Welcome, Guest. Please login or register.

Autor Subiect: Conjectura Goldbach  (Citit de 35294 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline atanasu

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1794
  • Popularitate: +17/-173
Răspuns: Conjectura Goldbach
« Răspuns #30 : Ianuarie 29, 2016, 06:06:01 p.m. »
Scuze, am postat acest comentariu pe topicul recomandat de tine ca material documentar asa ca il repet si aici de unde am plecat:

a) Asadar pretinzi ca printre altele din lista lui Landau ai demonstrat adevarul conjecturei lui Goldbach?
Asa o fi, caci eu nu stiu daca foarte odihnit voi fi in stare sa urmaresc demonstratia ta. Oricum premiul pentru demonstratie e de vre-un milion de dolari asa ca poti oferi 1% din suma primilor doi trei care-ti verifica calculele si in fine, tot ce ai facut.
Gratis nu cred ca vei gasi amatori. Succes! dar eu nu cred ca este demonstrabila din motive mistice. :)
b) Exprimarea asta este foarte neclara si pare a fi un cerc vicios: "Arătând că acest număr de reprezentări 2n=p+q este nenul sau este cel puțin o valoare minimă bine determinată, evident, este suficient să demonstreze că acel număr par 2n poate fi scris ca sumă de 2 numere prime p,q, fără a fi necesară determinarea exactă a acelor două numere prime p și q a căror sumă este egală cu acel număr par 2n"
Nota: si asta este dintre exprimarile care pot fi intelese doar prin simpla lor citire ca restul....  :)
« Ultima Modificare: Ianuarie 29, 2016, 06:44:40 p.m. de atanasu »

Offline meteor

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 211
  • Popularitate: +21/-36
    • 2atx.blogspot.md/
Răspuns: Conjectura Goldbach
« Răspuns #31 : Aprilie 01, 2016, 11:43:10 p.m. »

Daca am putea demonstra caci pe fiecare diagonala secundara (d1, d2,...) exista/sau nu cel putin cite o celula, atunci automat conjectura e demonstrata.


Noi putem calcula cite celule sunt in total in sectorul (triunghiul ) OAB.
Daca vom putea determina cite celule cu valori mari si chite celule cu valori repetitive sunt in acest triunghiu (cu lungimea laturii un numar oarecare) atunci ecuatia este construita si se poate de spus caci si conjectura e demonstrata.
Mare atentie aici nu are loc criteriile cele de congruenta, asemanare,... cum era la geometrie, deoarece aici figurile (triunghi, patrat, ...) contin linii si coloane cu "goluri" (adica linia sau/si coloana avint numar compus), iata dupa ce le "comprimam" (anulind golurile) si obtinem noile figuri "pline" atunci se poate de aplicat ceea ce stim de la geometria clasica.
Ecuatia conjecturii este:


Celulele cu valori ai termenilor ce depasesc numarul nostru limita, numite- Numere mari se observa foarte foarte simplu pe desen in care sector se afla, anume ele sunt cuprinse in triunghiul MBA. Daca determinam numarul de celule in acest triunghi, atunci scapam de un impediment.
Paradoxal dar, numarul de celule din jumatate din acest triunghiu MBA  se determina foarte simplu, ma refer la triunghiul MKB. La acest triunghi MKB  numrul de celule se calculeaza asemenea cum am facut la triunghiul OAB.
Numarul de numere prime de la N la A este egal cu OA - ON. Latura MK=KB (numarul de numere prime de la M la K [de la 15 la 29] este acelasi cum de la K la B [de la 15 la 29] ).
Numarul de celule in MKB este:
A_{\Delta }MKB=\frac{MK^{2}-MK}{2}






Cum sa determinam numarul de celule din triungiul AMK idee nu am.  Pe desen el  pare ca este jumatate din patratul NMKA, in realitate insa figura MNKA este un dreptunghi. Noi putem usor determina numarul de celule din NMKA dar nu putem sa determinam pe AMK.
Aproximativ putem spune cite celule sunt in AMK.
AMK~MKB

mai putem spune (in cazul nostru particular triunghiul MKB are cu o linie mai multe elemente ca AMK si celule in acest caz particular are mai multe, pentru valori mari situatia e inversa):
AMK>MKB
Determinarea lui N_repetitii este problema centrala in rezolvarea acestei conjecturi, determinarea lui N_mari a fost doar incalzirea. Stiindu-se  N_repetitii nici treaba nu putem avea cu restul

----------------


Analog dar, putin mai complicat (e utila pentru cazul cind celelalte cazuri inferioare ale conjecturii nu sunt demonstrate) s-ar putea ca varianta ternara a conjecturii sa se rezolve analog (construind cub cele pe 3 axe  sunt numere prime, diagonala principala impreuna cu 2 axe formeaza o piramida care se analizeaza, apoi permendiculara depe diagonala pe planul celor 2 axe si se analizeaza noua piramida). Aici posibil vom avea de analizat: o sectiune de piramida, sectiunea OMN.

Aici se analizeaza tabloul tridimensional (cubul format din celule de cubi ) si anume din acest tablou se analizeaza piramida OPxNM compusa si ea la rindui din cubulete care au 3 coordonate , fiecare coordonata inseamna numar prim (triplete de numere prime), numele la cutarea celula este suma acestor 3 coordonate. Px- axa numerelor prime pe OX, Py- axa cu numere prime pe OY,..
La fel si aici trebue analizate Numerele repetitii si Numerele mari.

---------------------------
Analog se poate de construit ecuatia si de demonstrat conjectura pentru varianta ternara si cazul generalizat.
« Ultima Modificare: Aprilie 02, 2016, 11:32:46 p.m. de meteor »

Offline atanasu

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1794
  • Popularitate: +17/-173
Răspuns: Conjectura Goldbach
« Răspuns #32 : Aprilie 02, 2016, 10:19:27 p.m. »
Renunt sa-ti urmaresc textele dar poate ca Curiosul care se ocupa de acelasi subiect o poate face cu mai mult succes. :)

curiosul

  • Vizitator
Răspuns: Conjectura Goldbach
« Răspuns #33 : Aprilie 03, 2016, 07:05:37 p.m. »
Eu am analizat mai demult si aceasta metoda prezentata de meteor si n-am ajuns la un rezultat satisfacator.
Dar cine stie, poate n-am analizat-o suficient.
Acum insa, nu ma mai ocup de problemele astea.
Concluziile importante, pe care le-am considerat utile si intereasante de analizat le-am expus in subiectul celalalt.
Mai mult de atat nu stiu cum sa le mai analizez.