Principiul constanţei vitezei luminii.

[Skolon]

Ceasul C despre care îţi vorbesc are doar un singur indicator R (lui R îi mai zic şi 'indicator orar'), lungimea lui R fiind aproximativ de 9.549296585513720146133025802351 centimetri conform prospectului, ceea ce înseamnă că vîrful M (care este un punct) al lui R descrie un cerc avînd lungimea de 60 de centimetri.

9.549296585513720146133025802351 cm ...
Hai lasă-mă, chiar aşa scrie în prospectul acela? Nu că n-aş crede că aşa scrie, dar ai idee cât e de mic acel 1 de la urmă?
Este mult-mult-muuult mai mic decât ... (un) electron! 

(0;0), (1;0.2), (2;0.4),(3;0.6),(4;0.8 ),(5;1),(6;1.2)...(55;11),(56;11.2),(57;11.4),(58;11.6),(59;11.8 )

OK.

Mă întreb însă de de ce nu zic invers, pentru că în prospect nu se precizează care dintre cele două cifre reprezintă  indicaţia de spaţiu şi care reprezintă indicaţia de timp? In sfîrşit, să zicem că am făcut această alegere la întîmplare.

Nu te sfătuiesc s-o zici invers. Te vei încurca atât de tare în notaţii încât la un moment dat vei fi convins că te cheamă ... ilasus! 

(1)                                    x = u t
                               (2)                                   t = (1/u) x
unde u şi 1/u au valorile fixe 5 şi respectiv 0,2 în cazul de faţă.

Pentru că nu faci ce îţi cere Electron, adică să defineşti termenii folosiţi, din ce ai scris tu aici se înţelege că u şi 1/u sunt adimensionali ceea ce e (vorba cuiva) "fals cât China".

x=ut=125.61725
iar conform (2), coordonatei de spaţiu x=25.12345 la care te referi îi corespunde coordonata (pereche) de timp                                                      t=(1/u)x=5.02469

Aceaşi treabă ca mai sus. Ce înseamnă acest t? Un număr? Dar x?

R' = a R 

OK.

cm' = 0.6 cm

OK, hai să accept.

h' = 0.6 h

NICI VORBĂ! ASTA E O ENORMITATE!!!
De unde până unde ai dedus asta? Cum ai trecut de la echivalarea unor distanţe spaţiale (print-un factor de scală) la echivalarea unor durate temporare (prin acelaşi factor de scală!) ?   
Ar fi fost aşa dacă ceasul de pe ecran ar fi "ticăit" mai lent cu acest factor a.

De aici în jos totul e greşit, deci refă te rog calculele.

Eu ştiu că (aproape) orice părere legată de interpretarea fizică a relaţiei (2') este atacabilă şi că punctul de vedere 'relaţia (2') nu are interpretare fizică, gata şi punct' este (aproape) neatacabilă, însă acest punct de vedere pe mine nu mă mulţumeşte (pentru că 'aproape orice' nu e totuna cu 'orice').

Relaţia 2' e eronată, aşa că n-are sens să-i cauţi o interpretare fizică.

Te-aş ruga, deocamdată, să-mi spui punctul tău de vedere în legătură cu cele mai sus prezentate.

Ţi-am spus mai sus care este punctul meu de vedere.
1. Scrie întotdeauna unităţile de măsură când pomeneşti de valori exacte.
2. Refă calculele, folosind h=h', de la punctul în care am spus că ai greşit. Bănuiesc că vei obţine o formă de tautologie (folosesc acum termenul acesta cu sensul de "repetare inutilă a aceaşi idei prin cuvinte diferite").

Hai să te întreb ceva: ce înseamnă pentru tine notaţia (3;0.6)? Spune-mi, te rog, "în cuvinte".

[Electron]

Este mult-mult-muuult mai mic decât ... (un) electron! 

Skolon, esti sigur ca este optionala folosirea cuvantului "un" din fraza asta? Daca da, ce inseamna ca ceva sa fie mai mic decat electron? Daca nu, de ce l-ai pus in paranteza?

Hai să te întreb ceva: ce înseamnă pentru tine notaţia (3;0.6)? Spune-mi, te rog, "în cuvinte".

Skolon, ilasus a explicat deja asta in mesajul sau atnerior:

prima cifră a unei asfel de perechi reprezintă indicaţia de spaţiu, iar a doua cifră reprezintă indicaţia de timp. Mie îmi place să notez (generic) o astfel de pereche de gradaţii cu (x,t), unde x reprezintă coordonata de spaţiu, iar t reprezintă coordonta de timp. După cum vezi, acestor gradaţii sau indicaţii de spaţiu şi de timp inscripţionate de constructor pe cadranul ceasului, care sunt de fapt nişte cifre, adică nişte numere, le mai zic şi 'coordonate'. Deci primei cifre din cadrul perechii notate generic cu (x,t), adică lui x, îi zic 'coordonată de spaţiu', iar celei de pe locul doi, adică lui t, îi zic 'coordonată de timp'.

Poate o intrebare mai relevanta ar fi: ce intelege el prin 'coordonata' (apostroafele sunt ale lui ilasus) ?

e-

[ilasus]

                               (1)                                    x = u t
                               (2)                                 t = (1/u) x
unde u şi 1/u au valorile fixe 5 şi respectiv 0,2 în cazul de faţă.

Pentru că nu faci ce îţi cere Electron, adică să defineşti termenii folosiţi, din ce ai scris tu aici se înţelege că u şi 1/u sunt adimensionali ceea ce e (vorba cuiva) "fals cât China".

Limbajul ecuaţiilor îl pricepe toată lumea, deci şi Electon, indiferent dacă acesta este din China, Guineea sau Congo. In ecuaţiile (1) şi (2), x şi t sunt variabile reale pozitive, iar u este un parametru care poate lua orice valoare reală pozitivă diferită de zero. Deci dacă parametrul u ia o valoare (adimensională!) oarecare, de exemplu u=5, atunci relaţia (1) defineşte o funcţie prin care fiecărui număr real t din intervalul [0,12] îi corespunde un număr real x în intervalul [0,60], iar relaţia (2) defineşte o funcţie prin care fiecărui număr real x din intervalul [0,60] îi corespunde un număr real t în intervalul [0,12], intervalele [0,12] şi [0,60] fiind submulţimi ale mulţimii R a numerelor reale.

Hai să te întreb ceva: ce înseamnă pentru tine notaţia (3;0.6)? Spune-mi, te rog, "în cuvinte".

Pentru mine, notaţia (3;0.6) înseamnă punctul de pe cadranul ceasului C despre care îţi povesteam. Am pozat acest ceas ca să poţi vedea şi tu care este punctul cu pricina (vezi atach). Desigur, însă, că această corespondenţă nu se relevă de la sine, deci este 'activată' – sau 'pusă în evidenţă' – de ceva, acest 'ceva' fiind un eveniment oarecare, în cazul de faţă e vorba de vîrful M al indicatorului R al ceasuui C.

Scrie întotdeauna unităţile de măsură când pomeneşti de valori exacte.

Eu am pomenit de valorile exacte (3;0.6) indicate de M şi de punctul indicat de M pe care îl reprezintă aceste valori pe cadranul ceasului C, deoarece am primit cadou acest ceas, nu lam făcut eu. Dacă îl construiam eu, atunci desigur că ar fi trebuit să definesc eu unităţile de măsură. Aşadar, să ne înţelegem: dacă eu fac ceasul, atunci mai întîi îmi definesc unităţile de măsură şi apoi sunt în măsură să stabilesc corespondenţa dintre punctele de pe cerc indicate de M şi perechile de valori exacte indicate de M la care faci referire, iar dacă îl primesc cadou, atunci corespondenţa este dată şi unităţile de măsură le deduc pe baza acestei corespondenţe. Deci eu am observat că vîrful M al indicatorului R se deplasează timp de o oră (h) între două indicaţii succesive întregi (ştii ce-s alea numere 'întregi'), notate generic cu t, şi tocmai de aceea cadoului C i-am zis 'ceas'. De asemenea, am constatat că arcul de cerc dintre două indicaţii succesive întregi, notate generic cu x, are lungimea de un centimetru (cm). Intru cît centimetrul este unitate de spaţiu, iar ora este unitate de timp, numărului x (al centimetrilor) din dreptul lui M i-am zis (prin convenţie) 'coordonată de spaţiu', iar numărului t (al orelor) din dreptul lui M i-am zis (prin convenţie) 'coordonată de timp'. Urmare acestor denumiri, corespondenţa dintre punctele cercului prin care trece M şi numerele (x,t) indicate de M devine o corespondenţă între punctele cercului prin care trece M şi coordonatele spaţiu-timp (x,t) atribuite lui M. Spun "coordonatele spaţiu-timp (s,t)" şi nu "coordonatele de spaţiu şi respectiv de timp (x,t)", pentru simplificarea exprimării şi nu din alte motive. Deci ca să-ţi răspund la întrebarea precedentă în cuvinte, notaţia (3;0.6) înseamnă că M se află pe cadranul ceasului în locul definit de intervalul de spaţiu de 3cm şi în momentul definit de intervalul de timp de 0.6h în raport cu locul-moment iniţial (0cm,0h). Prin 'loc-moment' înţeleg 'loc şi moment'. Locul este definit de corespundenta dintre un punct de pe cerc şi o coordonată de spaţiu (care este un număr avînd prin convenţie această semnificaţie), iar momentul este definit de corespondenţa dintre un punct de pe cerc şi o coordonată de timp (care este un număr avînd prin convenţie această semnificaţie). Pe cadranul ceasului C, aceste corespondenţe sunt puse în evidenţă de indicatorul (evenimentul) R. Locul-moment iniţial (0,0) este de asemenea pus în evidenţă de indicatorul (evenimentul) R. Intre aceste evenimente există un intervalul spaţiu-timp (3cm,0.6h), adică un interval de spaţiu x=3cm şi respectiv un interval de timp t=0.6h. Deci intervalul de spaţiu (distanţa) reprezintă diferenţa dintre două locuri şi se măsoară în unităţi de spaţiu, iar intervalul de timp reprezintă diferenţa dintre două momente şi se măsoară în unităţi de timp. Am subliniat semnificaţiie noţiunilor primare aşa cum le percep eu.

Relaţia 2' e eronată, aşa că n-are sens să-i cauţi o interpretare fizică.

De ce relaţia (2') este 'eronată'? Eu am dedus această relaţie amplificînd pe (2) cu factorul a. Imi spui şi mie (dacă nu e secret) unde este eroarea?

[Electron]

Am pozat acest ceas ca să poţi vedea şi tu care este punctul cu pricina (vezi atach). [...] Eu am pomenit de valorile exacte (3;0.6) indicate de M şi de punctul indicat de M pe care îl reprezintă aceste valori pe cadranul ceasului C, deoarece am primit cadou acest ceas, nu lam făcut eu.

ilasus, tu chiar ne crezi imbecili?

Din partea mea, poti sa debitezi cate aberatii vrei pe acest forum, ca te faci de ras singur, asta nu ma afecteaza chiar deloc. Dar daca nu ai observat pana acum, minciuna nu o admit, asa ca vad ca ajungem si cu tine la situatia rusinoasa in care, ori iti retragi minciunile, ori mergi sa postezi in alta parte.

Deci, ilasus, daca in urmatoarea postare nu-ti retragi minciunile de mai sus subliniate cu rosu, vei urca un nivel de avertisment si te vei indrepta cu pasi repezi spre pierderea privilegiului de a posta aici. Oricum, rusine sa-ti fie pentru minciunile debitate.

e-

[ilasus]

 

Am pozat acest ceas ca să poţi vedea şi tu care este punctul cu pricina (vezi atach). [...] Eu am pomenit de valorile exacte (3;0.6) indicate de M şi de punctul indicat de M pe care îl reprezintă aceste valori pe cadranul ceasului C, deoarece am primit cadou acest ceas, nu lam făcut eu.

ilasus, tu chiar ne crezi imbecili? Deci, ilasus, daca in urmatoarea postare nu-ti retragi minciunile de mai sus subliniate cu rosu, vei urca un nivel de avertisment si te vei indrepta cu pasi repezi spre pierderea privilegiului de a posta aici. Oricum, rusine sa-ti fie pentru minciunile debitate.

Imi vine în minte panica stîrnită în SUA de 'atacul marţienilor', ca urmare unui scenariu difuzat la radio în regia lui Orson Welles. Insă aş putea să jur, cu mîna pe Biblie, că nu m-am imaginat niciodată în postura de autor al unui astfel de scenariu. Chiar nu mi-a trecut prin minte că eu însumi, printr-un scenariu metaforic creat chiar de mine, m-aş putea convinge vreodată cît de reale sunt naivitatea şi credulitatea oamenilor. Pentru că, într-adevăr, chiar nu mi-a trecut prin minte că ar putea cineva să ia în serios povestirea mea alegorică şi să mă acuze de minciună, să mă admonesteze şi chiar să mă ameninţe. Desigr că motivul care stă la baza acestui stupefiant comentariu ar mai putea fi şi altul, însă mesajul pe care-l conţine e clar. Deci dacă cineva doreşte să mi se adreseze, în continuare îl rog să o facă prin e-mail.

 pentru minciuna

[Electron]

printr-un scenariu metaforic creat chiar de mine, m-aş putea convinge vreodată cît de reale sunt naivitatea şi credulitatea oamenilor.

Tocmai ca nu ai de-a face cu naivi si creduli. De aceea aceste minciuni sunt atat de ridicole.

Pentru că, într-adevăr, chiar nu mi-a trecut prin minte că ar putea cineva să ia în serios povestirea mea alegorică şi să mă acuze de minciună, să mă admonesteze şi chiar să mă ameninţe.

ilasus, nu a luat nimeni in serios fabulatiile tale, decat poate tu singur. Si asta pentru ca ai inceput sa introduci in asa numitele tale "argumente" chestiuni de genul "dar nu eu am facut ceasul, asa ca nu poti sa pretinzi x si y..." ceea ce este dincolo de orice logica si bun simt. Deci daca ai nevoie de scenarii alegorice, prezinta-le, dar nu depasi limitele spre minciuna.

Admonestarea o meriti pentru ca ai depasit limitele si daca doresti sa mai postezi in continuare pe forum, trebuie sa-ti ceri scuze pentu aceasta eroare de comportament. Retine ca aici se discuta serios si argumentele care se bazeaza pe minciuni insulta pe cei care ti-au acordat din timpul lor pentru a dialoga cu tine.

Daca nu vei face asta, inseamna ca de fapt nu doreai un dialog serios, ci doar sa-ti bati joc de partenerii de discutie. Dupa ce ca nu esti in stare sa te explici coerent, vii cu asemenea minciuni si tot tu faci pe "stupefiatul" ? Cel putin e important pentru cei care vor dori sa te contacteze pe mail sa stie ce tactici reprobabiel aplici.

e-

[Skolon]

Este mult-mult-muuult mai mic decât ... (un) electron! 

Skolon, esti sigur ca este optionala folosirea cuvantului "un" din fraza asta? Daca da, ce inseamna ca ceva sa fie mai mic decat electron? Daca nu, de ce l-ai pus in paranteza?

Scuză-mă Electron, ai dreptate: nu trebuia să pun nici o paranteză.

Nu pot să mai spun decât că, finalul acestui fir de discuţie e regretabil însă previzibil.

[Electron]

Deci ca să-ţi răspund la întrebarea precedentă în cuvinte, notaţia (3;0.6) înseamnă că M se află pe cadranul ceasului în locul definit de intervalul de spaţiu de 3cm şi în momentul definit de intervalul de timp de 0.6h în raport cu locul-moment iniţial (0cm,0h). Prin 'loc-moment' înţeleg 'loc şi moment'. Locul este definit de corespundenta dintre un punct de pe cerc şi o coordonată de spaţiu (care este un număr avînd prin convenţie această semnificaţie), iar momentul este definit de corespondenţa dintre un punct de pe cerc şi o coordonată de timp (care este un număr avînd prin convenţie această semnificaţie). Pe cadranul ceasului C, aceste corespondenţe sunt puse în evidenţă de indicatorul (evenimentul) R. Locul-moment iniţial (0,0) este de asemenea pus în evidenţă de indicatorul (evenimentul) R. Intre aceste evenimente există un intervalul spaţiu-timp (3cm,0.6h), adică un interval de spaţiu x=3cm şi respectiv un interval de timp t=0.6h. Deci intervalul de spaţiu (distanţa) reprezintă diferenţa dintre două locuri şi se măsoară în unităţi de spaţiu, iar intervalul de timp reprezintă diferenţa dintre două momente şi se măsoară în unităţi de timp. Am subliniat semnificaţiie noţiunilor primare aşa cum le percep eu.

Nu situ daca ilasus mai are intentia sa posteze pe forum, dar bine macar ca ne-a lasat (inca) o mostra a asa numitei sale "logici", ca sa fie clar de unde rezulta toate aberatiile pe care le-a emis pe aici.

In citatul de mai sus ilasus demonstreaza ca este strain de logica si de ratiune, folosind niste definitii complet incoerente, adica inconsistente logic. Sa vedem pe indelete:

ilasus defineste "intervalul de spatiu (distanta)" ca fiind "diferenta dintre doua locuri" si precizeaza ca se masoara in unitati de spatiu.

Din pacate ilasus nu a explicat cum face el "diferenta" dintre doua locuri, stiind ca un loc (conform definitiilor sale) este o corespondenta dintre un punct de pe cerc si o "coordonata de spatiu", care "coordonata de spatiu" este un numar avand "prin conventie" aceasta semnificatie.

In primul rand lipseste definitia diferentei a doua corespondente. Sincer sa fiu, nu am mai auzit despre asa ceva vreodata.
In al doilea rand, daca "corespondenta" e doar o chestie abstracta (si inutila) din definitie, atunci ramane sa folosim ori punctele de pe cerc, ori "coordonaele de spatiu". Dar pentru punctele de pe cerc nu exista operatia de "diferenta", asa ca ramane ca posibilitate sa se fi referit (printr-o exprimare complet aiurea) la "coordonatele de spatiu".

Veti spune ca e ok, pentru ca pentru "coordonatele de spatiu" (care sunt numere avand prin conventia lui ilasus aceasta semnificatie) exista operatia de "diferenta". Ei bine, din pacate pentru ilasus, diferenta a doua numere este tot un numar si numerele nu au unitate de masura. Deci din diferenta a doua "coordonate de spatiu" nu se poate obtine un "interval de spatiu" deoarece prin definitie (definitia lui ilasus!) acestea se masoara in unitati de spatiu.

Printr-un rationament analog rezulta ca nici definitia "intervalului de timp" nu este consistenta logic.

Veti spune ca poate exagerez eu cand ma refer la "coordonatele de spatiu" (sau "de timp") si ca ele ar putea avea unitati de masura chiar daca ilasus nu lasa sa se inteleaga asa ceva. Din pacate nici asta nu e posibil, deoarece tot ilasus a afirmat (de mai multe ori, deci exclud sa fie o greseala de prezentare datorita grabei) ca intre coordonatele de timp si spatiu exista un factor adimensional. Deci daca "coordonatele" sale au unitati de masura, acestea sunt diferite (unele fiind de spatiu celelalte de timp), atunci factorul dintre ele nu are cum sa fie adimensional.

Asa cum s-a putut observa inca de la inceput, ilasus foloseste functii matematice crezand ca din jongleriile matematice respective poate obtine relevanta fizica. Ei bine s-a inselat si ca rezultat a debitat pe aici (pe o gramada de pagini) aberatii complet irelevante fizic. Asta dovedeste nu doar lacunele sale din fizica, dar si din matematica (in momentul in care a facut aplicatii numerice in care prin inmultirea unor numere otbine cantitati cu unitati de masura) si implicit de logica.

Dupa asemenea prestatie, eu personal doresc sa incurajez pe toti cei interesati de subiect sa-l contacteze direct pe e-mail pe ilasus, poate asa vor reusi sa inteleaga ce vrea de fapt sa spuna ilasus cu aberatiile sale, chiar daca trebuie sa suporte batjocura si lipsa de ratiune din asa numitele sale argumente. Cine stie, poate ca ilasus a descoperit ceva valoros, dar nestiind sa se explice coerent, pe acest forum s-a facut de rusine in stil mare (si trist, desigur).

Pe acest forum, ilasus este inca un exemplu negativ de cum NU trebuie abordata stiinta in general si fizica in particular, deoarece emiterea de aberatii incoerente nu are cum sa produca ceva relevant pentru descrierea realitatii care ne inconjoara.


e-

PS: mai trebuie precizat ca in acest moment ilasus nu este banat, nici exclus de pe forum, iar daca el doreste sa continue sa posteze nu trebuie decat sa-si ceara scuze pentru comportamentul cu care a depasit limita ajungand la minciuna si sa continue renuntand la asemenea "instrumente". Aceasta ori este o discutie serioasa, ori nu isi are locul aici.

[ilasus]

PS: mai trebuie precizat ca in acest moment ilasus nu este banat, nici exclus de pe forum, iar daca el doreste sa continue sa posteze nu trebuie decat sa-si ceara scuze pentru comportamentul cu care a depasit limita ajungand la minciuna si sa continue renuntand la asemenea "instrumente". Aceasta ori este o discutie serioasa, ori nu isi are locul aici.

Electron, ştiu că nu mai exclus încă, însă eu am considerat că asta doreşti să faci. Iar motivul poate fi înţeles, dacă tu crezi că pentru mine această discuţie nu este serioasă. Deci dacă în comentariul meu:

Limbajul ecuaţiilor îl pricepe toată lumea, deci şi Electon, indiferent dacă acesta este din China, Guineea sau Congo. In ecuaţiile (1) şi (2), x şi t sunt variabile reale pozitive, iar u este un parametru care poate lua orice valoare reală pozitivă diferită de zero. Deci dacă parametrul u ia o valoare (adimensională!) oarecare, de exemplu u=5, atunci relaţia (1) defineşte o funcţie prin care fiecărui număr real t din intervalul [0,12] îi corespunde un număr real x în intervalul [0,60], iar relaţia (2) defineşte o funcţie prin care fiecărui număr real x din intervalul [0,60] îi corespunde un număr real t în intervalul [0,12], intervalele [0,12] şi [0,60] fiind submulţimi ale mulţimii R a numerelor reale.

consideri că fraza subliniată cu roşu (care nu are altă justificare decît aceea de a evidenţia o glumă, dar care poate da naştere unor interpretări cu privire la seriozitatea discuţiei) reprezintă o depăşire a limitei de comportament serios din partea mea, atunci intenţia ta probabil se justifică. Desigur că poţi utiliza argumentul cu 'minciuna' pentru a te răzbuna (dacă ai luat drept jignire fraza subliniată), deoarece minciună înseamnă şi invenţie, născocire, plăsmuire etc., adică exact ceea ce am făcut eu în povestirea mea. De exemplu, eu am zis că, conform 'prospectului ceasornicului C primit cadou din Elveţia', lungimea indicatorului orar R este de 'aproximativ 9.549296585513720146133025802351 centimetri', ceea ce este într-adevăr o plăsmuire, în primul rînd pentru că o lungime exprimată printr-un număr cu 30 de zecimale nu poate fi considerată 'aproximativă' de nimeni, şi în al doilea pentru că un indicator de ceasornic cu o lungime atît de exactă nu poate fi construit de nimeni (nici de mine). Eu însă n-am intenţionat să denaturez adevărul cu scopul de a induce pe cineva în eroare cu aceste exagerări, ci dimpotrivă, am vrut să-l scot în evidenţă, deoarece pentru un pi cu 30 de zecimale, lungimea cercului este egală exact cu 60 de centimetri, numai dacă R are valoarea cu 30 de zecimale de care am amintit. De fapt, intenţia mea a fost să repar greşala de la care am pornit iniţial, conform căreia cercul de rază R=9.6cm are lungimea de 60cm – aceasta poate fi considerată minciună, pentru că pentru pi=3.14, lungimea cercului cu raza R=9.6cm nu este de 60cm, ci de 60.288cm. Si m-am referit la un 'ceas elveţian', deoarece am vrut să sugerez că acesta este etalonat, merge corect ş.a., deci să nu mai preciz aceste lucruri care am văzut că se tot repetă.

Deasemenea, poţi să interpretezi drept minciună faptul că am primit cadou un ceas care nu poate fi consruit practic de nimeni. Insă repet, eu m-am referit la o poveste imaginată în care elementele care o compun doresc să fie considerate reale. Regret că ai şters poza (poză înseamnă şi gravură, ilustraţie) ceasului C despre care vorbesc, pentru că eu am muncit destul de mult ca să fac acest jpg şi, aşa cum zici şi tu, nu trebuie să ne batem joc de munca altuia. Mai precizez că expresia 'ceasul C l-am primit cadou şi nu l-am făcut eu' nu înseamnă că jpg-ul ataşat de mine nu l-am făcut eu (dar tu poţi să crezi ce vrei), ci reprezintă o figură de stil care, aşa cum am explicat,  se referă la o anume ordine a elementelor (A), (B), (C)  redate mai jos. Deci eu văd trei elemente aici:
(A) Mişcarea vîrfului M al indicatorului R al lui C,
(B) Numerele fixe din intervalele [0,12], [1,60] înscrise pe C şi
(C) Unităţile de măsură pentru spaţiu şi timp.
După părerea mea, cele 3 elementele sunt dependente în sensul că unul dintre ele rezultă din celelalte două. De exemplu, eu am stabilit relaţiile (1) şi (2) doar pe baza elementelor (A) şi (B). Deci observînd mişcarea uniformă (A) a lui M şi ţinînd cont de (B), constat că fiecărui număr real t din intervalul [0,12] îi corespunde un număr real x din intervalul [0,60] conform (1) şi că fiecărui număr real x din intervalul [0,60] îi corespunde un număr real t din intervalul [0,12] conform (2). Acestea sunt ecuaţii liniare cu cîte două necunoscute: în primul caz aflu pe x dacă dau valori lui t, iar în cazul al doilea aflu pe t dacă dau valori lui x. Constat, pe de altă parte, că prin intermediul mişcării lui M pot să stabilesc o bijecţie S între punctele cercului C şi numerele reale din intervalul [0,60] din R, cît şi o bijecţie T între punctele cercului C şi numerele reale din intervalul [0,12] din R. In geometrie, o astfel de aplicaţie bijectivă se numeşte 'sistem cartezian de coordonate' (mai exact, sistemul cartezian de coordonate se defineşte între punctele de pe o dreaptă şi mulţimea R a numerelor reale). Numerele x şi t care intră în corespondenţă cu punctele activate de M se numesc 'coordonate' ale lui M. Totodată, punctele de pe cerc care se corespund cu numerele 0 şi 1 reprezintă punctul origine şi respectiv punctul unitate pentru cele două sisteme de coordonate S şi T pe cercul C. Odată definit sistemul de coordonate, în continuare pot să definesc noţiunea de măsură. Aceasta este o aplicaţie de la mulţimea segmentelor (în cazul de faţă vorbim de arce) la mulţimea numerelor reale şi pozitive, avînd anumite proprietăţi: există un segment nul căruia i se asociază numărul 0, există un segment nenul căruia i se asociază numărul 1 şi care se numeşte 'unitate de măsură', oricărui număr real pozitiv îi corespunde un segment a cărui măsură în raport cu unitatea de măsură aleasă este unică etc. Deci dacă mă refer la arcul de cerc definit de coordonatele 0 şi 1 din S, sau la arcul de cerc definit de coordonatele 0 şi 1 din T, eu pot să definesc aceste arce drept unitate de măsură pentru S şi respectiv unitate de măsură pentru T, adică să le pun în corespondenţă numărul 1.

Deocamdată nu am o interpretare fizică pentru perechea de coordonate (x,t) activată de M şi între care există realţiile (1) şi (2), deci abea acum urmează să mă refer la (C), adică la unităţile de măsură pentru spaţiu şi timp. Deoarece constat că punctul unitate din S este activat de M după ce acesta a parcurs un interval de spaţiu de un centimetru în raport cu punctul origine din S, pot să numesc acest arc 'unitate de spaţiu', iar coordonatele din S, 'coordonate de spaţiu'. In mod similar, deoarece constat că punctul unitate din T este activat de M după ce acesta a parcurs un interval de timp de o oră în raport cu punctul origine din T, pot să numesc acest arc 'unitate de timp' pentru sistemul de coordonate T, iar coordonatele din T, 'coordonate de timp'. In sfîrşit, punctul de pe cerc căruia îi corespunde o coordonată de spaţiu îl numesc 'loc', iar punctul de pe cerc căruia îi corespunde o coordonată de timp îl numesc 'moment'. Mă întorc acum la relaţiile (1) şi (2). Conform (1), constat că fiecărei coordonată t, reprezentînd momentul în care se află M pe cercul C, îi corespunde o coordonată s reprezentînd locul în care se află M pe cercul C. Dacă momentul t este definit de intervalul de timp unitar, adică de o oră, atunci locul corespunzător momentului t=1 este definit de coordonata de spaţiu u=5, respectiv de intervalul de spaţiu u=5cm. Conform (2), constat că fiecarăi coordonate x, reprezentînd locul în care se află M pe cercul C, îi corespunde o coordonată t, reprezentînd momentul în care se află M pe cercul C. Dacă locul x este definit de intervalul de spaţiu unitar, adică de un centimetru, atunci momentul corespunzător locului x=1 este definit de coordonata de timp 1/u, respectiv de intervalul de timp 1/u=0.2h. Rezultă că în cazul ecuaţiei (1), x şi u sunt intervale de spaţiu (intervalul de spaţiu se exprimă printr-un număr de unităţi de spaţiu) iar t este un număr reprezentînd coordonata de timp asociată lui M; în cazul ecuaţiei (2), t ş 1/u sunt intervale de timp (intervalul de timp se exprimă printr-un număr de unităţi de timp), iar x este un număr reprezentînd coordonata de spaţiu asociată lui M.

Oricare dintre propoziţiile mai sus redate poate fi considerată de tine neadevărată, adică aberaţie sau minciună. Insă, după cum afirmi:

Din partea mea, poti sa debitezi cate aberatii vrei pe acest forum, ca te faci de ras singur, asta nu ma afecteaza chiar deloc. Dar daca nu ai observat pana acum, minciuna nu o admit, asa ca vad ca ajungem si cu tine la situatia rusinoasa in care, ori iti retragi minciunile, ori mergi sa postezi in alta parte.

pe tine nu te afectează aberaţiile (care sunt de fapt minciuni), dar nu admiţi minciunile (care sunt de fapt aberaţii). Dar multe depind şi de cine decide ce este adevăr sau minciună...

[Electron]

Electron, ştiu că nu mai exclus încă, însă eu am considerat că asta doreşti să faci. Iar motivul poate fi înţeles, dacă tu crezi că pentru mine această discuţie nu este serioasă.

ilasus, nu doresc sa te exclud de pe forum. Oricate aberatii ai emis pana acum, cel putin ai purtat un dialog sustinut si ai prezentat argumente asa cum ai putut, ceea ce e mai mult decat au facut altii. Nu am nimic personal cu tine, deci nu te mai lamenta degeaba.

Desigur ca pretind seriozitate si consistenta in dialog, pentru ca altfel chiar nu are rost sa-si piarda nimeni vremea pe aici.

Deci dacă în comentariul meu:

Limbajul ecuaţiilor îl pricepe toată lumea, deci şi Electon, indiferent dacă acesta este din China, Guineea sau Congo. [...]

consideri că fraza subliniată cu roşu (care nu are altă justificare decît aceea de a evidenţia o glumă, dar care poate da naştere unor interpretări cu privire la seriozitatea discuţiei) reprezintă o depăşire a limitei de comportament serios din partea mea, atunci intenţia ta probabil se justifică.

Am trecut cu vederea aceasta "gluma" pentru ca e complet irelevanta in discutie si argumentatie. Ce nu pot trece cu vederea este "argumentul" asta:

Eu am pomenit de valorile exacte (3;0.6) indicate de M şi de punctul indicat de M pe care îl reprezintă aceste valori pe cadranul ceasului C, deoarece am primit cadou acest ceas, nu lam făcut eu. Dacă îl construiam eu, atunci desigur că ar fi trebuit să definesc eu unităţile de măsură. Aşadar, să ne înţelegem: dacă eu fac ceasul, atunci mai întîi îmi definesc unităţile de măsură şi apoi sunt în măsură să stabilesc corespondenţa dintre punctele de pe cerc indicate de M şi perechile de valori exacte indicate de M la care faci referire, iar dacă îl primesc cadou, atunci corespondenţa este dată şi unităţile de măsură le deduc pe baza acestei corespondenţe.

Deci, sa ne intelegem: toata lumea a observat ca fabulezi cu "ceasul Elvetian" si ca sunt inventii de-ale tale. Asta nu e o problema. Dar a folosi argumente ca cele subliniate cu rosu mai sus, e de o bataie de joc incredibila. Stim cu totii ca tu ai facut ceasul (fie el si doar imagine) deci singur afirmi ca daca l-ai facut tu, trebuie sa definesti unitatile de masura, asa cum cerea Skolon. Adica eschivezi punctul esential (in urma caruia pierzi orice relevanta fizica cu jongleriile tale aberante) pe baza "alegoriei" tale, ceea ce nu este acceptabil.

E ca si cum ai spune ca ai in dulap un elefant roz de 2 tone. Foarte bine, nimeni nu te crede si putem trece mai departe ignorand fabulatiile ridicole si irelevante de acest fel. Dar a spune ca din cauza ca ai un elefant roz de 2 tone in dulap, nu e nevoie sa precizezi unitatile de masura folosite, adica nu e nevoie sa fii coerent si riguros, atunci esti rugat sa iti iei elefantul (sau ceasul) si alegoriile respective si sa faci ce vrei tu cu ele, dar nu aici pe un forum unde se discuta la modul serios. Pricepi?

Desigur că poţi utiliza argumentul cu 'minciuna' pentru a te răzbuna (dacă ai luat drept jignire fraza subliniată), deoarece minciună înseamnă şi invenţie, născocire, plăsmuire etc., adică exact ceea ce am făcut eu în povestirea mea.

Daca tu crezi ca nu tolerez minciunile pe forum pentru a ma razbuna pe cei care le debiteaza, n-ai decat. Motive precum seriozitatea si exemplul (pozitiv) pe care dorim sa-l dam cu discutiile de aici iti par complet insuficiente? Eu le consider unicele care conteaza.

Regret că ai şters poza (poză înseamnă şi gravură, ilustraţie) ceasului C despre care vorbesc, pentru că eu am muncit destul de mult ca să fac acest jpg şi, aşa cum zici şi tu, nu trebuie să ne batem joc de munca altuia.

1) Nu am sters absolut nimic din ce ai postat, cu atat mai putin imaginea atasata cu infamul ceas. Ai grija cu acuzele astea nesimtite si gratuite.
2) Discutiile legate de semantica termenului "poza" nu intra in interesul meu. Tine-le pentru tine si cei care accepta acest fel de limbaj in care sensul cuvintelor poate fi orice iti trece tie prin cap si poate fi schimbat unilateral de tine cum iti vine tie bine.

Mai precizez că expresia 'ceasul C l-am primit cadou şi nu l-am făcut eu' nu înseamnă că jpg-ul ataşat de mine nu l-am făcut eu (dar tu poţi să crezi ce vrei), ci reprezintă o figură de stil care, aşa cum am explicat,  se referă la o anume ordine a elementelor (A), (B), (C)  redate mai jos. Deci eu văd trei elemente aici:
(A) Mişcarea vîrfului M al indicatorului R al lui C,
(B) Numerele fixe din intervalele [0,12], [1,60] înscrise pe C şi
(C) Unităţile de măsură pentru spaţiu şi timp.
După părerea mea, cele 3 elementele sunt dependente în sensul că unul dintre ele rezultă din celelalte două.

O fi parerea ta, dar rationamentele pe care le faci cu ele, intr-o discutie serioasa, nu pot sa se bazeze pe elefantul roz de 2 tone, sau pe ceasul "primit cadou". Ca nu pricepi acest lucru nu denota decat ca argumentele tale nu prea au tangenta cu ratiunea si logica, adica doar o dovada in plus pe langa cele afisate pe aici pana acum ca ceea ce debitezi este ilogic.

Oricare dintre propoziţiile mai sus redate poate fi considerată de tine neadevărată, adică aberaţie sau minciună. Insă, după cum afirmi:

Din partea mea, poti sa debitezi cate aberatii vrei pe acest forum, ca te faci de ras singur, asta nu ma afecteaza chiar deloc. Dar daca nu ai observat pana acum, minciuna nu o admit, asa ca vad ca ajungem si cu tine la situatia rusinoasa in care, ori iti retragi minciunile, ori mergi sa postezi in alta parte.

pe tine nu te afectează aberaţiile (care sunt de fapt minciuni), dar nu admiţi minciunile (care sunt de fapt aberaţii).

ilasus, chestiile astea semantice poate au vreo valoare pentru tine, dar pentru mine nu au niciuna. Aberatia in contextul discutiilor despre realitatea fizica este una, iar minciuna pe care iti bazezi tu argumente (care se vor rationale) e cu totul alta. Pana te rezumi la ipoteze aberante despre intervalele de timp, nu am ce sa-ti reprosez la nivel rational, e treaba ta daca le testezi practic sa vezi cat sunt de false in realitate. E o eroare de perceptie de-a ta si cu asta basta. Dar cand incepi sa faci rationamente bazate pe "alegorii" si altele de genul despre care toata lumea stie ca sunt false, atunci intri la categoria micniuna nepermisa pe acest forum. Daca nici acum nu pricepi, atunci eu nu pot decat sa te rog sa renunti la "alegorii", sa prezinti scenarii ipotetice daca vrei, dar sa nu te ascunzi in spatele unui elefant roz de 2 tone sau a unui ceas "primit din Elvetia" pentru a evita discutiile serioase.

Dar multe depind şi de cine decide ce este adevăr sau minciună...

ilasus, probabil glumesti. Nu e deloc amuzant. Ratiunea are limitele ei, dar in ce priveste corespondenta realitatii fizice cu aeratii, fabulatii si "alegorii" decizia nu este una subiectiva ci trebuie sa fie una obiectiva. Iar obiectivitate fara coerenta si logica (sau altfel spus ratiune) nu exista, de aceea te inseli atat de tare si contradictiile tale ilogice sunt atat de aberante si irelevante.

e-

Ps: inca mai astept sa-ti ceri scuze pentru neseriozitatea din argumentele recente, dar daca orgoliul nu te lasa sa o faci (adica sa-ti ceri scuze), macar spune-o deschis (ca nu accepti sa-ti ceri scuze) sa stim cu cine avem de-a face.

[Electron]

ilasus, iata una din recentele auto-contradictii ale tale:

In ecuaţiile (1) şi (2), x şi t sunt variabile reale pozitive, iar u este un parametru care poate lua orice valoare reală pozitivă diferită de zero. Deci dacă parametrul u ia o valoare (adimensională!) oarecare, de exemplu u=5, atunci relaţia (1) defineşte o funcţie prin care fiecărui număr real t din intervalul [0,12] îi corespunde un număr real x în intervalul [0,60], iar relaţia (2) defineşte o funcţie prin care fiecărui număr real x din intervalul [0,60] îi corespunde un număr real t în intervalul [0,12], intervalele [0,12] şi [0,60] fiind submulţimi ale mulţimii R a numerelor reale.

vs.

Rezultă că în cazul ecuaţiei (1), x şi u sunt intervale de spaţiu (intervalul de spaţiu se exprimă printr-un număr de unităţi de spaţiu) iar t este un număr reprezentînd coordonata de timp asociată lui M; în cazul ecuaţiei (2), t şi 1/u sunt intervale de timp (intervalul de timp se exprimă printr-un număr de unităţi de timp), iar x este un număr reprezentînd coordonata de spaţiu asociată lui M.

Pana la urma cum e, "u" si "1/u" sunt adimensionali? Da sau nu?

e-

[ilasus]

Ps: inca mai astept sa-ti ceri scuze pentru neseriozitatea din argumentele recente, dar daca orgoliul nu te lasa sa o faci (adica sa-ti ceri scuze), macar spune-o deschis (ca nu accepti sa-ti ceri scuze) sa stim cu cine avem de-a face.

Imi cer scuze.

Pana la urma cum e, "u" si "1/u" sunt adimensionali? Da sau nu?

Si da şi nu. Sunt patru cazuri:
(I) In ecuaţia
             (1)                                                x = u t
dacă necunoscuta t ia valori în intervalul [0,12] din mulţimea R a numerelor reale, iar parametrul pozitiv u ia valoarea fixă u=5, atunci x ia valori în intervalul [0,60]. In ecuaţia
             (2)                                              t = (1/u) x
unde 1/u=0.2, variabilei necunoscute x, care parcurge intervalul real [0,60], îi corespunde un număr real t care parcurge intervalul [0,12]. In acest caz, x, t, u şi 1/u  sunt numere.

(II) Dacă am în vedere modelul geometric pentru R, aşadar mă refer la dreapta (axa) reală, atunci intervalele [0,12], [0,60] sunt segmente de mărimi diferite. Precizez că dreapta reală este o dreaptă orientată d pe care am fixat un punct origine O, un punct unitate şi o unitate de măsură – deci pe d am definit un sistem cartezian de coordonate cu originea O şi o măsură. Deoarece numerele x şi t din intervalele [0,60] şi respectiv [0,12] reprezintă măsurile sau lungimile segmentelor definite de punctul origine şi punctele de coordonate x şi respectiv t, segmentele de pe dreapta d care au aceste lungimi pot să le notez cu x şi t. In acest caz, x şi t din (1) şi (2) sunt segmente, iar u şi 1/u reprezintă raportul acestora şi sunt numere.

(III) Presupun acum că pe d am definit două sisteme de coordonate cu originea O, unul notat cu S în care punctul unitate este un punct A, şi unul notat cu T în care punctul unitate este un punct B (O<A<B). Dacă presupun că între unităţile de măsură OA, OB există relaţiile
                                                          OB = u OA, OA = (1/u) OB
unde u reprezintă lungimea segmentului OB în raport cu unitatea de măsură OA, iar 1/u reprezintă lungimea segmentului OA în raport cu unitatea de măsură OB, atunci intervalele [0,12] şi [0,60] reprezintă unul şi acelaşi segment pe d, iar x şi t sunt coordonate diferite (din S şi respectiv din T) care se asociază aceluiaşi punct. In acest caz, cu x şi u notez segmentele avînd lungimile x şi respectiv u în raport cu unitatea de măsură OA, iar cu t şi 1/u notez segmentele avînd lungimile t şi respectiv 1/u în raport cu unitatea de măsură OB. Deci în acest caz, x şi u din (1), cît şi t şi 1/u din (2), sunt segmente, iar t din (1) şi x din (2) sunt numere.

(IV) In cazul (III), dacă S este sistem de coordonate pentru spaţiu, iar T este sistem de coordonate pentru timp, deci în sistemul S punctele dreptei reprezintă locuri şi li se asociază coordonate de spaţiu, iar în sistemul T punctele dreptei reprezintă momente şi li se asociază coordonate de timp, atunci x şi u din (1) sunt intervale de spaţiu, iar t şi 1/u din (2) sunt intervale de timp. In acest caz, numărul t din (1) este o coordonată de timp şi reprezintă un moment (nu poate fi iterpretat drept interval de timp), iar numărul x din (2) este o coordonată de spaţiu şi reprezintă un loc (nu poate fi interpretat drept distanţă).

Deci în cazurile (I) şi (II), u şi 1/u sunt adimensionali (adică sunt numere), în cazul (III) acestea sunt segmente de mărimi diferite, iar în cazul (IV), u e distanţă şi 1/u e interval de timp. Deci în cazurile (III) şi (IV), u şi 1/u nu sunt adimensionali – în aceste cazuri sunt adimensionali t din (1) şi x din (2). La fel şi în cazul factorilor v şi v/u² din egalităţile
               (3)                                                        x₁ = v t
şi
               (4)                                                     t₁ = (v/u²) x
care au rezultat amplificînd (1) şi (2) cu factorul a = v/u şi efectuînd notaţiile
                                                                      x₁ = a x, t₁ = a t
Si anume, în cazul (I), x₁, x, t₁, t, v şi v/u² sunt numere. In cazul (II), x₁, t₁, x şi t sunt segmente de lungimi diferite, iar v şi v/u² sunt numere. In cazul (III), x₁, t₁ şi v, v/u² sunt segmente de lungimi diferite, iar t şi x sunt numere. In cazul (IV), x₁ şi v sunt distanţe diferite, t₁ şi v/u² sunt intervale de timp diferite, iar t şi x sunt numere. Dacă scad (3) din (1) şi (4) din (2) obţin egalităţile
                                                                    x₂ = x – v t
şi respectiv
                                                                 t₂ = t – (v/u²) x
In cazul (I), x₂ şi t₂ sunt numere adimensionale, în cazul (II) sunt segmente diferite, în cazul (III) ele reprezintă un acelaşi segment de lungimi diferite, iar în cazul (IV) x₂ este o distanţă şi t₂ este un interval de timp.

[Electron]

Pana la urma cum e, "u" si "1/u" sunt adimensionali? Da sau nu?

Si da şi nu.

ilasus, pentru mine asta e cea mai clara dovada ca nu esti in stare sa fii riguros si ca atare nu pot sa sper sa gasesc ceva relevant (pentru descrierea realitatii) in aberatiile tale. Fara rigoare fabulatiile astea pe care le tot scrii sunt o mare pierdere de vreme.

Deci în cazurile (I) şi (II), u şi 1/u sunt adimensionali (adică sunt numere),

ilasus, o repet pentru ultima data: nu ma intereseaza jongleriile tale matematice, pentru ca ele nu au reelvanta fizica in problema despre care discutam.

în cazul (III) acestea sunt segmente de mărimi diferite,

Asta este o mare aberatie in ce priveste geometria. Cu segmentele nu se pot face operatii de inmultire, evetual doar cu lungimile lor. Sincer nu ma intereseaza asemenea aberatii absolut deloc.

iar în cazul (IV), u e distanţă şi 1/u e interval de timp.

ilasus, cu asta iti demonstrezi inca o data lacunele din fizica si astfel se vede cauza care sta la radacina acestor aberatii pe care le tot emiti pe aici cu pretentii de relevanta pentru descrierea realitatii.

Daca u este o distanta, atunci 1/u nu poate fi interval de timp. Ia si invata unitatile de masura din fizica si relatiile dintre ele, si apoi revino cu calcule si teorii. Pana atunci insa aberezi la modul cel mai ridicol si complet neinteresant. Eu te rog insistent sa nu mai aberezi din ignoranta pe tema fizicii, pentru ca e complet dizgratios.


e-

[ilasus]

Daca u este o distanta, atunci 1/u nu poate fi interval de timp.

Intr-adevăr, a pretinde că un număr (numărul 1) poate fi împărţit la un interval de spaţiu (distanţa u) este o absurditate hilară. Iar dacă mai adăugăm şi că rezultatul acestei împărţiri absurde ar trebui să fie un interval de timp, obţinem o absurditate la puterea a doua. Deci se impun nişte precizări. In relaţia
             (1)                                                x = u t
simbolurile "x", "u" şi "t" au următoarea semnificaţie:
- "x" semnifică un interval de spaţiu (o distanţă) care se măreşte în permanenţă, cît şi o variabilă reală pozitivă, variabila x reprezentînd mărimea calculată în unităţi de spaţiu (în cazul de faţă în centimetri) a intervalului de spaţiu notat cu x,
- "u" semnifică un interval de spaţiu fix, cît şi un parametru real pozitiv, parametrul u reprezentînd mărimea în centimetri a distanţei fixe notată cu u, iar
- "t" semnifică momentul de timp în care se află M, cît şi variabila reală (coordonata) care identifică momentul de timp notat cu t. In acest caz, intervalul de spaţiu u poate fi privit şi ca o "altă unitate de spaţiu" pentru spaţiul x, iar relaţiu (1) poate fi privită ca o "schimbare a unităţii de spaţiu" în cazul spaţiului x. In relaţia
             (2)                                              t = (1/u) x
simbolurile "t", "1/u" şi "x" au următoarea semnificaţie:
- "t" semnifică un interval de timp care se măreşte în permanenţă, cît şi o variabilă reală pozitivă, variabila t reprezentînd mărimea calculată în unităţi de timp (în cazul de faţă în ore) a intervalului de timp notat cu t,
- "1/u" semnifică un interval de timp fix, cît şi un parametru real pozitiv, parametrul 1/u (a cărui valoare este dată de rezultatul împărţirii numărului 1 la numărul u) reprezentînd mărimea calculată în ore a intervalului de timp notat cu 1/u, iar
- "x" semnifică locul din spaţiu în care se află punctul M, cît şi variabila reală (coordonata) care identifică locul din spaţiu notat cu x. In acest caz, intervalul de timp 1/u poate fi privit şi ca o "altă unitate de timp" pentru timpul t, iar relaţiu (2) poate fi privită ca o "schimbare a unităţii de timp" în cazul timpului t. De fapt relaţia (1) ar fi trebuit scrisă detaliat sub forma:
             (1')                                           x cm = u cm * t
unde "x" este o variabilă reală pozitivă, "x cm" semnifică un interval de spaţiu a cărui mărime în centimetri este egală cu numărul x, "u" este un parametru pozitiv, "u cm" semnifică intervalul de spaţiu a cărui mărime în centimetri este egală cu numărul u, iat "t" este o variabilă pozitivă care are semnificaţia de "moment". Deasemenea, relaţia (2) ar fi trebuit scrisă detaliat sub forma:
             (2')                                          t h = (1/u) h * x
unde "t" este o variabilă reală pozitivă, "t h" semnifică un interval de timp a cărui mărime în ore este egală cu numărul t, "1/u" este un parametru real pozitiv, "1/u cm" semnifică intervalul de timp a cărui mărime în ore este egală cu numărul 1/u, iar "x" este o variabilă pozitivă care are semnificaţia de "loc". Deci dacă în relaţiile (1') şi (2') nu mai trecem unităţile de măsură, atunci din (1') rezultă (1), iar din (2') rezultă (2). Renunţînd însă la specificarea unităţilor de măsură, simbolurile "x", "u" din (1') şi "t", "1/u" din (2') capătă o nouă semnificaţie: pe lîngă aceea de numere, pe care o au în relaţiile (1') şi (2'), în relaţiile (1) şi (2) acestea capătă şi semnificaţia de distanţe şi respectiv de intervale de timp. Cu toate că "x" din (1) şi "x" din (2) sunt identice ca valoare numerică, ele nu nu trebuiesc confundate, deoarece au semnificaţii distincte: x din (1) reprezintă un interval de spaţiu, iar x din (2) reprezintă un număr cu semnificaţia de "loc", acesta fiind ultimul loc al intervalului de spaţiu de mărime x exprimat de (1). In mod similar, deşi "t" din (2) şi "t" din (1) sunt identice ca valoare numercă, ele nu trebuiesc confundate, deoarece au semnificaţii distincte: t din (2) reprezintă un interval de timp, iar t din (1) reprezintă un număr cu semnificaţia de "moment", acesta fiind ultimul moment al intervalului de timp de mărime t exprimat de (2). Prin urmare, relaţia (2) nu rezultă din (1) – sau invers.

In concluzie, pe ceasul C, u=5cm este intervalul de spaţiu care corespunde deplasării indicatorului M într-o oră, iar 1/u=0.2h este intervalul de timp în care indicatorul M parcurge un centimetru – vezi şi poza ataşată (Detaliu.jpg) reprezentînd un detaliu al cadranelor ceasurilor C şi C' de care vorbeam în posturile precedente.

Din păcate nu pot să ataşez jpg-ul – nu ştiu care este motivul. Am încercat să-l ataşez într-un post separat şi îmi dă acelaşi mesaj:

The attachments upload directory is not writable. Your attachment or avatar cannot be saved.

Detaliu.jpg are 38 KB. Am făcut şi un Detaliu.gif  (19 kb) şi tot nu merge. Mi s-au restricţionat anumite drepuri (nu mai am acces la Additional Option)? Regret - o descriere în cuvinte poate fi mai uşor lămurită printr-o imagine vizuală.

[Electron]

In relaţia
             (1)                                                x = u t
simbolurile "x", "u" şi "t" au următoarea semnificaţie:
- "x" semnifică un interval de spaţiu (o distanţă) care se măreşte în permanenţă, cît şi o variabilă reală pozitivă, variabila x reprezentînd mărimea calculată în unităţi de spaţiu (în cazul de faţă în centimetri) a intervalului de spaţiu notat cu x,
[...]
             (2)                                              t = (1/u) x
[...]
Cu toate că "x" din (1) şi "x" din (2) sunt identice ca valoare numerică, ele nu nu trebuiesc confundate, deoarece au semnificaţii distincte: x din (1) reprezintă un interval de spaţiu, iar x din (2) reprezintă un număr cu semnificaţia de "loc", acesta fiind ultimul loc al intervalului de spaţiu de mărime x exprimat de (1).

ilasus, in primul rand, cand faci calcule sau demonstratii riguroase, un termen anume, sau o notatie, cum e cazul lui "x", nu poate sa semnifice mai multe lucruri deodata. Asta nici macar nu mai e jonglerie matematica, ci fabulatie absolut complet irelevanta.
Iar daca "x din (1)" nu este acelasi lucru cu "x din (2)" atunci e cazul sa le notezi cu litere diferite. Asemenea notatii care iti produc atatea confuzii in gandire si atatea contradictii in exprimare, nu denota decat lipsa ta de logica in gandire si prezentare. In nici un caz insa nu are cum sa rezulte ceva interesant si demn de atentie din asemenea cacofonie ilogica.

Pana nu vei folosi notatii care sa elimine confuziile tale si contradictiile complet ilogice din fabulatiile emise, eu te las in pace cu aberatiile tale irelevante. Cand vei dori sa emiti si altceva, nu doar aberatii, sa ma anunti si pe mine.

Din păcate nu pot să ataşez jpg-ul – nu ştiu care este motivul. Am încercat să-l ataşez într-un post separat şi îmi dă acelaşi mesaj:

The attachments upload directory is not writable. Your attachment or avatar cannot be saved.

Detaliu.jpg are 38 KB. Am făcut şi un Detaliu.gif  (19 kb) şi tot nu merge. Mi s-au restricţionat anumite drepuri (nu mai am acces la Additional Option)?

Nu ti s-a restrictionat nici un drept. Cel mai probabil ai ajuns la limita de spatiu disponibil pentru upload pentru acest cont. Doar nu credeai ca e loc infinit pe server pentru atasamente?

O alternativa pentru a prezenta poze si/sau imagini pe forum sunt serviciile de pe net de upload precum imageshack, photobucket si altele de acest gen.

e-