asta se ocupa fizica particulelor elementare: tine contabilitatea fiecare particule in ce alte particule se poate transforma, cu ce probabilitate, in ce conditii. Teoria actuala a fizicii particulelor este numita Modelul Standard si studiaza particulelele elementare si interactiile lor. "Si interactiile lor" inseamna tocmai aceste interactii intre particule prin cele patru forte elementare, adica tocmai toate cazurile transformarea unei particule in alte particule. Iar noi in fizica particulelor, la experimente, ciocnim protoni si antiprotoni ca sa creem noi tipuri de particule si sa studiem cum se dezintegreaza ele (adica cum se transforma in alte particule). Unele din aceste dezintegrari sunt rare si noi incercam sa le cautam si sa le aratam nu doar ca sunt prezise de teoria actuala, dar ca le vedem cu adevarat experimental si probabilitatea de a se produce acea dezintegrare rara este consistenta cu cea prezisa de teorie. De asemenea, cautam si noi particule elementare si noi interactii, adica noi moduri in care o particula se poate transforma in alte particule.

Excelente intrebari imi pui! Pe viitor chiar le pot pune in o carticica de intrebari de luat fizica pas cu pas, de la zero, pentru liceeni! Eu singur nu as putea formula in ordinea asta raspunsurile, caci nu as stii ce intrebari sa pun. Dar tie intrebarile iti vin natural. Darul de a pune intrebari nu il au multi. Tu ai cu adevarat curiozitate stiintifica. Ma bucur ca ne-am descoperit reciproc.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

T1000_Android

  • Vizitator
Re: Discutii
« Răspuns #53 : Mai 31, 2008, 07:43:31 a.m. »
În e -> e + gamma, primul e înseamnă că are o energie mai mare decât e al doilea. După ce şi-a eliberat cuanta de undă gamma el (electronul) devine mai puţin energetic?

Modelul Standard cum arată de fapt? Este o relaţie matematică, o definiţie, o listă de dezintegrări? Eu mi-aş imagina Modelul Standard ca o carte destul de lungă în care sunt scrise toate bazele fizicii dinainte şi de după Newton.

Să ştii că şi eu mă bucur că existi şi mai presus de toate că ştiu eu că exişti! ;D
« Ultima Modificare: Mai 31, 2008, 07:45:30 a.m. de T1000_Android »

Offline Adi

  • Global Moderator
  • *****
  • Mesaje postate: 11298
  • Popularitate: +15/-7
    • Site personal Adrian Buzatu
Re: Discutii
« Răspuns #54 : Iunie 01, 2008, 01:34:49 a.m. »
În e -> e + gamma, primul e înseamnă că are o energie mai mare decât e al doilea. După ce şi-a eliberat cuanta de undă gamma el (electronul) devine mai puţin energetic?

Da, incepi sa intelegi.

Modelul Standard cum arată de fapt? Este o relaţie matematică, o definiţie, o listă de dezintegrări? Eu mi-aş imagina Modelul Standard ca o carte destul de lungă în care sunt scrise toate bazele fizicii dinainte şi de după Newton.

Modelul Standard este o ecuatie, atat. Este o ecuatie cu foarte multi termeni. Si fiecare termen da o posibila interactie intre un tip de particula si un altul. Aceasta expresie se numeste "lagrangian" (de la Lagrange) si este o formula care ascunde in ea reteta Universului. Da, este ca o carte de bucate in care ingredientele sunt particulele elementare si lagrangianul este reteta. El iti spune cum trebuie combinate particulele elementare pentru a crea exact universul ce il avem. Numai ca reteta nu este completa. Nu spune de exemplu de ce particulele elementare au masa si de ce au masele ce le au. Deci daca ai fi Dumnezeu si ti-am cere sa recreezi universul si ti-am da doar teoria actuala a fizicii particulelor, nu ai putea realiza sarcina. Asadar, teoria noastra inca nu este completa. Filosofic, se poate vorbi ca a gasi lagrangianul corecta inseamna a intelege "cum gandeste Batranul de acolo de sus", sau cel putin asa se exprima Einstein.

Să ştii că şi eu mă bucur că existi şi mai presus de toate că ştiu eu că exişti! ;D

Multumesc, sunt cuvinte foarte frumoase, si eu ma bucur ca pui intrebari bune si faci traduceri minunate din textele din Symmetry.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

T1000_Android

  • Vizitator
Re: Discutii
« Răspuns #55 : Iunie 01, 2008, 08:10:51 a.m. »
Întradevăr, este o reţetă în care ţi se spun toate ingredientele dar nu şi cantităţile lor. Dacă e prea mult de una nu este bine, dacă e prea mult de alta iarăşi nu este bine. Cum este posibil să introducem şi cantităţile în această reţetă? Teoria Superunificării şi Teoria Corzilor ajută la ceva sau este o altă teorie începută de la zero?

Traducerea textelor din Symmetry sunt plăcerea mea şi în acelaşi timp un antrenament foarte bun pentru mine.
« Ultima Modificare: Iunie 01, 2008, 08:13:17 a.m. de T1000_Android »

Offline Adi

  • Global Moderator
  • *****
  • Mesaje postate: 11298
  • Popularitate: +15/-7
    • Site personal Adrian Buzatu
Re: Discutii
« Răspuns #56 : Iunie 01, 2008, 09:22:19 p.m. »
Întradevăr, este o reţetă în care ţi se spun toate ingredientele dar nu şi cantităţile lor.

Wow ... sunt din ce in ce mai fascinat de discutiile noastre. Gasesti analogii la care eu nu m-as mai gandi acum, pentru ca suntem deja indoctrinati cu ceea ce stim despre teoria actuala. Da, daca zici ca un ingridient este "existenta electronilor" si cantitatea ar fi "masa electronilor", atunci intr-adevar asa este, stim ingredientele, dar nu cantitatile lor.

Acum ca ma gandesc mai bine, poate ca analogia nu e chiar perfecta. Poate ca cantitatea ar trebui sa se refere la cata materie obisnuita, cate materie intunecata si cata energie intunecata este. Electronii ar putea fi de mai multe tipuri, de mai multe mese. Dar cand alegi o masa, ce alegi de fapt din lumea reala. De exemplu, daca ai avea corcoduse, ar putea fi mai acrisoare sau mai putin acrisoare, nu?

Dacă e prea mult de una nu este bine, dacă e prea mult de alta iarăşi nu este bine.

Exact, si cum avem exact ce trebuie, si daca ar fi modificat la mai putin din o miime, noi nu am exista, se numeste asta "fine tuning". De ce exista asta? Aleator? Sau Dumnezeu? Ei bine, asta e motivul cel mai puternic ce l-ar putea invoca cei credinciosi, mult mai puternic decat aparitia vietii si totusi cum habar nu au de fizica moderna, nu il pot invoca  ;D .

Cum este posibil să introducem şi cantităţile în această reţetă? Teoria Superunificării şi Teoria Corzilor ajută la ceva sau este o altă teorie începută de la zero?

Se spera ca teoria corzilor sa prezica care este masa particulelor, direct plecand de la principiile de baza. Daca ar reusi aceasta, am avea motive puternice sa credem in teoria corzilor, chiar daca corzile nu ar fi vazute experimental. Aceasta deoarece nici o teorie pana acum nu a explicat de ce electronii au masele ce le au (si la fel pentru restul particulelor). Totusi, teoria corzilor este inca departe de a calcula masa electronilor. Mai au de lucru ...

Traducerea textelor din Symmetry sunt plăcerea mea şi în acelaşi timp un antrenament foarte bun pentru mine.

Ma bucur, ai facut treaba buna pana acum.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

ionut

  • Vizitator
Re: Discutii
« Răspuns #57 : Iunie 01, 2008, 11:30:11 p.m. »
   Buna,

    Teoria Corzilor din pacate nu a facut pana acum nici o predictie. Este o teorie foarte complexa si frumoasa, o gramada de oameni destepti lucreaza la ea dar are defectul asta ca nu poate fi testata momentan. Spun momentan, dar de fapt o sa mai treaca mult timp pentru ca scala de energii la care aceasta teorie lucreaza este mult peste puterile oamenilro din ziua de azi.
   Din fericire incearca sa faca niste calcule pentru domeniul ciocnirilor nucleelor grele la energii ultra-relativiste disponibile experimental la LHC si RHIC, dar inca nu se stie exact daca ce fac ei e bine.
   Mai am cateva comentarii la postarile voastre de mai sus.
1.) Reactia e --> e + gamma nu este posibila :). Electronul nu poate sa radieze o cuanta gamma asa de unul singur pentru ca ar fi niste numere cuantice care nu s-ar conserva. Aceasta reactie este posibila doar intr-un camp electromagnetic, si in cazul asta reactia s-ar scrie:
   e+gamma --> e+ gamma
2.) Cuarcii nu interactioneaza doar cu anti-cuarcii si gluonii doar cu gluonii. Toate combinatiile sunt posibile in QCD si toate se si observa experimental de altfel. Pentru novicii in domeniu, pot sa fac o remarca aici. In teoria interactiilor tari exista posibilitatea ca un  gluon sa interactioneze cu un alt gluon pentru ca ei au sarcina (gluonul este particula de schimb). In interactiile electromagnetice nu este posibil insa ca un foton sa interactioneze cu un altul pentru ca acestia nu au sarcina electrica.

Offline Adi

  • Global Moderator
  • *****
  • Mesaje postate: 11298
  • Popularitate: +15/-7
    • Site personal Adrian Buzatu
Re: Discutii
« Răspuns #58 : Iunie 02, 2008, 12:01:28 a.m. »
Buna Ionut! Ma bucura completarile tale, sunt foarte corecte. Iata si comentariile mele mai jos.

   Buna,

    Teoria Corzilor din pacate nu a facut pana acum nici o predictie. Este o teorie foarte complexa si frumoasa, o gramada de oameni destepti lucreaza la ea dar are defectul asta ca nu poate fi testata momentan. Spun momentan, dar de fapt o sa mai treaca mult timp pentru ca scala de energii la care aceasta teorie lucreaza este mult peste puterile oamenilro din ziua de azi.
   Din fericire incearca sa faca niste calcule pentru domeniul ciocnirilor nucleelor grele la energii ultra-relativiste disponibile experimental la LHC si RHIC, dar inca nu se stie exact daca ce fac ei e bine.

Da, predictii directe ale teoriei corzilor nu pot fi testate experimental, pentru ca acele predictii ar fi vizibile la energii cu multe ordine de marime mai mari decat cele ce le avem acum in acceleratoarele de particule. Dar asa cum ai spus si tu, incearca sa faca predictii si in coliziunile de ioni grei. Mai stiu si ca fac predictii in astrofizica si cosmologie (de exemplu corzi cosmice). Dar cum ziceam mai sus, daca teoria corzilor e capabila sa calculeze masa electronului, e deja un progres foarte foarte mare, incat am crede in teoria corzilor si fara nici o dovada experimentala noua. Adica dovada exprimentala e ca descrie universul nostru mai bine decat orice teorie, daca ar calcula masa electronilor. Dar sunt departe de a reusi aceasta. Este o teorie prea complexa. De fapt este o infrastructura, nu o teorie. Trebuie sa dezvolte teorii asupra ei, sa se faca calcule precise.

   Mai am cateva comentarii la postarile voastre de mai sus.
1.) Reactia e --> e + gamma nu este posibila :). Electronul nu poate sa radieze o cuanta gamma asa de unul singur pentru ca ar fi niste numere cuantice care nu s-ar conserva. Aceasta reactie este posibila doar intr-un camp electromagnetic, si in cazul asta reactia s-ar scrie:
   e+gamma --> e+ gamma

Este corect ce spui tu. Nu am intrat in atatea detalii pentru ca Android e abia la inceput. Ideea e ca intr-adevar reactia nu poate exista de una singura. Insa in cadrul unei alte interactii poate avea loc. Adica daca locul unde intra un e si de unde pleaca un e si un gamma se numeste un vertex, vertexul nu poate exista de unul singur (atunci nu s-ar conserva energia si impulsul - cred ca am zis asta pe undeva mai sus), dar daca sunt doua vertexuri se poate. De exemplu in diagrama aceasta: http://en.wikipedia.org/wiki/Bhabha_scattering

2.) Cuarcii nu interactioneaza doar cu anti-cuarcii si gluonii doar cu gluonii. Toate combinatiile sunt posibile in QCD si toate se si observa experimental de altfel. Pentru novicii in domeniu, pot sa fac o remarca aici. In teoria interactiilor tari exista posibilitatea ca un  gluon sa interactioneze cu un alt gluon pentru ca ei au sarcina (gluonul este particula de schimb). In interactiile electromagnetice nu este posibil insa ca un foton sa interactioneze cu un altul pentru ca acestia nu au sarcina electrica.

Da, particulele nu interactioneaza numai cu particule de acelasi tip ca ele. Modelul Standard spune toate combinatiile de particule ce pot interactiona. Ma bucura comentariile tale lamuritoare, Ionut.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

T1000_Android

  • Vizitator
Re: Discutii
« Răspuns #59 : Iunie 02, 2008, 08:32:17 a.m. »
Credeam că dacă încălzeşti un corp, atomii acestuia vor intra într-o stare de excitare. Adică electronii vor ocupa benzile de energie superioare. Când interacţiunea termică încetează, electronii vor revenii încet pe benzile inferioare, emanând câte o cuantă gamma la fiecare treaptă.

Mă bucur că îţi plac analogiile mele :D. Îţi voi spune şi ţie dacă te interesează, cum să te „dezînoctrinezi”.
Avantajul este că nu vei pierde cunoştinţe de loc şi în acelaşi timp vei fii mai legat şi de celelalte domenii: ia o carte de psihologie şi citeşte-o de la cap la coadă. Psihologia să ştii că este foarte interesantă... pe lângă ce te învaţă despre interacţiunile om-om, mai înveţi, cu puţină imaginaţie şi un mod de a înfluesnţa oamenii în avantajul tău dacă vrei. Din aceste cărţi poţi învăţa să şi hipnotizezi. Ştiu toate acestea deoarece bunicul meu este psihiatru.

Din penultimul tău post, Adi, reiese că Teoria Corzilor nu se referă doar la materia abişnuită, ci la toate tipurile de materie. Dacă luăm toate tipurile de materie ca una singură, adică cele 3 tipuri de electron, şi le „lipim” împreună, însumând masele atunci analogia este bună.
Avem 3 tipuri de făină: 650, 550 şi 000. Cantitatea efectivă se referă la toată „masa” de făină care intră în „plăcină”.

În legătură cu Dumnezeu, să ştii că eu sunt ateu convins. Pentru mine Universul nostru perfect s-a format din a nu ştiu câta „încercare”, acest Univers permiţînd evoluţia vieţii.  ;D
« Ultima Modificare: Iunie 02, 2008, 08:34:58 a.m. de T1000_Android »