fizica relativista

[emanuel]

Eu stiu ca un numar complex e un numar care nu e nici pozitiv nici zero nici negativ. Adica e ceva ireal care totusi exista. Si mai stiu ca daca accelerezi, teoretic, o particula la viteza superluminica, dimensiunea acelei particule devine numar complex. Aplica pur si simplu formula din teoria relativitatii si vezi ca e asa. Deci atunci o particula POATE sa devina, teoretic, cu volum numar complex. Deci in calcule asa iese. Si atunci inseamna ca asa ar putea fi si in realitate.

[Adi]

Eu stiu ca un numar complex e un numar care nu e nici pozitiv nici zero nici negativ.

Nu asta e definitia unui numar complex. Ai studiat la liceu numere complexe, nu? Si la facultatea de electrotehnica iti trebuie mereu sa rezolvi ecuatii diferentele cu metoda Fourier, nu?

Numerele complexe generalizeaza numere reale, dar orice numar real este si un numar complex. De exemplu, numarul 1 real se scrie sub forma complex 1+0*i. Doua numere scrise sub forma complexa nu pot fi comparate. Nu poti spune care e mai mare intre 1+2*i si 2*4i. Pur si simplu sunt doua puncte pe o harta 2D. De la numere complexe a plecat si Minkovski cand a creat spatiul Minkovskian pentru a descrie relativitatea speciala.

Acum poate te referi la numere care au partea imaginara diferita de zero, pe cand cele reale au partea imaginara egala cu zero. Dar toate sunt numere complexe. Da, numerele imaginare nu sunt nici pozitive, nici negative. Dar pot fi zero. Zero e tot numar complex: 0+i*0.

Adica e ceva ireal care totusi exista.

Daca ce zici e spus "babeste", atunci a adevarat. Marimile fizice sunt toate numere reale, dar poti folosi numere complexe in etapele intermediare de calcul pentru a face calculul mai usor: de la rezolvarea unei ecuatii de gradul II si pana la ecuatiile din fizica cuantica.

Si mai stiu ca daca accelerezi, teoretic, o particvula la viteza superluminica, dimensiunea acelei particule devine numar complex.

Asta de unde o stii? Ai spus-o de mai multe ori si chiar m-ai facut curios ce intelegi prin "a sti" si de unde stii?

Aplica pur si simplu formula din teoria relativitatii si vezi ca e asa.

Daca ti se pare asa evident, aplic-o tu si arata-ne aici. Poti scrie ecuatiile usor in Latex.

Deci atunci o particula POATE sa devina, teoretic, cu volum numar complex. Deci in clacule asa iese. Si atunci inseamna ca asa ar putea fi si in realitate.

Fa calculele si pentru noi aici.

[emanuel]

Stiu ca si numerele reale sunt numere complexe fara parte imaginare, insa cand spun numar complex ma refer la cele nereale.

[Adi]

Stiu ca si numerele reale sunt numere complexe fara parte imaginare, insa cand spun numar complex ma refer la cele nereale.

Atunci gresesti. Trebuie sa te exprimi riguros, caci altfel gresesti. Ce voiai tu sa zici erau numere imaginare, iar nu numere complexe. Numerele imaginare sunt acele numere complexe care nu sunt reale. La ele te refereai tu. Dar asta e paranteza, caci ce anume spuneai despre fizica e tot gresit.

[emanuel]

Iar Latex ?  

Pai formula e   L'= L * [tex]\sqrt{1-\frac{v^2}{c^2}}[/tex]

daca v > c introduci in formula si iti da L' numar complex.

[Skolon]

Nu cunosc nici un caz în care să se fi petrecut invers: să se fi creat un model matematic şi apoi să se observe că el se potriveşte cu un anume aspect al realităţii.

Mi se pare ca spatiul Minkovskian e un astfel de exemplu.

Da, cred că ai dreptate. Oricum nu doream să spun că nu există astfel de cazuri ci că nu le cunosc eu (cu toate că spaţiul Minkovski ar fi trebuit să-mi vină în minte).

Algebra matricilor, teoria grupurilor, geometriile neeuclidiene, numerele complexe, teoria probabilitatilor.

Nu ştiu dacă toate astea se pot aplica aşa cum au fost ele gândite direct în fizică. Cert este că părţi din ele sunt folosite, însă aceste teorii matematice în descrierea lor completă nu au echivalent în realitatea fizică.

[Skolon]

Iar Latex ?  

Pai formula e   L'= L * [tex]\sqrt{1-\frac{v^2}{c^2}}[/tex]

daca v > c introduci in formula si iti da L' numar complex.

(Scuze pentru dubla postare)
Greşit. Formula este valabilă în cadrul teoriei relativităţii restrânse.
Iar teoria respectivă este compusă din mai multe formule. Una spune în esenţă că pentru a creşte viteza unui corp care are masă de repaos până la viteza luminii ai nevoie de energie infinită.
Spune-mi tu de câtă energie e nevoie pentru a avea v>c? Mai mult decât infinită?
Cu alte cuvinte nu se poate obţine v>c şi deci L' nu va fi niciodată complex.

[mircea_p]

Nu ştiu dacă toate astea se pot aplica aşa cum au fost ele gândite direct în fizică. Cert este că părţi din ele sunt folosite, însă aceste teorii matematice în descrierea lor completă nu au echivalent în realitatea fizică.

Ce intelegi prin "echivalent" aici?
Sau, ce teorie matematica in descriere completa are echivalent fizic in realitatea fizica?

Nici numerele, in chip de concepte mateatice abstracte, nu exista in realitatea fizica.
De fapt ideea in sine de a folosi matematica in fizica a aparut mult dupa ce matematica era destul de bine dezvoltata.
Geometria euclidiana a fost primul instrument matematic aplicat la fizica de Galilei si Newton, cu mult dupa ce aceasta fusese dezvoltata.

Dupa cate stiu teoria grupurilor, de exemplu, a fost dezvoltata fara nici o intentie de a fi aplicata in fizica atomica sau in fizica solidului.
La fel, algebra matriciala sau mai general algebra lineara exista deja cand Heisenberg a descoperit ca se poate aplica la descrierea mecanicii cuantice.
E adevarat si ca multe instrumente matematice au fost dezvoltate la "presiunea" unor probleme fizica.

[Adi]

Iar Latex ?  
Pai formula e   L'= L * [tex]\sqrt{1-\frac{v^2}{c^2}}[/tex]
daca v > c introduci in formula si iti da L' numar complex.

Corect. Numai ca niciodata v nu e mai mare c, asa ca numarul e natural.

[Electron]

[...] asa ca numarul e natural.

Voiai sa spui real, nu-i asa?

e-

[Adi]

[...] asa ca numarul e natural.

Voiai sa spui real, nu-i asa?

e-

Da, real voiam sa spun. Mersi ca ai observat greseala asta.

[emanuel]

http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/478-experimentul-hafele-keating.html

In experimentul asta se arata ca se poate calatori si in trecut nu numai in viitor. Daca o racheta se invarte in jurul pamantului spre est atunci va calatori in viitor iar daca se roteste spre vest calatoreste in trecut. Mai sus s-a demonstrat ca acest lucru este posibil.

[Electron]

http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/478-experimentul-hafele-keating.html

In experimentul asta se arata ca se poate calatori si in trecut nu numai in viitor. Daca o racheta se invarte in jurul pamantului spre est atunci va calatori in viitor iar daca se roteste spre vest calatoreste in trecut. Mai sus s-a demonstrat ca acest lucru este posibil.

Probabil glumesti. Cum anume demonstreaza acest experiment ca se poate calatori in trecut?

e-

[emanuel]

Pai daca nava inconjoara pamantul spre est merge in viitor iar daca il inconjoara spre vest merge in trecut. Rezulta asta din faptul ca in nava care mergea spre est ceasul a mers mai lent si nava a calatorit in viitor, insa nava care mergea spre vest ceasul i-a mers mai rapid ( decat cel de pe pamant ) si astfel a calatorit in trecutul pamantului. Se observa ca un ceas a ramas in urma si altul, din cealalta nava, a mers inainte.

[Adi]

Pai daca nava inconjoara pamantul spre est merge in viitor iar daca il inconjoara spre vest merge in trecut. Rezulta asta din faptul ca in nava care mergea spre est ceasul a mers mai lent si nava a calatorit in viitor, insa nava care mergea spre vest ceasul i-a mers mai rapid si astfel a calatorit in trecut. Se observa ca un ceas a ramas in urma si altul, din cealalta nava, a mers inainte.

Faptul ca timpul trece mai lent intr-un caz nu inseamna ca merge in viitor! Faptul ca timpul trece mai rapid in alt cad nu inseamna ca merge in trecut! Sunt doar intrepretari "metaforice". Daca orice deplasare cu viteza inseamna calatorie in viitor sau trecut, atunci nu s-ar mai chinui oamenii de stiinta sa descopere cum s-ar putea calatori in timp, nu?