Sa acceptam ideea lui Kekule cum ca benzenul ar avea 3 legaturi duble localizate. Ele de fapt sunt delocalizate (conjugare, aromaticitate etc. mai citeste si tu din carti), dar nu discutam asta acum. Daca ar mai avea si un oxigen dublu legat de unul din atomii de carbon ce intra in componenta inelului, carbonul respectiv ar avea 5 valente. Ceea ce e imposibil in conditiile date.
In hidrochinona grupele OH sunt evident legate de nucleul benzenic prin legaturi simple.
Benzochinona NU are nucleu benzenic. Nu inseamna ca daca are 6 atomi de carbon e benzenic. Benzenic inseamna aromatic (plan, numar impar de legaturi duble, respecta regula lui Huckel (4n+2 electroni pi). Dupa cum banuiesc ca stii deja, benzochinona are doua legaturi duble carbon-carbon, nu trei, deci nu are inel benzenic. Atomii de oxigen ai benzochinonei nu sunt legati la atomii unde sunt si dublele, ci la cei care nu au duble. Atentie, de data asta legaturile duble sunt localizate.
Si inca ceva.. nu inseamna ca daca ceva se oxideaza la altceva, cevaul initial are o anumita caracteristica pe care o are produsul de oxidare. Pot iesi lucruri complet diferite...
Ca sa clarificam lucrurile ai mai jos o imagine cu toate cele 3:
Inca ceva: nu zici "benzen cu 2 (whatever)", ci zici "benzen disubstituit". Sau zici ca molecula are in componenta un inel benzenic, care vezi sa ai grija sa nu-l confunzi cu ciclohexanic (6 atomi de carbon, fara legaturi pi, sau mai simplu zis fara legaturi duble), ciclohexenic (6 atomi de carbon, o singura legatura dubla) etc. E benzenic numai daca are 3 "legaturi duble". Se reprezinta asa sau cu cerc (notatia lui Robert Robinson, o sa verific anul cand am timp). Reprezentarea inelului benzenic cu 3 duble legaturi localizate, adica exact ca in imaginea aia, se foloseste in scrierea mecanismelor, pentru a vedea ce se intampla cu electronii pi. Reprezentarea cu cerc e mai usoara si mai corecta, dar nu se foloseste pentru mecanisme.
