Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Dilatarea Timpului în Teoria Restrânsă a Relativităţii

Creat de gonzales, Septembrie 26, 2009, 10:46:14 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

gonzales

În Teoria restrânsă a relativităţii există o demonstraţie a ,,dilatării timpului". Nu contest existenţa acestui fenomen de dilatare a timpului, dar veţi vedea imediat că există o înţelegere greşită a acestui fenomen.
Teoria spune că un fenomen care este măsurat în propriul sistem B, este mai lent dacă este măsurat (observat) dintr-un alt sistem A aflat în mişcare faţă de sistemul B. Observaţia este reciprocă.
Altfel spus dacă există două ceasuri identice ca şi construcţie în fiecare sistem, observatorul din sistemul A aflat în mişcare faţă de sisitemul B  vede că ceasul (acele ceasului) din B se mişcă mai încet decât propriul ceas din A. Până aici corect.
În Fizica teoretică din manuale se presupune că deplasarea cu viteze mari ar dilata timpul pentru cel care se deplasează. Există şi un experiment imaginar foarte ingenios al lui Paul Langevin, experiment cunoscut şi ca ,,Paradoxul gemenilor". Doi fraţi gemeni se despart, unul se urcă într-o navetă şi călătoreşte cu viteza luminii în timp ce celălalt rămâne pe Pământ. La întoarcere, cel din navetă îl găseşte pe fratelel lui geamăn mult îmbătrânit. Interpretarea dată de manual precum şi paradoxul lui Langevin sunt însă incorecte.

Să mă explic. Dacă aţi folosit vreodată un osciloscop, lucrurile deja sunt mult mai simple. Este vorba de a înţelege conceptul de ,,bază de timp". Pentru a vizualiza diferite semnale ca frecvenţă  pe ecranul osciloscopului, operatorul modifică baza de timp cu care lucrează.
Revenim la experimentul imaginar de mai sus: avem două ceasuri identice, în două sisteme A şi B aflate în mişcare unul faţă de celălalt. Observatorul din A percepe ceasul (ori acele ceasului) din B că se mişcă mai  încet decât cel propriu.
În tot timpul experimentului de mai sus noi am presupus (de ce oare?) că ceasul observatorului este reperul absolut. Vi s-a întâmplat vreodată ca ceasul vostru să o ia înainte? De ce oare o ia înainte? Imperfecţiune de construcţie veţi spune. Ce se întâmplă de fapt? În acest caz, când ceasul o ia înainte, baza lui de timp este mai mică decât baza de timp normală. Adică în lumea lui o secundă este egală cu 0,99 secunde reale. Dacă nu am avea decât două ceasuri, iar unul dintre ceasuri ar fi imperfect construit şi ar lua-o înainte, cum am putea să ne dăm seama care ceas merge bine şi care nu?  Pentru unul timpul trece mai repede, pentru celălalt timpul trece mai încet, este o diferenţă de percepţie dar nu există nici un reper absolut după care am putea judeca care-i ceasul bun. Acelaşi lucru şi în experimentul nostru imaginar. De unde vine această siguranţă absolută, această presupunere tacită, prezentă în toate explicaţiile şi în toate manualele cum că ceasul observatorului are aceiaşi bază de timp, atât în staţionare cât şi în deplasare? Cine garantează că sistemul A odată pus în mişcare, toate fenomene care au loc în el nu accelerează proporţional astfel încât această accelerare să nu fie depistabilă cu un ceas care la rândul lui ar accelera şi şi-ar  micşora baza de timp? 
Există un alt exemplu celebru de relativitate, al lui Poincare (care în relativism l-a precedat pe Einstein), ce spune că nu avem cum să ne dăm seama dacă Universul s-ar micşora ori s-ar mări peste noapte atâta timp cât şi rigla cu care măsurăm ar suferi proporţional aceiaşi contracţie ori dilatare. În cazul nostru dacă baza de timp s-ar micşora pentru toate procesele din sistemul aflat în mişcare, inclusiv pentru ceasul cu care se fac măsurătorile, observatorul aflat în sistem nu are cum să realizeze acest fapt.
De aici şi corecţia că nu este vorba de o dilatare a timpului pe care observatorul aflat în mişcare în sistemul A o vede  în sistemul B, ci este o contracţie, o micşorare a bazei de timp în sistemul A, unde se află observatorul. În acest caz observatorul aflat în mişcare va percepe într-adevăr o dilatare a timpului pentru procesele care au loc în sistemul B dar asta din cauza faptului că baza de timp din sistemul lui s-a micşorat. Ceasul lui o ia mult înainte şi o oră reală trece în să zicem în zece minute. Procesele din sistemul aflat în mişcare accelerând, timpul în acel sistem trece mai repede.
Că timpul trece mai încet în sistemul B ori trece mai repede în sistemul A, acest lucru îl putem categorisi ca fiind o chestie relativă. Dar în nici un caz geamănul care s-a urcat în naveta spaţială şi a călătorit cu viteza luminii nu ar părea mai tânăr la întoarcere ci ar fi mai bătrân, pentru că în sistemul lui timpul ar trece mai repede şi implicit procesele lui biologice s-ar derula mai repede.
Acestă interpretare greşită a dilatării timpului, din toate cărţile,  manualele şi din experimentul lui Langevin eu o pun pe seama dorinţei celor care au promovat teoria de a o face mai interesantă şi de a-i găsi o aplicaţie fenomenală. Interpretarea corectă este total opusă. Această lectură poate vă va sidera şi vă veţi zice că în manual nu există greşeli, mai ales de o enormitate ca aceasta. Vă veţi zice că nu se poate ca fiziceni de talia lui Albert Einstein ori Paul Langevin şi tot restul de mari fizicieni şi teoreticieni să se fi păcălit în interpretare, nu există aşa ceva. Şi totuşi aşa este şi precum se vede, se poate demonstra concret.

Întrebare: când vi se pare că timpul trece mai repede: când staţi pe loc şi nu faceţi nimic o zi întreagă sau când aveţi de alergat toată ziua? Ştiu răspunsul: când nu faci nimic timpul pare o veşnicie iar când ai de alergat timpul e mult prea scurt, ceea ce este conform cu explicaţia pe care eu am dat-o. În nici un caz nu e cum interpretează Einstein ori Langevin ori manualul. Este exact invers.
Şi încă o întrebare: când sunteţi mai obosiţi, atunci când călătoriţi sau atunci când staţi pe loc? Răspunsul este desigur în contradicţie cu interpretarea lui Langevin. Atunci când călătoreşti eşti mult mai obosit (bătrân) deşi doar stai în scaunul maşinii ori în tren, avion etc.  E ca şi cum ar trece timpul mai repede atunci când te deplasezi.
Ar mai fi de multe de adăugat la Teoria Restrânsă a Relativităţii. Sunt multe lucruri care au scăpat. Dar este de înţeles, este uman. La timpul ei totuşi Teoria Restrânsă a Relativităţii a fost absolut extraordinară şi a necesitat o muncă fantastică. Să cerem mai mult de la ea e ca şi cum am cere unui maratonist ajuns la final de cursă, să mai dea vreo zece-douăzeci de ture de stadion.


cris

Dilatarea timpului este o chestiune extrem de palpabila.Daca in raport cu viteza e mai greu de experimentat,cea in functie de gravitatie a devenit banala (vezi corectiile GPS).

gonzales

Toţi zic "dilatarea timpului". Problemele încep să apară dacă întrebi "al cui timp se dilată?". Se acutizează dacă întrebi mai departe "în ce condiţii s-a făcut măsuratoarea?"  TRR a reuşit să impună faptul că timpul nu mai este o noţiune absolută ci una relativă. Când precizezi că un timp s-a dilatat, conform TRR trebuie să specifici observatorul, sistemul observat precum şi viteza dintre ele.
Probleme şi mai grave apar în momentul când mai trebuie să mai şi interpretezi fenomenele. Acest lucru eu l-am reclamat: interpretarea eronată a dilatării timpului. Din start ea este greşită.
Prin exemplul care l-am dat cu baza de timp eu doar am scos în evidenţă această eroare. Ea există şi exemplul iniţial. Procesele se dilată în condiţiile TRR, este corect OK. Ei bine dacă viaţa este un proces biologic, de perioadă X, atunci acest proces va fi perceput ca desfăşurându-se mai încet, este corect? Atunci pe ce bază se susţine în manual exact contrariul?? (vezi experimentul Langevin)

cris

Hai sa ne referim la dilatarea in functie de gravitatie ca e mai simpla.

gonzales

Cris, regret dar eu nu am pomenit nicăieri în acest subiect deschis de mine de nici o gravitaţie ci doar de Teoria Restrânsă a Relativităţii. Gravitaţia poate fi dezbătută, dar nu aici. Asta ca să nu amestecăm lucrurile.

Electron

gonzales, bine ai venit! Poti sa ne spui ce studii de fizica ai? Criticile aduse de tine sunt destul de dure, ar fi interesant sa stim din partea cui vin. Desigur, nu esti obligat sa spui daca nu vrei.

Iata comentariile mele:

Citat din: gonzales din Septembrie 26, 2009, 10:46:14 PM
În Teoria restrânsă a relativităţii există o demonstraţie a ,,dilatării timpului". Nu contest existenţa acestui fenomen de dilatare a timpului, dar veţi vedea imediat că există o înţelegere greşită a acestui fenomen.
Cand faci asemenea afirmatii ca cea subliniata de mine cu rosu, ar trebui sa iei in considerare posibilitatea ca aceasta intelegere gresita sa fie tocmai a ta.

CitatTeoria spune că un fenomen care este măsurat în propriul sistem B, este mai lent dacă este măsurat (observat) dintr-un alt sistem A aflat în mişcare faţă de sistemul B. Observaţia este reciprocă.
Altfel spus dacă există două ceasuri identice ca şi construcţie în fiecare sistem, observatorul din sistemul A aflat în mişcare faţă de sisitemul B  vede că ceasul (acele ceasului) din B se mişcă mai încet decât propriul ceas din A. Până aici corect.
De acord, cu precizarea ca si B vede ceasul lui A ca se misca mai incet decat al sau, ca doar ai spus mai sus ca situatia e reciproca.

CitatÎn Fizica teoretică din manuale se presupune că deplasarea cu viteze mari ar dilata timpul pentru cel care se deplasează. Există şi un experiment imaginar foarte ingenios al lui Paul Langevin, experiment cunoscut şi ca ,,Paradoxul gemenilor". Doi fraţi gemeni se despart, unul se urcă într-o navetă şi călătoreşte cu viteza luminii în timp ce celălalt rămâne pe Pământ. La întoarcere, cel din navetă îl găseşte pe fratelel lui geamăn mult îmbătrânit. Interpretarea dată de manual precum şi paradoxul lui Langevin sunt însă incorecte.
Te rog sa precizezi despre ce manuale vorbesti, cu editie si tot ce e necesar sa le indentificam, si sa dai citatul care prezinta acea interpretare incorecta de care vorbesti. La asemenea acuzatii e necesar sa vii cu probe, nu crezi?

Nota: nu plec de la premisa ca manualele (in general) sunt absolut corecte, ci doresc sa vad si eu pe ce te bazezi concret cand faci asemenea afirmatii. Daca voi ajunge si eu la concluzia ca exprimarea si interpretarea din manualele respectiva e gresita, te voi sustine in aceste afirmatii.

CitatSă mă explic. Dacă aţi folosit vreodată un osciloscop, lucrurile deja sunt mult mai simple. Este vorba de a înţelege conceptul de ,,bază de timp". Pentru a vizualiza diferite semnale ca frecvenţă  pe ecranul osciloscopului, operatorul modifică baza de timp cu care lucrează.
Revenim la experimentul imaginar de mai sus: avem două ceasuri identice, în două sisteme A şi B aflate în mişcare unul faţă de celălalt. Observatorul din A percepe ceasul (ori acele ceasului) din B că se mişcă mai  încet decât cel propriu.
Revin cu completarea: si observatorul din B percepe ceasul din A ca se misca mai incet decat cel propriu.

CitatÎn tot timpul experimentului de mai sus noi am presupus (de ce oare?) că ceasul observatorului este reperul absolut.
Cine este inclus in grupul de care vorbesti? Ce intelegi prin "reper absolut"? Daca in cele discutate despre experiment se vorbeste doar de ceea ce vede/masoara A, atunci reperul cel mai normal pentru el este propriul ceas. Dar "absolutul" nu are ce cauta in asemenea discutii, cu asta suntem de acord.

CitatVi s-a întâmplat vreodată ca ceasul vostru să o ia înainte? De ce oare o ia înainte? Imperfecţiune de construcţie veţi spune. Ce se întâmplă de fapt? În acest caz, când ceasul o ia înainte, baza lui de timp este mai mică decât baza de timp normală. Adică în lumea lui o secundă este egală cu 0,99 secunde reale.
Cam nefericita exprimare. Cum adica "in lumea lui"? Adica dupa tine constructia anormala a ceasului modifica "lumea lui"? Si ce inseamna pentru tine "secunde reale" ? Fara a preciza aceste lucruri, faci niste afirmatii cam fabulistice, efect nefericit al lipsei de rigoare in exprimare.

CitatDacă nu am avea decât două ceasuri, iar unul dintre ceasuri ar fi imperfect construit şi ar lua-o înainte, cum am putea să ne dăm seama care ceas merge bine şi care nu?
Simplu, am lua un etalon omologat si le-am compara pe fiecare, altfel spus am verifica etalonarea lor. Fara etalonarea de rigoare, lectura de pe orice aparat de masura este absolut irelevanta.

CitatPentru unul timpul trece mai repede, pentru celălalt timpul trece mai încet, este o diferenţă de percepţie dar nu există nici un reper absolut după care am putea judeca care-i ceasul bun.Acelaşi lucru şi în experimentul nostru imaginar.
Iar exprimari fabulistice. Intr-un sistem de referinta dat, timpul trece la fel pentru toate ceasurile din el, indiferent cat de prost etalonate ar fi ele. Nu e corect (pentru ca nu e logic) sa identifici "curgerea timpului" cu "indicatia ceasului", tocmai pentru ca ceasurile respective pot fi etalonate eronat. Durata etalon (in speta secunda) a fost definita in Sistemul International si ca atare orice ceas poate fi calibrat conform definitiilor acceptate ca standard de oameni, si asta defineste pentru fizica "curgerea timpului" si nu ceasul stricat al bunicii.

CitatDe unde vine această siguranţă absolută, această presupunere tacită, prezentă în toate explicaţiile şi în toate manualele cum că ceasul observatorului are aceiaşi bază de timp, atât în staţionare cât şi în deplasare?
Aici incepi sa incurci borcanele. Fizic nu exista nici o posibilitate sa distingi starea de repaus de starea de miscare uniforma, in sensul ca orice fenomen fizic observat se petrece la fel in ablele situatii, observatie facuta inca de Galilei. Ca atare, este ilogic sa faci presupuneri despre diferente de "baza de timp" cum zici tu, deoarece nici "stationarea" nici "deplasarea" nu sunt absolute, ca sa le poti distinge si face afirmatii de genul: "in stationare baza e mai nu stiu cum". Cand ai de-a face cu situatii pe care nu le poti distinge, presupunerea cea mai logica este ca nu exista diferente intre ele nici macar la nivel de timp. Deci presupunerea "tacita" de care vorbesti este cea mai justificata.

CitatCine garantează că sistemul A odată pus în mişcare, toate fenomene care au loc în el nu accelerează proporţional astfel încât această accelerare să nu fie depistabilă cu un ceas care la rândul lui ar accelera şi şi-ar  micşora baza de timp?
Tocmai faptul ca sistemul A in miscare (uniforma) este identic cu sitsemul A in repaus (ambele fata de un sistem B), conform oricaror masuratori posibile in sistemul A. Apropo, ai auzit vreodata de "Briciul lui Occam" ?

CitatExistă un alt exemplu celebru de relativitate, al lui Poincare (care în relativism l-a precedat pe Einstein), ce spune că nu avem cum să ne dăm seama dacă Universul s-ar micşora ori s-ar mări peste noapte atâta timp cât şi rigla cu care măsurăm ar suferi proporţional aceiaşi contracţie ori dilatare. În cazul nostru dacă baza de timp s-ar micşora pentru toate procesele din sistemul aflat în mişcare, inclusiv pentru ceasul cu care se fac măsurătorile, observatorul aflat în sistem nu are cum să realizeze acest fapt.
Perfect de acord. Problema cu ceea ce propui tu este ca tu vrei ca "miscarea" sa afecteze timpul ("baza de timp") in mod absolut, atata timp cat miscare este relativa, nu absoluta. Este mult mai simplu sa presupunem ca baza te timp este exact aceeasi in ambele situatii (A in repaus fata de B si A in miscare uniforma fata de B) in sistemul A. Ceea ce percepe si masoara B e atlceva si este explicat de Teoria Relativitatii.

CitatDe aici şi corecţia că nu este vorba de o dilatare a timpului pe care observatorul aflat în mişcare în sistemul A o vede  în sistemul B, ci este o contracţie, o micşorare a bazei de timp în sistemul A, unde se află observatorul. În acest caz observatorul aflat în mişcare va percepe într-adevăr o dilatare a timpului pentru procesele care au loc în sistemul B dar asta din cauza faptului că baza de timp din sistemul lui s-a micşorat. Ceasul lui o ia mult înainte şi o oră reală trece în să zicem în zece minute. Procesele din sistemul aflat în mişcare accelerând, timpul în acel sistem trece mai repede.
Tu propui o modificare absoluta a bazei de timp din A, ceea ce este ilogic, pentru ca si A observa tot o "dilatare a timpului" in B, adica si in B trebuie sa aiba loc aceeasi modificare "absoluta" conform rationamentului tau.

CitatCă timpul trece mai încet în sistemul B ori trece mai repede în sistemul A, acest lucru îl putem categorisi ca fiind o chestie relativă. Dar în nici un caz geamănul care s-a urcat în naveta spaţială şi a călătorit cu viteza luminii nu ar părea mai tânăr la întoarcere ci ar fi mai bătrân, pentru că în sistemul lui timpul ar trece mai repede şi implicit procesele lui biologice s-ar derula mai repede.
Iata ca de fapt tu nu ai inteles despre ce era vorba in "paradoxul gemenilor". Imbatranirea diferita la final nu tine de vitezele de deplasare (care sunt relative) oricat ar fie el de apropiate de viteza luminii ci de efectele acceleratiilor asupra participantilor.

CitatAcestă interpretare greşită a dilatării timpului, din toate cărţile,  manualele şi din experimentul lui Langevin eu o pun pe seama dorinţei celor care au promovat teoria de a o face mai interesantă şi de a-i găsi o aplicaţie fenomenală.
Pana sa faci asemenea afirmatii generalizate, trebuie sa aduci niste exemple concrete. Pana una alta se vede ca tu esti cel care nu a inteles "toate cartile, manualele si experimentul lui Langevin", chestie care nu are de-a face cu vreo dorinta fatisa sau absconsa a celor care prezinta stiinta.

CitatInterpretarea corectă este total opusă.
Din pacate interpretarea corecta nu este nici ce ai inteles tu gresit, nici opusul ei.

CitatAceastă lectură poate vă va sidera şi vă veţi zice că în manual nu există greşeli, mai ales de o enormitate ca aceasta.
In manuale se pot strecura greseli, nimeni nu contesta asta. Ce e sigur este ca stiinta nu sustine interpretarile gresite intelese de tine. Trebuie vazut pe cazuri concrete cum e prezentata situatia in manuale, pentru a vedea daca de vina e modul de exprimare din manuale, sau neatentia cititorului.

CitatVă veţi zice că nu se poate ca fiziceni de talia lui Albert Einstein ori Paul Langevin şi tot restul de mari fizicieni şi teoreticieni să se fi păcălit în interpretare, nu există aşa ceva.
Stai linistit ca nici Albert Einstein si nici Paul Langevin nu au interpretat gresit fenomenele descrise. Tu esti cel care a inteles gresit ce spune teoria si experimentul in discutie.

CitatŞi totuşi aşa este şi precum se vede, se poate demonstra concret.
Nu am inteles care este demonstratia concreta. Poti sa o citezi de la A la Z ?

CitatÎntrebare: când vi se pare că timpul trece mai repede: când staţi pe loc şi nu faceţi nimic o zi întreagă sau când aveţi de alergat toată ziua? Ştiu răspunsul: când nu faci nimic timpul pare o veşnicie iar când ai de alergat timpul e mult prea scurt, ceea ce este conform cu explicaţia pe care eu am dat-o.
Sper ca iti dai seama ca asta deja nu mai e fizica, ci abureala. Impresiile si parerile nu sunt modul de lucru al metodei stiintifice.

CitatÎn nici un caz nu e cum interpretează Einstein ori Langevin ori manualul. Este exact invers.
Poti sa stai linistit ca nici Einstein nici Langevin si nici manualul nu se refera la impresiile unora sau altora, ci doar la fenomene concrete masurabile si confirmabile (si desigur confirmate deja) experimental.

CitatŞi încă o întrebare: când sunteţi mai obosiţi, atunci când călătoriţi sau atunci când staţi pe loc? Răspunsul este desigur în contradicţie cu interpretarea lui Langevin. Atunci când călătoreşti eşti mult mai obosit (bătrân) deşi doar stai în scaunul maşinii ori în tren, avion etc.  E ca şi cum ar trece timpul mai repede atunci când te deplasezi.
Alte fabulatii nestiintifice. Ramai la metoda stiintifica daca vrei sa faci afirmatii relevante pe teme de stiinta.

CitatAr mai fi de multe de adăugat la Teoria Restrânsă a Relativităţii. Sunt multe lucruri care au scăpat. Dar este de înţeles, este uman. La timpul ei totuşi Teoria Restrânsă a Relativităţii a fost absolut extraordinară şi a necesitat o muncă fantastică. Să cerem mai mult de la ea e ca şi cum am cere unui maratonist ajuns la final de cursă, să mai dea vreo zece-douăzeci de ture de stadion.
Foarte plastica analogia, dar complet irelevanta. Teoriile stiintifice sunt ori corecte ori incorecte, ele nu "obosesc" pe masura ce trece timpul. Daca ai ceva dovezi ca Teoria Relativitatii este incorecta adu-le aici, pana atunci nu mai aduce acuze aiurea.


e-
Don't believe everything you think.

foton01

Gravitatia este propietatea geometrica a spatiu-timp si este descrisa de Teoria relativitatii generale.

gonzales

Electronule eşti cam negativ, mersi de răspuns. Am să încerc să răspund la bombardamentul tău cu electroni :)  deşi ai ridicat ai multe obiecţii deodată. Pe rând, pe rând..
1.Criticile vine din partea mea. Am rezolvat-o pe asta.
2.Faptul că eu pot greşi. Nu este vorba aici de greşelile mele ci de "critici ale paradigramei curente în ştiinţă".
3.Am menţionat reciprocitatea observaţiei dilatării timpului.
4.Prin manual eu înţeleg tot ceea ce s-a publicat de către susţinătorii acestei teorii şi fiind susţinut de sistemele de învăţământ. Deci concret există în manuale acea explicaţie a duratei de viaţă a mezonilor care se presupune că trăiesc mai mult datorită vitezei cu care se deplasează. Iată şi un link spre Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Paradoxul_gemenilor cu un citat atribuit lui Einstein şi cu Paradoxul Gemenilor.
  Intervenţia mea vrea să scoată în evidenţă lacunele teoriei. Aceasta este tema de aici a forumului, de critică a punctului oficial de vedere al ştiinţei actuale. 
5.Prin "noi" înţeleg lumea toată care se îşi bate capul cu aceste lucruri. Nu deveni chiţibuşar.
6.Într-adevăr TRR ne-a educat să vedem lucrurile relativ. Şi atunci nu este corect să spunem că ceasul observatorului este mai rapid decât ceasul sistemului observat, fără a avea pretenţia existenţei unui ceas privilegiat? Dar în teorie exact asta se face, totul se raportează la ceasul observatorului.
7.Când un ceas o ia înainte faţă de ora oficială, atunci secunda lui durează mai puţin decât secunda altui ceas care merge reglat după Big Ben.  Baza lui de timp este mai mică decât baza de timp a lui Big Ben. Deja dau explicaţii puerile. Vorbim aici de teorii relativiste iar tu te prefaci că nu înţelegi ce-i ăla un raport de transformare. Nu-i frumos şi nici corect Electron san. Ori presupunem că suntem nişte oameni inteligenţi ori suntem manelişti în BMW-uri?
8.Am presupus din ipoteză că nu avem decât două ceasuri şi atât. Atât, două ceasuri! Al treilea ceas de unde ai apărut cu el, l-ai furat?
9.La fel aberezi cu Sistemul Internaţional în timp ce eu pun în discuţie doar cele două ceasuri din cele două sisteme. Vorbim despre o diferenţă între măsurătorile făcute cu două ceasuri şi atât! Nu tu al treilea ceas, nu tu SI, de unde până unde a apărut SI în teoria relativităţii te întreb la rândul meu? Ori vorbim despre ceasul de aur al lui Becali? Te rog rezumă-te la cele două ceasuri.
9. Spui tu că nu există diferenţe între starea de staţionare şi starea de deplasare.  Nu te supăra frate electronule dar despre asta e vorba în Teoria Relativistă, de diferenţa dintre o măsurătoare făcută la viteză nulă şi cea făcută la o viteză apropiată de cea a luminii. Nu e vorba de ecuaţiile şi experimentele lui Galilei, suntem în Teoria Relativităţii.
10. Odată ce observatorul în mişcare faţă de un sistem S percepe o dilatare a timpului în S, din punct de vedere relativist nu putem spune că  la fel de bine poate să fie o contracţie a timpului observatorului? Ori există observator privilegiat şi desfinţăm TRR?
11.Care bază de timp absolută? Unde am scris eu de o bază de timp absolută?? Nu am combătut mai înainte ideea de bază de timp absolută care ni se bagă pe gât presupunându-se că ceasul observatorului este cel corect iar cel afectat este cel observat?  Desigur că tu ai dreptate, observaţiile sunt reciproce, putem presupune că sunt afectate ambele baze de timp, dar asta numai în cazul când izolăm experimentul de restul lumii. Dacă însă experimentul are loc în lumea reală este altceva prin apariţia altor sisteme inerţiale.
13. Nu am înţeles paradoxul lui Langevin? Posibil. Dar această "întinerire" cum de are loc? Să ne înţelegem, când accelerează sistemul al cui timp se dilată? O aburim aşa deodată, nu există acceleraţii în toată teoria restrânsă şi pe urmă hop vine explicaţia că de vină e acceleraţia? Rima e voită. Nu există acceleraţie în TRR ci doar în TGR. Ştiţi datorită acceleraţiei se dilată timpul călătorului. Nu zău! Nu datorită mişcării circulare despre care nu a fost nici o clipă vorba?
Iată un citat pare-se din Einstein, sursa e linkul de mai sus, wiki:

"Dacă punem o fiinţă vie într-o cutie... poate aranja ca fiinţa, după un zbor de durată arbitrară să poată fi adusă în locul original într-o condiţie puţin modificată, în vreme ce organismele corespunzătoare rămase în poziţiile lor originale vor fi dat naştere de mult timp la noi generaţii. Pentru fiinţa în mişcare, durata călătoriei a fost doar o clipă, dacă mişcarea a fost făcută cu viteză apropiată de cea a luminii. "
Este corect ce se spune acolo numai că interpretarea e greşită. Durata călătoriei va fi o clipă, numai că în clipa aia e toată viaţa. La asta vroiam să ajung.

gonzales

Trebuie să recunosc ba chiar să-mi pun cenuşă în cap că nu am aruncat un ochi pe paradoxul gemenilor. Ceea ce mă interesa era rezultatul iar rezultatul nu era conform cu ideea pe care eu mi-am format-o. Trebuie să-i mulţumesc lui Electron că m-a pus la punct cu această chestie. Dar asta nu schimbă cu nimic punctul meu de vedere, ba dincontră cel puţin mie îmi dovedeşte existenţa a încă unei lacune în TRR.
În ceea ce priveşte ipoteza micşorării bazei de timp a unui observator aflat în mişcare.
Există probe indubitabile fizice şi biologice despre schimbarea bazei de timp în sensul micşorării ei la organismele care efectuează o activitate cu ritm susţinut. De pildă un pilot de formula1 chiar şi stând în scaunul acela strâmt din cockpit ajunge cu pulsul la 150 dublu faţă de cât e normal. Un alt exemplu este pasărea colibri care bate din aripi cu o frecvenţă foarte mare, de 70 de bătăi pe secundă şi al cărei puls ajunge potrivit specialiştilor şi la 1000 de bătăi pe minut. Un şahist care nu face altceva decât să stea pe scaun şi să mute nişte piese, odată ajuns în criză de timp când trebuie să efectueze mai multe mutări în timp scurt pulsul lui sare brusc pe undeva pe la 120. Vorbim aici de fapte nu de presupuneri. Aceste fapte şi probe confirmă ipoteza din expunerea mea de mai sus: la viteze mari (fie că sunt ele de reacţie, de analiză, ori fizice) baza de timp se micşorează. Aici este o altă lacună a TRR pentru că nu a pus în acord fizica cu alte ştiinţe, dacă tot vorbim aiuristic despre întineriri şi îmbătrâniri, care oricum nu fac obiectul fizicii.

Electron

Citat din: gonzales din Septembrie 27, 2009, 03:10:44 PM
Electronule eşti cam negativ, mersi de răspuns.
Cu placere. Iar tu esti cam aerian, daca tot e sa aruncam cu epitete irelevante. Sper sa te referi la argumente in continuare.

CitatAm să încerc să răspund la bombardamentul tău cu electroni :)  deşi ai ridicat ai multe obiecţii deodată. Pe rând, pe rând..
Nu stiu daca vrei sa fii amuzant sau ce, dar nu vad nicaieri "bombardament cu electroni" pe aici. Ti-am pus o serie de intrebari, si-ti voi mai pune, ca sa inteleg ce vrei sa spui. Asa se face dialogul. Daca intrebarile mele te deranjeaza spune-o deschis si nu ti le voi mai pune.

Citat1.Criticile vine din partea mea. Am rezolvat-o pe asta.
Da, multumesc. Oricum nivelul tau de cultura stiintifica in general si fizica in particular reiese de la sine.

Citat2.Faptul că eu pot greşi. Nu este vorba aici de greşelile mele ci de "critici ale paradigramei curente în ştiinţă".
Desigur. Aici se aduc critici paradigmei curente in stiinta. A aduce insa critici care nu dovedesc decat propria ignoranta si slaba intelegere e o situatie care se pare ca nu trage semnale de alarma "criticilor". Cand critici aberand si fabuland aiurea nu vei putea imbunatatii teoriile oficiale, scop final in fond al acestei sectiuni. Pentru etalarea ignorantei este destul de mare si lat internetul asta ...

Citat3.Am menţionat reciprocitatea observaţiei dilatării timpului.
Da, dar ai lasat-o pe dinafara in cazuri esentiale. E bine sa o folosesti de fiecare data. Asta am completat.

Citat4.Prin manual eu înţeleg tot ceea ce s-a publicat de către susţinătorii acestei teorii şi fiind susţinut de sistemele de învăţământ.
Ceea ce inteleg eu prin manual e cu totul altceva, si anume cartile de pe bancile elevilor, de orice nivel ar fi ei, din care li se preda stiinta oficiala. Ca tu vorbesti asa la general, nu face decat sa-ti duca spre irelevant criticile, deoarece nu e posibil sa corectezi tot ce se scrie despre teoriile oficiale, la volumul de ignoranti de pe planeta asta si ritmul in care isi debiteaza ineptiile. Daca am fi luat ceva cazuri concrete, era mai usor. Oricum, deocamdata vom corecta, pe cat se poate, ce scrii tu pe aici despre Teoria Relativitatii Restranse.

CitatDeci concret există în manuale acea explicaţie a duratei de viaţă a mezonilor care se presupune că trăiesc mai mult datorită vitezei cu care se deplasează.
Bun, un caz concret. Sustii cumva ca mezonii nu traiesc mai mult, conform masuratorilor observatorilor de pe Pamant, fata de care vin din spatiu cu viteze relativiste? Ia explica-mi, daca vrei desigur, care e problema cu mezonii astia, din punctul tau de vedere. Multumesc.



CitatIată şi un link spre Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Paradoxul_gemenilor cu un citat atribuit lui Einstein şi cu Paradoxul Gemenilor.
gonzales, tu nu sti sa citesti, sau care e problema ta? Iata ce scrie pe pagina propusa chiar de tine:

CitatÎn 1911, Paul Langevin a făcut acest concept mai uşor de înţeles cu al său exemplu cu gemenii, din care unul e astronaut iar celălalt trăieşte doar pe Pământ. Astronautul pleacă într-o călătorie spaţială cu o navă care merge cu viteză apropiată de cea a luminii, pe când celălalt rămâne pe Pământ. Când fratele călător se întoarce acasă, el descoperă că este mai tânăr decât fratele lui, cu alte cuvinte, dacă fraţii ar fi avut fiecare un ceas, cel al astronautului ar fi rămas în urma celui rămas asupra fratelui de pe Pământ, ceea ce înseamnă că pentru astronaut a trecut mai puţin timp decât pentru celălalt. Langevin a explicat vitezele diferite de îmbătrânire astfel: "Doar călătorul a suferit o acceleraţie care i-a schimbat direcţia vitezei". Conform lui Langevin, acceleraţia este aici "absolută", în sensul că ea este cauza asimetriei.
Nu ai vazut partea pe care o subliniez cu albastru?

CitatIntervenţia mea vrea să scoată în evidenţă lacunele teoriei. Aceasta este tema de aici a forumului, de critică a punctului oficial de vedere al ştiinţei actuale.
Interventia ta vrea multe, dar deocamdata nu a reusit decat sa scoata in evidenta lacunele tale in ce priveste cunoasterea si intelegerea Teoriei Relativitatii.
 
Citat5.Prin "noi" înţeleg lumea toată care se îşi bate capul cu aceste lucruri. Nu deveni chiţibuşar.
In primul rand, daca e cum spui, atunci faci o generalizare nepermisa de bunul simt. Nu toti cei care isi bat capul cu aceste lucruri fac erorile grave pe care le faci tu. Asa ca fii mai retinut.
In al doilea rand, nu sunt chitibusar. Mai avem pe forum personaje care au "un grup de sustinatori" la fel de anonim si irelevant (si adesea inexistent) cu care se lauda. E bine sa fie clar la ce te referi. Se numeste rigoare.

Citat6.Într-adevăr TRR ne-a educat să vedem lucrurile relativ. Şi atunci nu este corect să spunem că ceasul observatorului este mai rapid decât ceasul sistemului observat, fără a avea pretenţia existenţei unui ceas privilegiat? Dar în teorie exact asta se face, totul se raportează la ceasul observatorului.
Iar o tai in abstract, fara sa te referi la ceva concret. Teoria nu spune nimic despre faptul ca observatorul ar fi privilegiat, tocmai aici intervine simetria, sau reciprocitata pe care o cam uiti. Dar cand se afirma ceva de genul: "Timpul din sitemul B se dilata pentru observatorul din sistemul A" este vorba de ce observa, masoara, verifica si confirma masuratorile lui A. Dilatarea este relativa la observator. Pentru B nu se intampla absolut nimic special, fie ca-l observa A sau nu cand se misca fata de A. Deci stai linistit, ca teoria nu privilegiaza pe nimeni. Ai inteles tu gresit acest "detaliu". Iar daca vrei sa-mi arati ca ai inteles corect, arata-mi un citat din teorie care afirma erorile pe care le combati tu aici.

Citat7.Când un ceas o ia înainte faţă de ora oficială, atunci secunda lui durează mai puţin decât secunda altui ceas care merge reglat după Big Ben.  Baza lui de timp este mai mică decât baza de timp a lui Big Ben. Deja dau explicaţii puerile. Vorbim aici de teorii relativiste iar tu te prefaci că nu înţelegi ce-i ăla un raport de transformare. Nu-i frumos şi nici corect Electron san. Ori presupunem că suntem nişte oameni inteligenţi ori suntem manelişti în BMW-uri?
Eu nu presupun nimic despre tine, trag doar concluzii din ce scrii pe aici. Ca tu fabulezi despre "ora ceasului care o ia inainte fata de ora oficiala" e treaba ta, dar Teoria Relativitatii nu vorbeste despre asemenea chestiuni. Iti atrag doar atentia ca critici pe langa subiect.

Citat8.Am presupus din ipoteză că nu avem decât două ceasuri şi atât. Atât, două ceasuri! Al treilea ceas de unde ai apărut cu el, l-ai furat?
Nu l-am furat, nici macar nu stiu unde ai vazut un al treilea ceas. Am vorbit despre un etalon, daca stii ce e acela. Ideea era destul de simpla: daca avem doar doua ceasuri si nimic altceva, nu ne sunt bune la absolut nimic, iar daca avem posibilitatea sa le verificam (fara alt ceas, care si el poate fi impefect), atunci aplicam criteriul standard pentru unitatea de timp. Altfel nu are sens sa vorbim despre "cat de corect indica un ceas timpul".

Citat9.La fel aberezi cu Sistemul Internaţional în timp ce eu pun în discuţie doar cele două ceasuri din cele două sisteme. Vorbim despre o diferenţă între măsurătorile făcute cu două ceasuri şi atât! Nu tu al treilea ceas, nu tu SI, de unde până unde a apărut SI în teoria relativităţii te întreb la rândul meu? Ori vorbim despre ceasul de aur al lui Becali? Te rog rezumă-te la cele două ceasuri.
Daca te rezumi doar la cele doua ceasuri, lecturile de pe ele sunt absolut irelevante, chiar si daca indica acelasi lucru, pentru ca ar putea fi ambele la fel de imperfecte. Care e relevanta considerarii celor doua ceasuri "si atat", dupa tine?

Citat9. Spui tu că nu există diferenţe între starea de staţionare şi starea de deplasare.  Nu te supăra frate electronule dar despre asta e vorba în Teoria Relativistă, de diferenţa dintre o măsurătoare făcută la viteză nulă şi cea făcută la o viteză apropiată de cea a luminii. Nu e vorba de ecuaţiile şi experimentele lui Galilei, suntem în Teoria Relativităţii.
Asta crezi tu, pentru ca nu prea ai inteles cam despre ce vorbeste Teoria Relativitatii. Apropo, daca tu combati "Teoria Relativista" si nu pe cea a Relativitatii, esti rugat sa o prezinti aici, macar sa stim si noi despre ce vorbesti. Cum insa nu e teorie oficiala, se pare ca si sectiunea la care te aflii ai cam gresit-o. Sectiunea "diverse" e altundeva.

Citat10. Odată ce observatorul în mişcare faţă de un sistem S percepe o dilatare a timpului în S, din punct de vedere relativist nu putem spune că  la fel de bine poate să fie o contracţie a timpului observatorului? Ori există observator privilegiat şi desfinţăm TRR?
Poti spune ca timpul observatorului "s-a contractat" fata de cel al sistemului pe care il observa (in miscare fata de al sau), dar este oarecum impractic, pentru ca asta duce la impresia ca daca timpul sau avea o oarecare viteza, cand a inceput sa-l observe pe S, timpul sau s-a contractat, ceea ce de fapt nu se observa. Ceasul sau si tot ce poate el masura arata exact la fel ca si cand nu era S prin preajma. Deci, e mai comod si mai relevant sa vorbim despre timpul din S care s-a dilatat fata de cel al observatorului (din punctul de vedere al observatorului, dar nu si al lui S), nu de alta dar cand S nu se misca fata de observator, aveau amandoi acelasi timp (nedilatat).

Citat11.Care bază de timp absolută? Unde am scris eu de o bază de timp absolută?? Nu am combătut mai înainte ideea de bază de timp absolută care ni se bagă pe gât presupunându-se că ceasul observatorului este cel corect iar cel afectat este cel observat?
Mai incet cu pianul pe scari. Teoria oficiala nu "baga pe gat" nimic din ce aberezi tu aici. In Teoria Relativitatii se deduce faptul ca observatorul masoara un timp dilatat in sistemele care se misca fata de el, lucru verificat si experimental. Asta e tot, ca tu intelegi aiurea acest lucru e problema ta. In Teoria Relativitatii nu exista reper absolut. Daca tu crezi ca cineva ti-l baga pe gat, te rog sa ne citezi unde se face asta, concret.

CitatDesigur că tu ai dreptate, observaţiile sunt reciproce, putem presupune că sunt afectate ambele baze de timp, dar asta numai în cazul când izolăm experimentul de restul lumii.
Nu mai spune! Ce relevanta are "restul lumii"? Asa se vede ca nu prea ai inteles Teoria Relativitatii, cand pui conditii absurde pe care teoria oficiala nu le impune. Ignoranta ta iese la iveala.

CitatDacă însă experimentul are loc în lumea reală este altceva prin apariţia altor sisteme inerţiale.
Chiar ? Si cum influenteaza aparitia altor sisteme inertiale observatiile din doua sisteme alese pentru un experiment? Hai da-ti cu stiinta pe fata, ca sunt curios.

Citat13. Nu am înţeles paradoxul lui Langevin? Posibil.
Nu doar posibil, ci chiar sigur nu l-ai inteles. Dovada sunt aberatiile pe care le pui in carca Teoriei Relativitatii, plecand de la proasta intelegere a ceea ce citesti.

CitatDar această "întinerire" cum de are loc?
E simplu: ca sa avem la sfarsit un geaman tanar si unul batran, e nevoie de o asimetrie. La nivel de viteze relative, acestea sunt mereu simetrice. Deci asimetria vine de altundeva. De unde? Daca citeai atent pagina pe care singur ai citat-o e pe wikipedia (care, pentru informatia ta nu are statut de "manual", dar asta e un detaliu), ai fi aflat care e explicatia.

CitatSă ne înţelegem, când accelerează sistemul al cui timp se dilată?
Buna intrebare. Te-ai gandit cum e posibil sa existe o asimetrie cand vorbim de acceleratii? Ia gandeste-te.

CitatO aburim aşa deodată, nu există acceleraţii în toată teoria restrânsă şi pe urmă hop vine explicaţia că de vină e acceleraţia? Rima e voită. Nu există acceleraţie în TRR ci doar în TGR.
Corect, nu se trateaza acceleratia in TRR, dar experimentul mintal de care vorbesti are legatura cu acceleratia. Daca nu stiai, acel experiment nu e inclus in TRR, ci folosete unele efecte ale TRR, dar nu numai. Asta nu ai inteles tu inca.

CitatŞtiţi datorită acceleraţiei se dilată timpul călătorului. Nu zău! Nu datorită mişcării circulare despre care nu a fost nici o clipă vorba?
Iar aberezi. Nu doar din cauza acceleratiei se dilata timpul, ci si din cauza vitezei. Dilatarea datorata vitezei este insa simetrica (reciproca) pentru cei doi gemeni. Doar implicarea acceleratiei introduce o asimetrie care duce la varsta diferita a celor doi gemeni in final. Altfel spus, daca din cauza vitezei nu s-ar fi dilatat timpul, atunci gemenii tot la  aceeasi varsta se intalneau. Un detaliu pe care iar se pare ca nu l-ai prins este ca, orice ai face*, ca sa mergi intr-o calatorie si sa te si intorci de unde ai plecat, trebuie sa accelerezi la un moment dat (pentru ca deviezi de la linia dreapta uniforma), deci in experimentul lui Langevin exista vrand-nevrand acceleratie, chiar daca in TRR nu exista.

*nu includ aici cazul in care calatorul face un tur complet al unui Univers curbat.

CitatIată un citat pare-se din Einstein, sursa e linkul de mai sus, wiki:

"Dacă punem o fiinţă vie într-o cutie... poate aranja ca fiinţa, după un zbor de durată arbitrară să poată fi adusă în locul original într-o condiţie puţin modificată, în vreme ce organismele corespunzătoare rămase în poziţiile lor originale vor fi dat naştere de mult timp la noi generaţii. Pentru fiinţa în mişcare, durata călătoriei a fost doar o clipă, dacă mişcarea a fost făcută cu viteză apropiată de cea a luminii. "
Este corect ce se spune acolo numai că interpretarea e greşită. Durata călătoriei va fi o clipă, numai că în clipa aia e toată viaţa. La asta vroiam să ajung.
Care e mai exact interpretarea pe care o contesti? Si despre a cui viata, si in ce sistem de referinta vorbesti?


e-
Don't believe everything you think.

Electron

Nota: Postul lung de mai sus l-am scris in timp ce gonzales "isi punea cenusa in cap". Despre restul postului sau voi comenta mai tarziu.

e-
Don't believe everything you think.

gonzales

Nu mă deranjează efortul cu care tu eşti pornit să mă desfinţezi. Păi chiar de asta am şi scris aici, ştiam desigur ce mă aşteaptă, dă cât poţi doar de aia m-am afişat, mersi de răspuns :)
Pe de o parte eu nu te categorisesc de fel şi te respect aşa cum îi respect pe toţi, pe de altă tu parte nu încetezi a mă lua drept vreo maimuţă cu pedale. Chestia asta cu deşteptul care a întâlnit prostul nu ţine de inteligenţă ci de prostul gust. Deci să ne limităm la nişte teorii, fără nimic personal. Dacă ai ceva personal, abţine-te şi spune în afara subiectului, cred că e mai corect aşa.

Că dilatarea timpului naşte controverse nu e ceva nou, chiar mai era un subiect deschis de altcineva pe această temă. Ideea de bază în expunerea mea dacă ai remarcat este că ceasul observatorului se mişcă mai repede, are o bază de timp mai mică şi la fel toate procesele din sistemul în care se află observatorul. Văd că singura obiecţie a ta ar fi faptul că este impractic. O fi impractic dar este corect. Şi atât timp cât este corect poate fi o variantă de luat în calcul. Nu se pune problema ca ceasul să o ia mai repede pe furiş atunci când observatorul face măsurătoarea, ci ceasul indică timpul relativ faţă de sistemul S. Deci odată sistemele în repaos ceasurile merg fel, odată sistemele puse în mişcare ceasul observatorului se mişcă mai repede funcţie de viteza dintre cele două sisteme. Diferenţa dintre această abordare şi cea acceptată oficial este aceea că se pot pune în acord mai multe lucruri, asta dacă ţinem să avem puncte de vedere cât mai unitare asupra Universului cu tot ce conţine el.
Să ne aducem aminte faptul că viteza limită este viteza luminii. De ce nu e viteza limită în Univers viteza unui borcan cu şerbet aruncat în spaţiu, ori a unui bocanc cu vedere la degete? Lumina are nişte proprietăţi nişte caracteristici, dacă borcanul cu şerbet ar prinde viteza limită asta ar însemna că de fapt el este acum lumină, dat fiind că doar lumina ajunge la o asemenea viteză. Care-i ideea, ca să nu bat câmpii: ideea este că în realitate într-un sistem care are o astfel de viteză toate procesele sunt accelerate la maxim în comparaţie cu sistemele mai inerte cum ar fi de pildă o planetă. Deci eu spun că în realitate la viteze imense sistemele suferă o transformare prin aceea că toate procesele  lor accelerează la modul concret. De aceea am dat exemplu cu pilotul de formula1. Viteza de reacţie pe care el trebuie să o aibă face să accelereze toate procesele din organism, începând cu bătaia inimii. Ştiu că nu vei accepta aceste dovezi indirecte. Dar dovezile directe sunt la momentul acesta cam îndepărtate de posibilităţile mele. Dar ştiu că este corect, ceea ce nu te obligă pe tine sau pe altul să crezi în ce spun eu. Ţine doar capacitatea mea, de a demonstra fără echivoc că ceea ce am expus este şi corect. Deocamdată mă aflu la faza de vorbe :)
Deci este o idee pe care o susţin, aceea că toate procesele dintr-un sistem, care se deplasează cu o viteză aproape de viteza limită, sunt accelerate la mod concret. Timpul în acest caz se scurge mai repede din toate punctele de vedere.

Adi

Citat din: gonzales din Septembrie 27, 2009, 06:27:21 PM
Că dilatarea timpului naşte controverse nu e ceva nou, chiar mai era un subiect deschis de altcineva pe această temă.

Te inseli, relativitatea speciala nu naste absolut nici o controversa, nici macar filosofica. Mecanica cuantica are peste 10 interpretari filosofice, dar relativitatea speciala si generala una singura. Tocmai pentru ca este clara. In plus, relativitatea speciala este verificata de milioane de ori pe secunda, secunda de secunda, zi de zi, in acceleratoarelele de particule. Ah, ca nu intelegi tu relativitatea speciala, asta e alta problema. De aceea noi (prin Electron) te-am ajutat sa o intelegi mai bine. Scopul nu era sa te desfiintam, ci sa te ajutam sa intelegi mai bine. Din pacate, se pare ca si tu, ca si altii, plecati cu aceste idei preconcepute ca voi chiar ati gasit o hiba la stiinta, fara ca de fapt sa intelegeti stiinta.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

gonzales

Îi mulţumesc şi lui Adi de răspuns.
Din păcate primesc şi din partea lui aceiaşi ştampilă cu "Eşti un dobitoc". Cumva ar trebui să mă raliez necondiţionat la spusele tale Adi ori ale lui electron, ori de presupus este că ar trebui nici să nu gândesc atâta timp cât o poate face altul în locul meu? Staţi în banca voastră! Nu  gândeşti nici tu nici electron pentru mine şi atâta timp cât există libertate de gândire pot gândi liber.
Şi nu am văzut un topic deschis de voi care să pună la îndoială vreun capitol din "paradigrama" ştiinţei deci voi aţi deschis acest subiect doar pentru a atrage şi a plesni muştele care nu vă convin? Există ceva în ştiinţa actuală care vi se pare în neregulă? Totul e OK? Nimica nimicuţa? Uite aici un link  http://www.physicsmyths.org.uk/cu un fizician care le cam spune pe şleau. Intraţi acolo şi spuneţi-i tipului că e un dobioc care nu a înţeles nimic din fizică.
Interesantă această experienţă pentru mine şi este foarte aproape de cum m-am aşteptat să fie, nu m-aţi surprins cu nimic. Cum credeţi că se poate dezvolta un fizicain dacă nu o ia pe cont propriu? Doar citind şi crezând orbeşte în ce fac alţii?? Ca să afli la urmă că de fapt informaţiile furnizate de alţii sunt uneori chiar intenţionat greşite? Drumul vostru spre cunoaştere este lung.
Dar e un site frumos bravos pentru iniţiativă. Dezamăgit mă declar de trufia domniilor voastr şi de infatuarea cu care am fost tratat. Totuşi e bine să credeţi că voi sunteţi cei mai buni. Sunteţi cei mai buni aşa cum şi noi suntem cei mai buni. Care noi? Asta rămâne de văzut. Poate va fi o supriză, cine ştie cum ne întâlnim, nu port pică... Poţi să clasezi topicul să-i dai foc, să-l arzi, să cureţi forumul. O seară bună şi ţie şi lui electron şi celor care hoinăresc pe aici. Auzi eu "nu înţeleg ştiinţa". heheehe, e tare!

Adi

Gonzales, nu imi pune in cura cuvinte ce nu le-am spus si ce tu le pui cu ghilimele. Probleme in stiinta actuala exista, dar nu la nivelul relativitatii restranse, ci la nivelul realizarii unei teorii cuantice a gravitatiei si a extinderii Modelului Standard al particulelor elementare si al interactiilor lor. Tu ce nivel de pregatire ai in fizica? Daca esti fizician care vrea sa o ia pe cont propriu, te invit sa faci doctorat in fizica si sa publici un articol stiintific despre ideea ta intr-o revista ISI peer-reviewed. Aceasta este modalitatea de a spune ceva comunitatii de oameni de stiinta.

Subiectul a fost deschis tocmai pentru a putea pune intr-un singur loc aceste discutii despre critici la adresa stiintei in marea lor majoritatea realizate de oameni care nu au inca nici macar facultatea de fizica, daramite doctorat in fizica, si care nu inteleg stiinta. Vezi si alte subiecte din topic si vei vedea ca fiecare intelegea cate ceva gresit din stiinta si zicea atunci ca stiinta are probleme.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro