Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Principiul constanţei vitezei luminii.

Creat de ilasus, Septembrie 09, 2009, 02:03:33 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Electron

ilasus, multumesc pentru raspunsuri. :)

Voi veni cu comentarii in curand, plus definitiile pe care le astepti.

Repet inca o data pentru oricine urmareste aceasta discutie: scopul meu este sa clarificam conceptele folosite, pentru ca, dupa puterea mea de analiza, ilasus a scris o sumedenie de aberatii (semnalate promt cu fiecare ocazie) ce nu aduc nimic nou sau util in descrierea realitatii. Ca ilasus nu doreste sa-si corecteze erorile, e treaba lui, dar atata timp cat pretinde ca aberatiile sale sunt relevante fizic, eu nu pot sa raman indiferent.

e-

PS: ilasus, ai putea sa raspunzi intrebarilor lui Skolon, care a facut efortul sa urmareasca discutia si sa te intrebe lucruri concrete, la subiect. Dupa ce te lamentai ca nu mai discuta nimeni cu tine (din pricina ca pare-se toti sunt intimidati de mine), acum vine cineva sa discute si il expediezi cu asa scuze penibile? Recomand sa-ti revizuiesti atitudinea.
Don't believe everything you think.

Skolon

Ilasus, eu îi dau dreptate lui Electron pentru că aşa cred nu din alte motive. În plus mai cred că tu de fapt de temi de un dialog real şi de aceea divaghezi în orice mod poţi. Dacă nu e aşa, atunci răspunde la întrebări.

Nu fac comentarii asupra concepţiilor tale (în principal pentru că încă n-am înţeles nimic din ele) ci îţi adresez întrebări cu scopul de a mă lămuri asupra lor, atâta tot.

Dacă ţi se pare că e inutil, sau nu vrei să-mi răspunzi pentru motive care te privesc, nici o problemă, mă retrag din discuţie. Doar spune-mi asta explicit.


ilasus

Citat
CitatDar şi pentru mine, ca şi pentru tine, între ora ceasului C de rază R=9.6cm şi ora ceasului C1 de rază R1=9.6cm', unde cm'=0.6cm (deci ceasul C1 este mai mic decît ceasul C), există o diferenţă, de aceea ora ceasului C o notez cu h, iar ora ceasului C1 o notez cu h'.
Te înşeli amarnic: pentru mine o oră este aceaşi indiferent de mărimea ceasului, dacă bineînţeles el este corect etalonat.
Precizarea ta are legătură cu notaţiile mele? Deci eu ţi-am explicat motivul pentru care notez orele de pe ceasurile C şi C1 cu h şi respectiv cu h' şi tu zici că 'mă înşel'. Ce înseamnă asta, că eşti împotrivă să notez cu h ora de pe ceasul C şi cu h' ora de pe ceasul C1? Vrei să zici că, dacă pentru tine ora e aceeaşi indiferent de mărimea ceasului, tu te consideri obligat (şi, ca urmare, ar trebui ca şi eu să am această obligaţie) să notezi ora cu aceeaşi literă, indiferent de ceasul la care te referi? Nu înţelegi – sau nu eşti de acord cu – diferenţa (la care mă refer eu) dintre cele două ore? In acest din urmă caz, repet: din punctul meu de vedere, diferenţa dintre orele h şi h' constă în faptul că arcele de cerc corespunzătoare acestora sunt diferite. Cînd zici că mă înşel, consideri că punctul meu de vedere este greşit, sau consideri că mă înşel prin faptul că am apreciat în mod greşit cum că ai avea şi tu acest punct de vedere? Sau, prin faptul că am notat cu litere diferite orele respective (pentru că se corespund unor arce de cerc de mărimi diferite), pentru tine asta înseamnă că am contrazis punctul tău de vedere cum că ora este aceeaşi indiferent de mărimea ceasului şi de aceea consideri că mă înşel? Dacă judecata ta corespunde acestui din urmă caz, atunci eu cred că ar trebui să demonstrezi că mă înşel, nu să afirmi pur şi simplu.
CitatCum *** faci tu echivalenţa între unitatea de timp (un număr de secunde) şi cea de distanţă (cm)?
Prin intermediul unei mişcări uniforme. Mă voi referi la mişcarea circulară a unui punct M – vîrful indicatorului cronometrului C. Presupun, mai întîi, că pe cadranul lui C sunt înşirate unităţile de timp, adică un număr de 12 ore (orele sunt indicate de cifrele de la 0 la 11, în dreptul cărora se află M). Cunoscînd raza R=9.6cm a lui C, pot să determin lungimea x a arcului de cerc pe care se deplasează M într-un timp t, pe baza formulei
                                                                x=(pi*fi/180)*R
unde fi este unghiul la centru (exprimat în grade) care corespunde deplasării lui M pe cadranul lui C (presupunînd că M a pornit în momentul iniţial, t=0). Deci dacă fi=30 de grade (t=1h), atunci x=5cm, dacă fi=90 de grade (t=3h), atunci x=15cm, etc Sau, mai simplu, pot să utilizez formula
                                      (1)                                x = u t
In acest caz, dacă t=1h, atunci x=u=5cm, dacă t=3h, atunci x=15cm etc. Precizez că ceasul C are un singur indicator (adică are numai orar, nu şi minutar, secundar etc.), însă pot să indic atît minutelele (oricare dintre cele 60) din cadrul unei ore, cît şi secundele (oricare dintre cele 60) din cadul unui minut, deoarece toate acestea sunt inscripţionate pe cadranul lui C. De exemplu, dacă M se află în dreptul indicaţiei t=3:30:00, adică este ora trei şi jumătate (t=3.18h), atunci şi x=ut=15.9cm (sau, ţinînd cont că în acest caz fi este egal 95 de grade, rezultă acelaşi lucru conform primei formule). Presupun, acum, că pe cadranul C sunt înşirate şi unităţile de spaţiu, adică un număr de 60cm (cm sunt indicaţi de cifrele de la 0 la 59 – aceste cifre diferă de cele care indică tipul prin culoare, de exemplu cifrele care reprezintă timpul sunt albastre, iar cele care reprezintă spaţiul sunt negre). Evident, pot să presupun că pe cadranul lui C sunt înşirati şi cei 100 de milimetri din cadrul fiecărui centimetru. Desigur că în acest caz nu mai am nevoie de formulele de mai sus pentru a calculcula spaţul x parcurs de M pe circumferinţa lui C, deoarece le citesc direct de pe cadranul cronometrului. Totodată, în acest caz pot să ignor timpul t precizat de cronometru (adică cele 12 ore, cele 720 de minute şi respectiv cele 43200 de secunde inscripţionate pe cadranul lui C) şi să calculez timpul t indicat de M pe baza formulei
                                        (2)                            t = (1/u) x
De exemplu, dacă x=5cm, atunci conform acestei formule rezultă că t=1h, dacă x=15.9cm, atunci rezultă că t=3.18h, adică este ora 3 şi jmătate etc.

Obs. Se pot imagina şi cronometre care nu ţin cont de tradiţia cu cele 12 ore pe cadran şi nici de calculul lungimii arcelor pe baza razei şi a unghiului la centru. De exemplu, se poate imagina un cronometru care indică un timp de 15 ore, 900 de minute şi 54000 de secunde şi respectiv un spaţiu de 100 centimetri şi 10000 milimetri, un altul care indică un timp de 15 ore, 900 de minute şi 54000 de secunde şi respectiv un spaţiu de 150 centimetri şi 15000 milimetri, un altul care indică un timp de 10 ore, 600 de minute şi 36000 de secunde şi respectiv un spaţiu de 100 centimetri şi 10000 milimetri etc. Desigur că în aceste cazuri şi unităţile de spaţiu şi timp pot fi cele tradiţionale sau cu totul altele. Insă ultimele două formule sunt valabile în fiecare dintre aceste cazuri. Adică, în toate aceste cazuri, spaţiul x depinde de indicaţia de timp (t) în dreptul căreia se află M conform relaţiei (1), iar timpul t depinde indicaţia de spaţiu (x) în dreptul căreia se află M conform relaţiei (2).

CitatŞi de unde ai scos două unităţi de distanţă distincte: cm şi cm'?
Deoarece raza R a lui C are 9.6cm, iar raza R1 a lui C1 are 5.76cm, eu pot să utilizez distanţa de 60 de milimetri ca pe o unitate de spaţiu şi să o notez cu cm'. In acest caz, R1=9.6cm'.
CitatŞi dacă tot le foloseşti, cum faci să le compari? Care este etalonul lor comun?
Nu înţeleg aceste întrebări. Vrei să zici că nu pot să compar o distanţă de 1cm cu o distanţă de 1cm'=0.6cm?
CitatDacă ceasurile tale merg sincron înseamnă că pentru ambele minutarul face într-o oră o rotaţie completă. Cu alte cuvinte, cei 5cm de mai sus nu reprezintă doar un arc de cerc ci un cerc complet de vreme ce ceasul C a măsurat o oră.
Propun să nu ne mai încurcăm şi cu minutare, secundare etc. Presupun că ceasurile au doar indicatoare orare.
CitatTot ceea ce ai descris folosind două ceasuri o poţi face folosind un singur ceas şi trasând o gradaţie arbitră pe minutar. Acea gradaţie va parcurge o distanţă mai mică decât vârful minutarului deci conform "demonstraţiei" tale înseamnă că va măsura o durată diferită?
Accepţi convenţia că ceasurile au numai indicatoare orare? Dacă da, atunci acest comentariu devine neinteligibil, ca şi cel precedent. Dacă nu accepţi această convenţie, ar trebui să ai nişte motive. Care sunt acestea?
CitatTu chiar nu vezi absurdul a ceea ce spui?
Nu

Skolon

Citat din: ilasus din Ianuarie 13, 2010, 04:26:42 PM
Nu înţelegi – sau nu eşti de acord cu – diferenţa (la care mă refer eu) dintre cele două ore? In acest din urmă caz, repet: din punctul meu de vedere, diferenţa dintre orele h şi h' constă în faptul că arcele de cerc corespunzătoare acestora sunt diferite.
Cred că faci o confuzie între noţiunea de oră şi cea de distanţă parcursă de minutarul celor două cesuri. Ora e aceaşi pentru ambele ceasuri, ceea ce diferă sunt arcele de cerc.
Corect este să notezi arcele cu litere diferite (pentru că reprezintă entităţi fizice diferite) iar ora pentru ambele ceasuri cu aceasi literă (pentru că reprezintă aceaşi "entitate" fizică şi anume "o oră"). Dacă foloseşti notaţii diferite pentru acelaşi lucru nu înseamnă  automat că cele două notaţii se referă la lucruri diferite. Nu există nici o diferenţă între h şi h'.


CitatDeci dacă fi=30 de grade (t=1h), atunci x=5cm, dacă fi=90 de grade (t=3h), atunci x=15cm, etc
Acum am înţeles că tu te referi la orar (acul ceasului care arată orele) şi nu la minutar cum credeam până acum. De altfel mai jos scrii explicit asta.

CitatSau, mai simplu, pot să utilizez formula
                                      (1)                                x = u t
In acest caz, dacă t=1h, atunci x=u=5cm, dacă t=3h, atunci x=15cm etc. Precizez că ceasul C are un singur indicator (adică are numai orar, nu şi minutar, secundar etc.)
Formula x=u=5cm e incorectă pentru că x este o distanţă (se măsoară în cm) iar u este o viteză (se măsoară în cm/h, centrimetrii pe oră).

Citat(2)                            t = (1/u) x
De exemplu, dacă x=5cm, atunci conform acestei formule rezultă că t=1h, dacă x=15.9cm, atunci rezultă că t=3.18h, adică este ora 3 şi jmătate etc.
N-am înţeles. Cum adică 3.18h este ora 3 şi jumătate? Cum ai calculat asta?
O oră are 5cm, deci un centrimetru are 12 minute (720 secunde). Nouă zecimi de centrimetru înseamnă deci 648 s, adică 10 minute şi 48 de secunde. Deci 3.18h = 3h10min48sec.

Citat
CitatŞi de unde ai scos două unităţi de distanţă distincte: cm şi cm'?
Deoarece raza R a lui C are 9.6cm, iar raza R1 a lui C1 are 5.76cm, eu pot să utilizez distanţa de 60 de milimetri ca pe o unitate de spaţiu şi să o notez cu cm'. In acest caz, R1=9.6cm'.
CitatŞi dacă tot le foloseşti, cum faci să le compari? Care este etalonul lor comun?
Nu înţeleg aceste întrebări. Vrei să zici că nu pot să compar o distanţă de 1cm cu o distanţă de 1cm'=0.6cm?
Chiar nu reuşesc să înţeleg de ce ai nevoie de cm'. De ce nu poţi exprima totul în clasicii centrimetrii? Pentru ce te complici?

Citat
CitatTot ceea ce ai descris folosind două ceasuri o poţi face folosind un singur ceas şi trasând o gradaţie arbitră pe minutar. Acea gradaţie va parcurge o distanţă mai mică decât vârful minutarului deci conform "demonstraţiei" tale înseamnă că va măsura o durată diferită?
Accepţi convenţia că ceasurile au numai indicatoare orare? Dacă da, atunci acest comentariu devine neinteligibil, ca şi cel precedent. Dacă nu accepţi această convenţie, ar trebui să ai nişte motive. Care sunt acestea?
Bine, vorbim despre indicatoare orare.
De vreme ce C şi C' sunt sincrone nu văd necesitatea folosirii a două ceasuri. Hai să folosim un singur ceas care are două seturi de gradaţii. Una cu circumferinţa C cu raza de 9.6cm şi cealaltă cu circumferinţa de 5.76 cm şi pe fiecare din ele să înscriem atât notaţia orară (de la 0 la 11), cât şi cea în centrimetrii (fără nici un cm', pentru că nu e nevoie de aşa ceva).

Şi acum?

Electron

Citat din: ilasus din Ianuarie 12, 2010, 03:09:52 PM
mă mai pui să-ţi spun de ce intervalul de timp dintre două momente 'prezent' este nenul, însă fără să te preocupe să defineşti asemenea noţiuni (deşi ai promis solemn).
Pentru ca vad ca e nevoie de definitii, pentru a clarifica putin notiunile, iata ca imi respect promisiunea:

Ai propus asa:
Citat din: ilasus din Decembrie 19, 2009, 09:41:07 AM
ţi-aş propune să defineşti (sau, dacă nu ai definiţii, să-mi spui ce înţelegi tu prin) noţiunile de 'loc', 'moment', 'interval de spaţiu (distanţă)' şi 'interval de timp'. Ca să nu mă trezesc că avem puncte de vedere diferite şi în cazul acestor noţiuni de bază.

Pentru a defini nitiunile de "loc" si "moment", am nevoie de un alt concept, de care sper ca ai auzit:

eveniment = un "punct" din spatiu-timp. Pentru a descrie realitatea, in fizica (in particular in mecanica) un eveniment are 4 dimensiuni*, 3 spatiale si una temporala. Ca atare orice eveniment poate fi caracterizat de 4 coordonate (una pentru fiecare dimensiune) daca este specificat un sistem de referinta fata de care sunt date acele coordonate. Cu alte cuvinte, coordonatele (adica valorile lor) au semnificatie fizica doar intr-un sistem de referinta, care o data etalonat riguros, devine un sistem de coordonate. 

*Dau definitia folosind cele 4 dimensiuni, deoarece ele s-au dovedit a fi suficiente pentru a descrie coerent si complet realitatea fizica.

Acum definitiile promise:

loc = componenta spatiala a unui eveniment.
moment = componenta temporala a unui eveniment.

distanta = lungimea segmentului (geometric) ce uneste doua locuri din spatiu (capetele segmentului). Daca i se da o valoare, pentru a avea semnificatie fizica, trebuie sa se precizeze si unitatea de masura (ex: metrul din SI, un multiplu sau submultiplu al sau) in care este exprimata acea valoare.

durata (sau lungimea) unui interval de timp = diferenta dintre coordonatele a doua evenimente (capetele intervalului). Daca i se da o valoare, pentru a avea semnificatie fizica, trebuie sa se precizeze si unitatea de masura (ex: secunda din SI, un multiplu sau submultiplu al ei) in care este exprimata acea valoare.


Conform definitiilor de mai sus, pentru a vorbi de valorile coordonatelor unui eveniment (sau loc sau moment), sau de lungimea unui segment sau a unui interval de timp, trebuie precizat si sistemul de coordonate fata de care sunt date acele valori, precum si unitatile de masura folosite.

Daca tot suntem aici, mai definesc si urmatoarul concept daca era vreo neclaritate pe seama lui:

aberatie = afirmatie eronata, care nu corespunde realitatii fizice; eroare de matematica si implicit de logica.

e-

PS: astept sa dai si tu definitiile termenilor pe care i-ai propus, ca sa putem sa le comparam. Pana atunci, voi lua pe rand aberatiile din ultimele tale mesaje si le voi comenta pe indelete.
Don't believe everything you think.

Electron

 
Citat din: ilasus din Ianuarie 04, 2010, 10:38:42 AM
Citat
CitatDeci dacă tu nu înţelegi cum se compară lungimile unor arce (care sunt nişte noţiuni geometrice mai complicate), nu e normal să le transform în nişte segmente (adică în nişte noţiuni geometrice mai simple)?
Nu, normal este sa explici metoda pentru arce pana o inteleg....
Bun. Păi atunci reciteşte: Menţionez că mişcarea circulară a indicatorului M al unui cronometru (sau ceasornic) C, poate fi exprimată prin intermediul relaţiilor                            (1)                                x = u t,  t = (1/u) x Lungimea arcului de cerc corespunzător deplasării indicatorului M într-o unitate de timp, notat cu u, poate fi determinată pe baza formulei                                                                   u=(pi*fi/180)*R De exemplu, presupunînd că unghiul la centru corespunzător unei ore (h) este fi=30 grade şi că raza cronometrului de formă circulară este R=9.6 cm, rezultă că u=5cm. [...]
ilasus, miscarea circulara a unui indicator al unui cronometru (sau ceasornic) nu poate fi exprimata in mod unic prin realtiile propuse de tine. Fiecare punct de pe manosul unui ceas cu cadran circular strabate arce de cerc, in functie de distanta acelui punct fata de centrul cadranului. Deci, in functie de punctul ales, relatiile necesare sunt altele (concret, "u" este diferit) ceea ce inseamna ca relatiile propuse de tine nu sunt suficient de riguroase. Daca doresti sa exprimi riguros miscarea unui manos, trebuie sa identifici o maniera unica de a o face, care sa nu depinda de punctul de pe manos ales. Am mai spus-o si o repet: solutia este sa exprimi miscarea sa in termeni de unghiuri maturate nu de distante parcurse, formule in care intra viteza unghiulara care este aceeasi pentru toate punctele de pe manos.

Cu alte cuvinte, asa cum scrii tu formulele (1), pentru raza R, se pot scrie o infinitate de formule analoage pentru orice valoare r intre 0 si R (pentru fiecare rezulta alt "u", altfel spus, u este de fapt o functie de R). Toate "exprima" la fel de bine miscarea manosului, ca formulele tale (1).  Exact asta incearca Skolon sa-ti atraga atentia: Ce fabulezi tu despre ceasuri cu cadrane de raze diferite, se poate face pe un singur ceas uitandu-te la doua puncte diferite de pe acelasi manos. Ramane sa explici semnificatia fabulatiilor tale in acest caz. Doar  ca tu eviti sa raspunzi la asta, deocamdata. De ce oare?

CitatIn acest caz, dacă timpul (măsurat începînd cu ora 0:00:00) este t=6h, atunci conform primei egalităţi din (1) rezultă că M a parcurs un număr de t arce de lungime u=5cm, deci un arc de cerc de lungime x=30 cm. Invers, ţinînd cont că timpul în care indicatorul M parcurge un arc de cerc de un cm este 1/u=0.2h şi avînd în vedere că M a parcurs un număr de x=30 asemenea arce unitare pe circumferinţa cronometrului (începînd din locul iniţial x=0 unde M se afla în momentul iniţial t=0), din a doua relaţie din (1) rezultă că durata deplasării lui M este t=6h.
Bun, eu pot sa fac toate aceste calcule pentru un r oarecare, si desi distantele se schimba, duratele de timp sunt aceleasi. Asta se pare ca vrei cu tot dinadinsul sa ignori.

CitatMă refer în continuare la un cronometru C1 care este imaginea la scara a=0.6 a cronometrului C pe ecranul unui televizor (raza cronometrului imagine ImC este R1=a*R=5.76cm). In acest caz, distanţa şi durata deplasării lui ImM pe cadranul cronometrului C1=ImC le determin pe baza relaţiilor (1) în unităţile de măsură                                                                cm' = a*cm, h' = a*h din televizor,
Acestea sunt ipotezele tale aberante, relatia dintre durate este cea care iti tot atrag atentia ca nu corespunde realitatii. De ce nu verifici practic o data chestia asta, sa te convingi ca h'=h in acest experiment?

Citatsau pe baza relaţiilor                                 (2)                           x1 = v t,  t1 = (v/u2) x în unităţile de măsură cm şi h pe cadranul cronometrului C.
Care sunt unitatile de masura ale termenilor din aceste relatii?  Coerenta unitatilor de masura se pare ca e ceva ce nu te preocupa chiar deloc, si apoi te miri cand iti atrag atentia ca ceea  ce scrii nu are semnificatie fizica, fiind doar jonglerii matematice irelevante.

CitatIn acest caz, ţinînd cont că t=6 şi v=3cm, din prima relaţie din (2) rezultă că x1=18cm.
Iata ca aberezi rau de tot. In calculele tale de mai sus, t era 6h, nu 6. Sau pentru tine cele doua sunt acelasi lucru? Iti repet de cate ori e nevoie: asemenea aberatii sunt complet irelevante si denota doar lacunele tale in ale fizicii.

CitatInvers, ţinînd cont că x=30 şi v/u2=0.12h, din a doua relaţie din (2) rezultă  că t1=3.6h.
Ah, acum t1 este iarasi exprimat in ore? Cum faci sa obtii ore (h) cand si v si u la tine sunt distante? Asemenea aberatii nu sunt relevante, iar asemenea jonglerii matematice sunt complet ridicole.

CitatDeci ai înţeles ce face cronometrul C: indică atît spaţiul x parcurs de M pe circumferinţa lui, cît şi durata t a acestei mişcări. Spaţiul maxim pe care îl indică cronometrul C este egal cu 60.3 cm (lungimea cercului de rază R=9.6cm), iar timpul maxim este egal cu 12 h. După o rotaţie completă, indicatorul M o ia de la început, adică de la zero (din locul 0cm şi din momentul 0:00:00h – care corespund orei 12).
ilasus, cronometrele se folosesc pentru a indica timpul parcurs, nu distantele. Ca fiecarui interval de timp poti sa-i asociezi o distanta cunoscand viteza punctului considerat de pe manos, e ceva ce nu aduce nimic nou.

CitatAcelaşi lucru se întîmplă şi în cazul cronometrului C1=ImC – numai că unităţile de spaţiu şi timp de data asta le-am notat cu cm' şi h': spaţiul maxim pe care îl indică cronometrul C1 este egal cu 60.3 cm' (lungimea cercului de rază R1=9.6cm'), iar timpul maxim este egal cu 12 h'. După o rotaţie completă, indicatorul ImM o ia de la început, adică de la zero (din locul 0cm' şi din momentul 0:00:00h' – care corespund orei 12).
Da, dar omiti, din nou, ca cele 12h' sunt perfect egale cu cele 12h, pentru ca o rotatie completa a celor doua manose se petrece perfect sincron. Iar asta demonstreaza ca ipoteza ta cum ca h' = 0.6h este eronata, adica aberanta.

CitatDeci dacă indicatorul M se află în dreptul gradaţiilor x=1cm, t=0.2h, indicatorul ImM se află în dreptul gradaţiilor x=1cm', t=0.2h'; dacă M se află în dreptul gradaţiilor x=5cm, t=1h, ImM se află în dreptul gradaţiilor x=5cm', t=1h'; dacă M se află în dreptul gradaţiilor x=30cm, t=6h, ImM se află în dreptul gradaţiilor x=30cm', t=6h' etc.
Vezi, tu singur afirmi ca indicatiile de 0.2h si 0.2h'. precum cele de 1h si 1h'. si 6h si 6h' sunt simultante, deci intervalele de timp sunt egale. Chiar nu pricepi ca te contrazici singur?

CitatConstat că în ambele cazuri pot să determin lungimea x arcului reprezentînd spaţiul  parcurs de indicator în funcţie de indicaţia de timp t, pe baza formulei                                 (I)                                 x = u t unde u reprezintă lungimea arcului de cerc (măsurat în cm sau cm') care corespunde deplasării indicatorului (M sau ImM) într-o unitate de timp (h sau h').
Aceste calcule sunt complet irelevante pentru duratele de timp, care sunt de lungime egala.

CitatTotodată, pot să determin lungimea t a arcului de cerc reprezentînd durata t a deplasării indicatorului în funcţie de indicaţia de spaţiu x, pe baza formulei                                 (II)                              t = (1/u) x unde cu 1/u am notat lungimea arcului de cerc (măsurat în h sau h') care corespunde deplasării indicatorului (M sau ImM) pe o unitate de spaţiu (cm sau cm').
Stai putin, acum t este lungimea acrului de cerc? Tu vezi ce aberatii scrii? t trebuie sa fie exprimat in unitati de timp (h de ex) nu are cum sa fie lungimea unui arc de cerc, pentru ca ea se exprima in unitati de spatiu (de ex cm).

CitatEvident, formulele de mai sus sunt utile numai dacă pe cadranul cronometrului lipseşte indicaţia de spaţiu x (în primul caz) şi respectiv indicaţia de timp t (în cazul al doilea) în dreptul cărora se află indicatorul (M sau ImM).
Utilitatea formulelor de mai sus este practic zero, atata timp cat nu stii sa folosesti unitatile de masura corect. Jongleriile matematice sunt irelevante in fizica.

CitatPrecizez că pe cadranul cronometrului nu pot să inscripţionez chiar toate indicaţiile de spaţiu şi timp, adică toate locurile şi momentele prin care trece indicatorul cronometrului, deoarece aceastea se exprimă printr-o infinitate de numere (reale) din intervalele de spaţiu şi respectiv de timp specificate (deci eu, în ipoteza că aş făuri un astfel de cronometru, aş fi obligat să mă limitez doar la cîteva dintre numerele reale reprezentînd locurile şi momentele în care se află indicatorul în intervalele [0;60.3] şi [0;12], restul urmînd să fie eventual calculate prin intermediul ecuaţiilor (I) şi (II), deoarece probabil că nu aş avea la dispoiţie nici suficient spaţiu şi nici suficient timp pentru a le inscripţiona pe toate).
ilasus, daca nu poti sa inscriptionezi toate valorile (numere reale) pentru una din scari, cum folosesti ecuatiile tale (I) si (II) pentru a afla valoarea de pe cealalta scara?

CitatSă compar, în continuare, lungimile arcelor de cerc de pe cronometrul C1 cu cele de pe cronometrul C. Pot face aceste comparaţii în orice moment t şi în orce loc x se află indicatoarele M şi ImM. Dacă fixez momentul t (sau unghiul la centru corespunzător acestui moment pe cele două cronometre), atunci arcele pe care le compar reprezindă distanţele parcurse de M şi ImM pe cele două cronometre. Am două posibilităţi să compar aceste arce: utilizînd formula (I), sau utilizînd formula                                                               x=(pi*fi/180)*R unde unghiul la centru (fi) corespunde momentului t în care se află indicatoarele M şi ImM pe cele două cronometre.
Si ce relevanta are aceasta comparare a lungimilor arcelor de cerc, daca duratele intervalelor de timp sunt comparabile direct, indicatiile celor doua cronometre fiind mereu sincrone? Repet ce ziceam si mai sus: pentur oricare manos considerat (pe un singur cronometru circular), poti lua o infinitate de puncte de pe el si vei obtine o infinitate de arce de cerc cu lungimi corespunzatoare. Ce relevanta are comparatia lor, cand indicatorul indica aceeasi ora indiferent de punctul considerat?

CitatPrin compararea (suprapunerea, proiecţia) arcului de cerc care reprezintă spaţiul parcurs de indicatorul ImM pe cronometrul C1, cu arcul de cerc care reprezintă spaţiul parcurs de indicatorul M pe cronometrul C, practic calculez lungimea arcului de pe cronometrul ImM (exprimat în cm') în unităţile de spaţiu definite pe C (în cm).
Wow! Mai nou nu suprapui doar arcele de cerc (desi e imposibil), dar ai inventat si o metoda prin proiectie? De ce nu o descri sa o aflam si noi?

CitatPe cronometrul C, aşadar în noile unităţi de măsură, spaţiul parcurs de ImM în raport cu ImO, exprimat de relaţia (I) în cm', se exprimă prin relaţia                                        (III)                          x1 = v t în cm, unde v=3cm, x1=18cm.
ilasus, conform premiselor tale, ImM parcurge pe cronometrul C1 18cm, rezultat direct din viteza lui de deplasare si dimensiunea sa. Nu aduci nimic nou prin calcularea lui "pe cronometrul C", deoarece ImM nu se deplazeaza pe C ci pe C1. Si aici folosesti iar acelasi "t" pentru ambele cronometre, ceea ce contrazice din nou, ipoteza ta ca unitatile de timp ar fi diferite cu factorul a. (Rezultatul din jongleriile tale matematice pare corent pentru ca de fapt intre v si u este factorul a, dar si asa calculele tale sunt irelevante fizic.)

CitatIn mod similar, dacă fixez locul x (sau unghiul la centru corespunzător acestui loc pe cele două cronometre), atunci arcele pe care le compar reprezindă intervalele de timp parcurse de M şi ImM pe cele două cronometre.
Adica folosesti iar acelasi loc x, sau acelasi unghi, pentru a determina intervalul de timp pe cele doua cronometre. Iar iti contrazici singur ipoteza ca h'=0.6h

CitatAm două posibilităţi să compar aceste arce: utilizînd formula (II), sau utilizînd formula                                                                  t=(pi*fi/180)*R unde unghiul la centru (fi) corespunde locului x în care se află indicatoarele M şi ImM pe cele două cronometre. Prin compararea (suprapunerea, proiecţia) arcului de cerc care reprezintă durata deplasării indicatorului ImM pe cronometrul C1, cu arcul de cerc care reprezintă durata deplasării indicatorului M pe cronometrul C, practic calculez lungimea arcului de pe cronometrul ImM (exprimat în h') în unităţile de timp definite pe C (în h).
Iar aberezi rau de tot, ilasus. Lungimile arcelor de cerc nu se pot exprima in unitati de timp, ci numai in unitati de spatiu. Mai revizuieste unitatile de masura ca esti complet ridicol.

CitatPe cronometrul C, aşadar în noile unităţi de măsură, durata deplasării lui ImM în raport cu ImO, exprimată de relaţia (II) în h', se exprimă prin relaţia                                        (IV)                         t1 = (v/u2) x în h, unde v/u2=0.12h, t1=3.6h. Deci după mine, a compara, proiecta sau suprapune un arc de pe C1 pe C înseamnă a calcula lungimea arcului de pe C1 în unităţile de măsură – notate cu cm în cazul că arcul reprezintă un interval de spaţiu şi respectiv cu h în cazul că arcul reprezintă un interval de timp – de pe C.
Daca dupa tine a exprima lungimea unui arc de cerc in unitati de timp inseamna "a compara, a proiecta sau suprapune" acele arce de cerc, apoi chiar ca aberezi complet aiurea. Daca asta e convingerea ta, n-ai decat, eu nu pot decat sa-ti recomand sa inveti ceva fizica si sa-ti corectezi aceste credinte aberante. Sa revii apoi sa-ti vezi ineptiile de pe aici.


e-

PS: va urma
Don't believe everything you think.

Electron

Citat din: ilasus din Ianuarie 04, 2010, 10:38:42 AMCum mai ziceam (în articolul scris iniţial), prin intermediul ecuaţiilor (I) şi (III) calculez spaţiul relativ dintre O şi M, respectiv spaţiul relativ dintre O şi O' (sau ImM) în momentul absolut t, iar prin intermediul ecuaţiilor (II) şi (IV) calculez timpul relativ dintre O şi M, respectiv timpul relativ dintre O şi O' (sau ImM) în locul absolut x.
ilasus, daca nu ai aflat pana acum, nu exista "momente absolute" si nici "locuri absolute", ele sunt mereu relative la sistemul de referina ales. Ca atare, ecuatiile tale sunt simple fabulatii fara semnificatie fizica.

CitatSe constată că spre deosebire spaţiul relativ şi timpul relativ, care depind de mărimea cronometrelor, timpul absolut şi spaţiul absolut nu depind de mărimea acestora (deci cînd afirm despre două ceasuri că bat simultan ora exactă, mă refer la timpul 'absolut', iar cînd afirm că intervalele de timp care definesc ora exactă diferă de la un ceas la altul, adică depind de mărimea ceasului, mă refer la timpul 'relativ').
ilasus, faptul ca nu sti ce inseamna "relativ" si "absolut" in fizica, face sa folosesti aceste concepte in mod abuziv si complet ridicol. Ceea ce scrii tu aici sunt niste aberatii cat China si toata Asia la un loc. Se pare ca ai uitat sa (re)definesti notiunile folosite, ceea ce e o eroare epistemologica grava de tot. Ca nu intelegi ca ceea ce rezulta sunt niste aberatii si ineptii fenomenale, e mare pacat. Datoria mea pentru cei care urmaresc aceste discutii este sa precizez faptul ca tu, ilasus, aberezi dintr-o ignoranta impresionanta, ca atare ceea ce scrii tu pe aici despre "absolut" si "relativ" sunt niste aberatii complet irelevante si fara valoare cognitiva pentru descrierea universului fizic real.

Citat
CitatAs vrea sa te vad in stare sa admiti ca aberezi, dar asta e o dorinta care nu cred ca se va implini vreodata.
Optimismul tău îmi dă încredere şi curaj.
Mult spor in continuare. Sunt curios pana la ce nivel de ridicol esti dispus sa ajungi pe acest forum.

Citat
Citat(autor=Skolon) Spune-mi, dacă eşti amabil, ce înseamnă pentru tine noţiunile de simultan sau sincron. Chiar vreau să ştiu, nu sunt ironic.
[...] Noţiunile de simultan, sincron, concomitent, în coincidenţă, în acelaşi moment etc. sunt sinonime, deci se definesc una pe alta: două evenimente au loc simultan dacă semnalele declanşate de ele sosesc concomitent la un observator aflat la distanţe egale de evenimentele respective. Semnalele la care se referă definiţia sunt de lumină, însă pot fi şi acustice sau de altă natură. De exemplu, dacă eu recepţionez simultan două gloanţe în cap, zic (dacă mai apuc) despre trăgătorii aflaţi la distanţe egale de mine că au apăsat în acelaşi moment pe trăgaci.
ilasus, definitia asta a "simultaneitatii" are un mare neajuns, si anume nu ia in considerare faptul ca "semnalele" trebuie sa aiba aceeasi viteza. Sau in universul aberant in care traiesti tu, toate gloantele, indiferent de arma din care sunt trase, au exact aceeasi viteza?   ::)

Citat din: ilasus din Ianuarie 12, 2010, 03:09:52 PM
Citat
CitatLa întrebarea privind lecţiile adresate lui Lorentz şi Einstein, într-adevăr, nu am un răspuns clar pentru că o consider cam deplasată.
Ti se pare deplasata intrebarea?
Da, pentru că (după părerea mea) H. A. Lorentz şi A. Einstein nu citesc acest topic.
Ce amuzant! Ce relevanta are daca Lorentz si Einstein citesc sau nu acest topic? Tu ai facut niste afirmatii aberante cu care doresti sa corectezi pe inaintasii respectivi, iar eu iti arat cat de aberante sunt. Si voi continua sa o fac pana nu-ti retragi acele pretentii aberante si complet ridicole.

Citat
CitatDar pretentiile tale de a corecta pe Lorentz si Einstein cu aberatiile tale neconforme cu realitatea, nu ti se par deplasate? (intrebare retorica, desigur)
Nu, pentru că nu scrie pe nicăieri că pot să critic orice în ştiinţa actuală în afară de Lorentz şi Einstein. Si repet, a corecta e una şi a întreba e alta, iar eu am întrebat, n-am dat cu parul (adică n-am 'corectat' pe nimeni).
ilasus, tu chiar vorbesti serios? Eu nu am spus ca ai corectat pe cineva (nici nu ai cum, la ce aberatii emiti), ci doar ca ai emis pretentia ca aberatiile tale pot sa corecteze pe cei doi. Asta faci cand "te intrebi" daca Einstein si Lorentz nu trebuiau sa renunte la principiul constantei luminii in vid (pentru a-l inlocui cu aberatiile tale). De asta esti ridicol si de asta iti arat promt de fiecare data cand aberezi.


e-

PS: va urma
Don't believe everything you think.

Electron


ilasus, in continuare voi analiza replica ta prin care explici de ce consideri analiza mea "completct ilogica si irationala". In primul rand, apreciez faptul ca ai facut efortul sa-ti sustii cu argumente aceasta afirmatie, chiar si daca ai facut-o doar in urma insistentelor mele. Ca nu sunt de acord cu argumentele tale, e cu totul altceva, si voi comenta pe indelete pentru a ma explica, desi consider ca o tangenta prea stufoasa pe tema asta nu e neaparat necesara aici. Totusi, dreptul la replica ...

Citat din: ilasus din Ianuarie 12, 2010, 03:09:52 PM
CitatChiar asa sa fie? Te rog sa indici unde e ste "complect ilogica si irationala" analiza mea. Te rog sa dai citate si sa arati erorile, corectandu-le.
Chiar aşa ESTE! Ai pus întrebarea:
CitatCum anume suprapui tu cele doua cadrane, dat fiind ca au raze diferite?
La care ţi-am dat un răspuns de bun simţ (după părerea mea):
CitatCadranele rotunde le transform în cadrane liniare: [...]
ilasus, se pare ca nu vrei sa pricepi nici cele mai elementare lucruri. Daca eu te-am intrebat cum suprapui cadranele circulare, a raspunde ca le transformi in cadrane liniare nu este valid. Pentru ca nu mai suprapui cadrane circulare, ci liniare (pe care crede-ma ca stiu cum sa le suprapun).

CitatTu în loc să iei două sîrme, de exemplu una egală cu lungimea circumferinţei ceasului tău de la mînă şi alta egală cu lungimea circumferinţei ceasului tău de pe masa de la bucătărie, să le compari ca să vezi tu cu ochii tăi ce înseamnă suprapunerea a două arce de raze diferite şi să verifici sau să deduci tu singur formulele prezentate de mine, deci în loc să te preocupe să-ţi remediezi lacunele care au generat întrebarea pusă, eventual să-mi transmiţi şi mie dacă ai reuşit sau nu să suprapui acele arce şi dacă ai reuşit sau nu să verifici acele formule, tu-mi trimiţi un comentariu de tip "unde dai şi unde crapă" care nu are legătură nici cu nelămuririle tale şi nici cu experimentul sugerat de mine
ilasus, nu ma intereseaza sa compar sarme indreptate, pentru ca asta nu este o suprapunere de arce de cerc. In loc sa admiti ca nu poti suprapune arce de cerc de raze diferite, tu vii cu "lucru manual" complet irelevant pentru intrebarea pusa de mine. Cu asta imi dovedesti ca nu prea intelegi nici ce spui tu, nici ce spun eu, si nu ma mira ca tu consideri analiza mea "complect ilogica si irationala", pentru ca gandirea ta mi se releva a fi departe de logica si ratiune. Numai numarand cate auto-contradictii ai introdus in mesajele tale am pierdut deja sirul erorilor tale de logica si ratiune. Asa ca, poti in continuare sa declari ca pentru tine analiza mea este "complect ilogica si irationala", deoarece de la tine, o iau ca pe un mare compliment. :)

CitatAdică eu sunt de bună credinţă şi răspund necunoaşterii tale indicîndu-ţi în modul cel mai simplu cu putinţă (printr-un experiment de lucru manual) cum să compari două arce, iar tu te amuzi şi transformi experimentul banal pe care ţi-l sugerez într-un soi de logică în care eu mă contrazic singur!!
Eu nu te-am intrebat cum se compara lungimea a doua arce de cerc, ci cum suprapui doua arce de cerc, ceea ce e diferit. Deci, ce intreb eu si ce raspunzi tu?

CitatNu văd nimic logic şi raţional în acest comentariu al tău, pentru că eu cred că poţi să faci experimentul sugerat de mine indiferent dacă ceasurile rotunde sunt sau nu sunt echivalente cu cele liniare, indiferent dacă concluziile mele sunt sau nu sunt corecte şi indiferent dacă eu am sau nu am cunoştinţe de logică. Nimic din toate astea nu te împiedică să compari două sîrme, să le suprapui şi să vezi care-i mai lungă şi care-i mai scurtă.
Faptul ca nimic nu ma impiedica s acompar prin suprapunere doua sarme drepte nu inseamna ca pot face acelasi lucru si pentru arce de cerc de raze diferite. Ca nu vezi nimic logic si rational in comentariul meu e asadar un compliment, venind de la tine.

CitatSi nimic din toate astea nu te împiedică să zici "sîrmele astea reprezintă spaţiul parcurs de M şi ImM pe cadranul cronometrelor C şi C1, pentru că unităţile de măsură sunt notate cu cm şi respectiv cu cm' şi reprezintă unităţi de spaţiu", sau să zici "sîrmele astea reprezintă timpul parcurs de M şi ImM pe cadranele cronometrelor C şi C1, pentru că unităţile de măsură sunt notate cu h şi h' şi reprezintă unităţi de timp", să verifici astfel formulele prezentate de mine sau să le descoperi tu singur.
ilasus, dupa cate vad eu, ai probleme grave de semantica. Faptul ca sarmele alea "reprezinta" cutare sau cutare e o chestiune pe care nu o contest, ceea ce contest eu este ca se pot compara arce de cerc de raza diferita prin suprapunerea lor directa. 

CitatTu în loc să te ocupi cu aceste lucruri simple, mă pui să învăţ logică, apoi mă pui să-ţi explic de ce consider eu (care n-am cunoştinţe de logică) că răspunsul tău este ilogic, apoi mă mai pui să-ţi răspund la întrebări pe care le-am discutat (fără nici un rezultat) în alte topicuri,
ilasus, auto-contradictiile din asa numitele tale "rationamente" denota faptul ca e nevoie stringenta sa inveti logica, mai ales pentru binele tau. Cat despre discutiile "fara nici un rezultat" din alte topicuri, o fi valabil pentru tine. Eu am inteles ca iti place sa aberezi la modul cel mai ridicol, si am dat o sumedenie de argumente si explicatii, pentru cei care pot sa le priceapa. Ca tu nu ai inteles nimic din ele, e problema ta personala, dar nu-ti dau dreptul sa ma bagi in aceeasi oala cu tine.

CitatSi tot aşa: în loc să te preocupe lucruri simple care să constituie o bază de unde să pornim în continuare, pe tine te preocupă complicaţiile de tip logico-filozofico-tactic menite să descopere cît mai multe şi mai colorate noduri în papură...
ilasus, esti ridicol, imi pare rau sa o repet de atatea ori. Eu nu caut "cat mai multe si mai colorate nodiru in papura", ci iti atrag atentia ca aberezi, plus cauza acestor aberatii, printre care:
- ai lacune grave de logica
- ai lacune grave de fizica
- ai lacune grave de vocabular, si folosesti concepte consacrate in mod abuziv.
Toate astea suprapuse peste erori grave de epistemologie, in urma carora nici macar nu iti pui problema daca are vreo relevanta ce vorbesti, la nivel de matematica, de fizica, si in final de realitate. Eu iti spun ca un mare rezumat: pana nu folosesti corect conceptele implicate, aberatiile care rezulta nu au nici o relevanta sau valoare cognitiva, cel putin pentru mine.

e-

PS: va urma
Don't believe everything you think.

Electron

Citat din: ilasus din Ianuarie 12, 2010, 03:09:52 PM
CitatPai conform celor spuse de tine, O, O' si M se afla in acelasi moment de timp, deci "intervalele de timp" dintre cei trei veri sunt nule. Cum sunt diferite daca sunt toate nule? Acum o sa incepi sa fabulezi ca daca O si O' se afla in acelasi moment de timp (acelasi "prezent"), intre ei exista un interval de timp nenul?
Iar îmi pui în cîrcă judecăţile tale! Eu afirm că intervalele de timp dintre O, O' şi M sunt nenule, iar tu mă întrebi "cum sunt diferite dacă sunt toate nule?" Păi tu afirmi că sunt toate nule, nu eu.
ilasus, ai fost de acord ca O, O' si M se alfa in "prezent" simultan, ceea ce inseamna (in fizica si in realitate) ca "intervalele de timp dintre ei" sunt nule.

CitatIar dacă tu spui că sunt nule, poţi să şi demonstrezi?
Desigur, este o consecinta directa a definitiei simultaneitatii, si a faptului ca cei trei se afla simultan in "prezent" (in sistemul de referinta ales). Daca nu pricepi asta, revezi definitia (corecta) a conceptului de simultaneitate.

CitatDeci poţi să demonstrezi că dacă O, O' şi M se află în acelaşi moment (acelaşi "prezent"), intervalele de timp dintre ei sunt nule?
Desigur, in masura in care e nevoie sa-ti demonstrez o tautologie. Insusi conceptul de "simultan" a fost introdus in descrierea realitatii pentru a descrie evenimente intre care intervalele de timp sunt nule. Prezenta lui O, O' si M in cele trei puncte de pe strada, in prezent, sunt 3 evenimente simultane (in sistemul de referinta legat de strada).

CitatSă presupunem, de exemplu, că O se află pe Pămînt iar M se află în galaxia Andromeda şi că ceasurile lor arată aceeaşi oră (acelaşi 'prezent').
Ok. Deci luam in considerare un sistem de referinta in repaus fata de O si M, altfel afirmatia ca "ceasurile lor arata aceeasi ora (acelasi prezent)" este lipsita de semnificatie fizica.

CitatDeci conform ipotezei mele, între O şi M există o distanţă x nenulă şi un timp t nenul, iar conform ipotezei tale, între O şi M există o distanţă x nenulă şi un timp t nul (t=0).
Asa.

CitatEu îţi demonstrez că ipoteza ta (x nenul, t=0) e greşită  prin faptul că nu există posibilitatea parcurgerii unei distanţe x nenule cu o viteză infinită (numai în acest caz s-ar putea verifica experimental că timpul t dintre O şi M este nul).
Asta e "demonstratia" ta? Ea nu denota decat ignoranta si lacunele tale de fizica. Ca tu nu stii ca se poate verifica experimental simultaneitatea fara a fi nevoie de deplasari cu viteze infinite, nu constituie o demonstratie nici a faptului ca eu gresesc, si cu atat mai putin a faptului ca tu (in ipotezele tale descrise mai sus despre O si M) ai dreptate. Daca emiti asemenea ineptii, nu ma supar deloc sa declari apoi ca analiza mea este ilogica si irationala. Din contra, o consider un compliment.

CitatTu cum demonstrezi că ipoteza mea (x nenul, t nenul) este greşită (sau că a ta e corectă)?
Eu voi demonstra ca ipoteza ca intre O si M exista o distanta x nenula si un interval de timp t nul este corecta. Atentie, x este diferenta coordonatelor spatiale a celor doi, iar t este diferenta coordonatelor lor temporale. Dat fiind ca ipoteza ta contrazice ipoteza mea (in ceea ce se refera la intervalul de timp), daca ipoteza mea e corecta atunci automat ipoteza ta este gresita (adica este o aberatie). Sper ca pana aici esti de acord, ca sa nu avem mai apoi surprize.

Notam locatia lui O din glaxia noastra cu A (un punct spatial, un loc) si locatia lui M din galaxia Andromeda cu B (tot un punct spatial, un loc). Folosesc punctele A si B pentru ca nu vreau sa fie confuzii apoi despre M si O, ca sunt "prieteni" sau "nave cosmice" sau orice altceva.

Consideram un sistem de referinta S cu centrul in A si cu axa SX spatiala pozitiva trecand prin B. (Acest sistem de referinta indeplineste deci conditia ca fata de el O si M sunt in repaus). Cu asta ne vom preocupa doar de coordonatele spatiale pe axa SX a celor doi, celelalte coordonate spatiale fiind nule. Coordonata lui A pe axa SX este 0 (zero), iar coordonata lui B o notam cu x (exprimata in metri), tocmai pentru a avea distanta dintre A si B (adica diferenta coordonatelor lor spatiale) egala cu x. Dat fiind ca vorbim de doua galaxii diferite, rezulta fara alte complicatii ca A si B sunt diferite si ca distanta x dintre ele este nenula [1].

Originea temporala a sistemului de coordonate o consideram ca fiind "prezentul", care este desigur acelasi pentru O si M conform presupunerii de la care plecam. Deci, "prezentul" lui A are coordonata temporala 0 si "prezentul" lui B are coordonata temporala 0, in sistemul de coordonate S.

Ca atare, putem calcula diferenta coordonatelor temporale ale "prezentului" lui A si B, si avem t = 0 - 0 = 0. Mai sus (vezi [1]) am aratat ca x e nenul.


Q.E.D.

Trebuie sa recunosc faptul ca sunt surprins, ilasus, ca nu ai fost in stare sa verifici singur ipotezele (nu de alta dar demonstratia de mai sus e cat se poate de simpla), si ca insisti in continuare cu aberatiile tale. Dar in fine, daca a fi ridicol pe acest forum nu te preocupa, da-i inainte cu aberatiile tale cat poftesti.


e-

PS: va urma
Don't believe everything you think.

Electron

Citat
CitatPoftim? Iar te contrazici. Mai inainte erai de acord ca pentru cei trei veri exista un singur indicator. Cum faci sa deduci de acolo ca exista o infinitate de indicatoare? Ia dedu asta LOGIC, daca poti.
Cum adică "iar mă contrazic"? Păi eu n-am spus că cele trei ceasuri diferite ale lui O, O' şi M au "un singur indicator"! Nici nu văd cum ar fi posibilă o asemenea chestie.
Eu vorbeam de indicatorul numit "prezent" care este unic pentru cei 3. Dar poti sa te faci ca nu intelegi, ca nu ma impresionezi absolut deloc. Insistenta ta in ignoranta e cel mult ridicola.

CitatEu zic că fiecare ceas are indicatorul lui propriu (chiar mai multe), deci o infinitate de ceasuri au o infinitate de indicatoare. Ce să deduc LOGIC?
Ramane sa deduci LOGIC faptul ca desi toate ceasurile astea sunt sincrone (in experimentele tale), totusi lungimea intervalelor de timp este diferita. Dar fiind o mare aberatie, ma tem ca nu vei fi in stare de asa ceva. ;)

Citat
Citatilasus, ai observat ca in acest citat, aceeasi dreapta d este si orizontala si verticala in acelasi timp? Nici asta nu-ti dai seama ca este o aberatie?
ilasus, o dreapta este ceva unidimensional. De unde ai scos acum o "verticala" si o "orizontala" ? Poti face o reprezentare grafica a acestei drepte d atat de fabulante?
In aceste întrebări tu te referi la nişte probleme pe care le-am discutat în alte topicuri.
Sa avem pardon, eu nu ma refer la alte topicuri, ci strict la citatul pe care il comentez (si pe care nu l-ai mai citat de data asta). Ca tu vrei sa introduci chestii din alte topicuri, n-ai decat, dar explica-te cum trebuie si adu argumentele pertinente. In fraza ta cu "d" care este si orizontala si verticala, emiti niste aberatii cat China cu sau fara referirea la alte topicuri. Ca nici asta nu pricepi, nu ma mai mira chiar deloc.

CitatDe exemplu, dacă te interesează o reprezentare grafică a deplasării în spaţiu şi timp 'absolute' (pe 'verticală') şi 'relative' (pe 'orizontală') a punctelor O, O' şi M, vezi desenele din topicul intitulat 'Ipoteză cu privire la universul spaţiu-timp în care timpul are trei dimensiuni'. Doreşti să reluăm asemenea discuţii?
Daca tu crezi ca sunt relevante pentru discutia de fata, nu am nimic in potriva sa le aduci in discutie. Dar a aduce si mai multe aberatii pe langa cele deja prezentate in acest topic, nu cred ca te va ajuta cu ceva, decat eventual la a deveni si mai ridicol. Deci cum vrei tu, eu inca astept sa explici cum pot ceasuri sincrone sa bata ora exacta simultan si sa aiba unitati de timp de lungime diferita.

CitatEu sunt de acord, însă deocamdată consider că este necesar să discutăm despre lucruri mai simple: ţi-am propus să faci experimentul cu cele două sîrme şi să verifici formulele prezentate de mine.
Nu e nevoie de nici un experiment cu sarme indreptate. Sunt perfect de acord ca arcuri de cerc de lungime diferita au lungime diferita. Nu e nici o surpriza in asta. Ca tu crezi ca asta raspunde intrebarii despre compararea prin suprapunere a arcelor de cerc de raza diferita, e ceva ce vad ca nu are rost sa mai dezbatem.

CitatDeci am răspuns (deşi nu doream) tuturor întrebărilor tale. Acum urmează alte comentarii de tip 'unde dai şi unde crapă'? Sau urmează alte comentarii de tip 'logico-filozofico-tactic' cu accent pe nodurile din papură?
Daca ai citit tot ce am scris in ultimele postari, ai vazut ce comentarii am avut. Etichetele date de tine ma amuza si in masura in care sunt negative le consider complimente din partea ta. :)

CitatEu te rog să te abţii pentru că – cel puţin din punctul meu de vedere – e pierdere de vreme. Aştept comentariile tale (numai) pe subiectul concret pe care ţi l-am propus. Evident, nu-i cu supărare nici dacă nu mai faci niciun comentariu.
Ei bine, mi-am exercitat dreptul la replica. Sper sa nu fie cu suparare.

e-
Don't believe everything you think.

Electron

ilasus, voi comenta si raspunsurile tale date lui Skolon, pentru ca tot pline de aberatii sunt.

Citat din: ilasus din Ianuarie 10, 2010, 12:45:47 PM
Eu nu am precizat nicăieri că mă refer la ceasuri care nu sunt la fel etalonate, nu funcţionează corect etc. SINGURA DEOSEBIRE DINTRE CEASURI PE CARE O AM EU IN VEDERE ESTE MARIMEA LOR.
Ok, deci ceasurile considerate de tine sunt etalonate corect si functioneaza corect. E bine sa nu uiti chestia asta.

CitatOra este o unitate de măsură a timpului, egală cu a douăzeci şi patra parte dintr-o zi, cuprinzând 60 de minute sau 3600 de secunde şi se măsoară cu ceasul (corect etalonat, care funcţionează corect ş.a.).
Interesanta definitie. Sunt curios daca stii care e definitia orei in Sistemul International, adica RIGUROS. Chestia asta cu "a douazeci si patra parte dintr-o zi" e aproape hilara (la nivel de lipsa de rigurozitate). E bine de stiut pe ce definitii te bazezi.

CitatDeci o oră nu este altceva pentru mine decît pentru tine.
Asta este o eroare de epistemologie atat de ridicola, incat te apropii periculos de Abel Cavasi. Daca ma intrebi pe mine nu este tocmai modelul cel mai potrivit la acest capitol, deci evita sa faci asemena erori. Ca sa poti pretinde ca "o ora" este acelasi lucru pentru tine si pentru altul, trebuie sa compari definitiile folosite de fiecare. Sunt foarte sceptic in a crede ca Skolon si altii folosesc aceleasi definitii deficitare ca cea citata de tine mai sus. Eu cu siguranta nu sunt de acord cu definitia pe care o folosesti tu, deci "o ora" pentru tine inseamna altceva decat pentru mine.

CitatDar şi pentru mine, ca şi pentru tine, între ora ceasului C de rază R=9.6cm şi ora ceasului C1 de rază R1=9.6cm', unde cm'=0.6cm (deci ceasul C1 este mai mic decît ceasul C), există o diferenţă, de aceea ora ceasului C o notez cu h, iar ora ceasului C1 o notez cu h'. Dacă, totuşi, tu nu vezi care este diferenţa dintre orele h şi h', atunci îţi spun eu: orei h îi corespunde un arc de cerc de 5cm pe cadranul ceasului C, iar orei h' îi coresounde un arc de cerc de 5cm'=3cm pe cadranul ceasului C1. Aceasta este singura diferenţă dintre orele h şi h'.
Aceasta "singura diferenta" este complet irelevanta pentru lungimea intervalelor de timp, deoarece h si h' au exact aceeasi durata (dovada fiind ca ceasurile C1 si C au indicatii sincrone), indiferent de arcurile de cerc pe care tu spui ca le "corespund". Deci, stai linistit ca (pana una alta) esti singurul care vede aceasta "diferenta" ca fiind relevanta in descrierea realitatii si duratelor de timp.

CitatPresupun, în continuare, că pe ceasurile C şi C1 nu sunt indicate unităţile de timp (1, 2, ... 11, 12), ci doar unităţile de spaţiu (1, 2, ..., 59, 60). In aceste condiţii eu pot să precizez ora exactă avînd în vedere corespondenţa biunivocă dintre o oră (h) şi arcul de 5 cm de pe cadranul cronometrului C. De exemplu, dacă indicatorul cronometrului C se află în dreptul cifrei 0 (reprezentînd arcul de 0 centimetri), atunci eu ştiu că este ora 12:00:00; dacă indicatorul se află în dreptul cifrei 5 (reprezentînd arcul de 5 cm), atunci eu ştiu că este ora 1:00:00; dacă indicatorul se află în dreptul cifrei 10 (reprezentînd arcul de 10 cm), atunci eu ştiu că este ora 2:00:00; dacă indicatorul se află în dreptul cifrei 15 (reprezentînd arcul de 15 cm), atunci eu ştiu că este ora 3:00:00; dacă indicatorul se află în dreptul cifrei 48 (reprezentînd arcul de 48 cm), atunci eu ştiu, pe baza formulei:
                                                                        t = (1/u) x
că este ora 48/5=9.6=9:36:00.
Da, aceasta este metoda pentru a transforma o lectura (in cm in cazul tau) in lungmimi de intervale de timp, pe baza unui factor cunoscut (nu spun cum se cheama acel factor, ca oricum e irelevant aici).

CitatLa fel procedez şi în cazul ceasului C1, însă în acest caz mă refer la unităţile de spaţiu notate cu cm' şi nu la cele notate cu cm. Cu alte cuvinte, în acest caz eu calculez ora exactă avînd în vedere corespondenţa biunivocă dintre o oră h' şi arcul de 5 cm' de pe cadranul cronometrului C1. Deci pe ceasul C1, cifra 48 indică un arc de cerc de 48cm' şi repectiv ora 48/5=9.6=9:36:00 (în ore h').
Da, alte transformari intre alte unitati de lungime (cm') si unitati de timp (h').

CitatDesigur, însă, că dacă transform cm' în cm, atunci unui arc de cerc de 48cm' pe ceasul C1 îi corespunde un arc de cerc de 0.6*48cm=28.8cm pe ceasul C, adică timpului 48/5=9.6=9:36:00 de pe ceasul C1 (calculat în ore h') îi corespunde timpul 28.8/5=5.76=6:16:00 pe ceasul C (calculat în ore h).
Tu vorbesti de "corespondenta", dar din pacate in realitate transformarea din h in h' si invers nu se face prin corespondenta ta aberanta dintre cm si cm'. Faptul ca pe ceasul C1 arcul de cerc este mai scurt (cu factorul 0.6) este consecinta faptului ca viteza de deplasare a punctului considerat (de pe manosul lui C1) este mai mica (cu acelasi factor) decat viteza punctului considerat de pe manosul lui C. E absolut normal ca in acelasi interval de timp (notat de tine cu h pe C si h' pe C1), doua mobile cu viteze intre care exista un factor egal cu 0.6, sa se deplaseze pe distante diferite cu exact acelasi factor 0.6. Nimic nou, sau surprinzator in asta. Surprinzator este pretentia ta aberanta ca intervalele de timp nu au aceeasi lungime. Cand o sa inveti ceva fizica elementara, poate o sa pricepi cat de ridicola este aceasta pretentie.

CitatFormula pe baza căreia eu pot să calculez timpul t1 de pe ceasul C1 în unităţile de timp h de pe ceasul C este:
                                                                    t1 = (v/u2) x
Aceasta formula este eronata, falsa, sau cum te-am obisnuit deja, este complet ABERANTA. Tu afirmi ca unei ore h ii "corespunde" un arc de 5cm, si unei ore h' ii "corespunde" un arc de 3cm (sau 5cm'), dar esti incapabil sa pricepi ca vitezele celor doua varfuri de manose sunt si ele diferite. Faptul ca vitezele sunt diferite cu exact acelasi factor ca intre cm si cm', face ca intervalele de timp considerate de tine (h si h') sa fie exact egale (lucru care se poate verifica in realitate prin faptul ca cele doua ceasuri bat ora exacta simultan).

CitatDe exemplu, dacă x=48, v=3, u=5, atunci v/u2=0.12h şi t1=5.76h.
Trebuie ca glumesti, ilasus, cu aberatiile astea! Date fiind formulele de mai sus, este IMPOSIBIL sa obtii valorile date de tine (0.12h si respectiv 5.76h) din cele introduse in calcul. Adica tu inmultesti si imparti numere (x, v, u) -- fara unitati de masura -- si obtii durate (valori cu unitati de masura a timpului!!). :o  Asta e atat de ridicol, incat ma mir ca nu ti-e rusine sa vii cu asemena ineptii pe un forum dedicat stiintei.

CitatAm explicat semnificaţia formulei de mai sus din punct de vedere fizic, pe care Electron o consideră 'simplă jonglerie matematică fără semnificaţie fizică'.
Mda, inmultirea numerelor fara unitati de masura, din care tu obtii intervale de timp (exprimate in ore) este complet IRELEVANTA fizic, si ridicola in plus. :D


Citat din: ilasus din Ianuarie 13, 2010, 04:26:42 PM
CitatCum *** faci tu echivalenţa între unitatea de timp (un număr de secunde) şi cea de distanţă (cm)?
Prin intermediul unei mişcări uniforme.
Asta e tare! Dar faptul ca miscarile astea uniforme sunt diferite de la un indicator la altul, nu te deranjeaza chiar deloc? Nu pricepi ca in realitate, factorul de transformare dintre distanta parcursa si timpul necesar, este ceva ce poate fi masurat si testat fizic, iar in experimentele tale acesti factori sunt diferiti pentru punctele considerate?

CitatMă voi referi la mişcarea circulară a unui punct M – vîrful indicatorului cronometrului C. Presupun, mai întîi, că pe cadranul lui C sunt înşirate unităţile de timp, adică un număr de 12 ore (orele sunt indicate de cifrele de la 0 la 11, în dreptul cărora se află M). Cunoscînd raza R=9.6cm a lui C, pot să determin lungimea x a arcului de cerc pe care se deplasează M într-un timp t, pe baza formulei
                                                                x=(pi*fi/180)*R
unde fi este unghiul la centru (exprimat în grade) care corespunde deplasării lui M pe cadranul lui C (presupunînd că M a pornit în momentul iniţial, t=0). Deci dacă fi=30 de grade (t=1h), atunci x=5cm, dacă fi=90 de grade (t=3h), atunci x=15cm, etc Sau, mai simplu, pot să utilizez formula
                                      (1)                                x = u t
Foarte interesanta formula!  Am si eu o intrebare despre formula asta (1) a ta: Daca x este exprimat in cm si t este exprimat in ore, in ce unitati de masura este exprimat u?

CitatIn acest caz, dacă t=1h, atunci x=u=5cm, dacă t=3h, atunci x=15cm etc.
Probabil glumesti, sau poate e doar incompetenta ta de vina. Adica inmultesti pe u = 5cm cu t= 1h si obtii x = 5cm? Se pare ca trebuie sa revezi si cele mai elementare operatii de aritmetica si algebra, pentru ca asemenea erori sunt colosale si de-a dreptul rusionase. Mai incearca ilasus, poate vei reusi sa te corectezi pana la urma. ;)

CitatTotodată, în acest caz pot să ignor timpul t precizat de cronometru (adică cele 12 ore, cele 720 de minute şi respectiv cele 43200 de secunde inscripţionate pe cadranul lui C) şi să calculez timpul t indicat de M pe baza formulei
                                        (2)                            t = (1/u) x
De exemplu, dacă x=5cm, atunci conform acestei formule rezultă că t=1h, dacă x=15.9cm, atunci rezultă că t=3.18h, adică este ora 3 şi jmătate etc.
Hai nu mai spune! Ce calcule ai facut tu sa obtii ca la t=3.18 h, este ora 3 si jumatate ? :D

Citat
CitatŞi de unde ai scos două unităţi de distanţă distincte: cm şi cm'?
Deoarece raza R a lui C are 9.6cm, iar raza R1 a lui C1 are 5.76cm, eu pot să utilizez distanţa de 60 de milimetri ca pe o unitate de spaţiu şi să o notez cu cm'. In acest caz, R1=9.6cm'.
Hopa! Iar se schimba notatiile! Pana acum aveam cm' = 0.6 cm. Acum ilasus noteaza 60mm = cm'. Dar 60 mm = 6 cm, adica acum ilasus pretinde ca cm' = 6 cm!! Ca sa nu mai spun ca, daca R1 = 9.6cm' ("in acest caz"), si cm' = 6 cm, atunci R1 = 57.6 cm, si nu 5.76 cm cum suntem informati la inceputul frazei! ::)

Probabil ca nici acum nu-si da seama ca se contrazice singur ... Dupa atata "coerenta" (adica lipsa de coerenta) din partea lui ilasus, sunt de-a dreptul incantat de faptul ca el considera analizele mele ilogice si irationale!


e-
Don't believe everything you think.

ilasus

Electron, mulţumesc pentru analiză. Pe viitor sper să fiu mai atent şi voi încerca să mă exprim mai clar. Cînd vrei să pui în evidenţă o idee se întîmplă să mai şi greşeşti. S-a întîmlat şi pe la case mai mari (era să zic că mă gndeam la Lorentz şi Einstein, dar m-am răzgîndit).

Electron

#177
Cu placere.

Astept in continuare sa dai si tu definitiile conceptelor propuse de tine (daca doresti sa continuam cu topicul, desigur).

e-

edit: PS: ar fi interesant sa-ti corectezi greselile pe care le recunosti, sa sa stiu care mai raman de corectat. ;)
Don't believe everything you think.

ilasus

CitatBine, vorbim despre indicatoare orare. Hai să folosim un singur ceas care are două seturi de gradaţii... atât notaţia orară (de la 0 la 11), cât şi cea în centrimetrii...
Skolon, am reluat din comentariul tău partea cu care suntem amîndoi de acord şi care (din întîmplare) coincide cu descrierea ceasului pe care l-am primit cadou de la un prieten din Elveţia. Ceasul C despre care îţi vorbesc are doar un singur indicator R (lui R îi mai zic şi 'indicator orar'), lungimea lui R fiind aproximativ de 9.549296585513720146133025802351 centimetri conform prospectului, ceea ce înseamnă că vîrful M (care este un punct) al lui R descrie un cerc avînd lungimea de 60 de centimetri. Pe cadranul acestui ceas, constructorul a avut fantezia să inscripţioneze două seturi de gradaţii, respectiv un număr de 60 de perechi de gradaţii. Si anume, pe lîngă cele 12 gradaţii de timp (de la 0 la 11) care reprezintă cele 12 ore în care M descrie un cerc de 60 de centimetri pe cadranul ceasului, constructorul a mai adăugat încă un număr de 48 de indicaţii de timp intermediare, cît şi un număr de 60 de gradaţii de spaţiu, de la 0 la 59, care reprezintă cei 60 de centimetri pe care M îi parcurge în 12 ore. Iţi redau doar o parte din aceste 60 de perechi de gradaţii spaţiu-timp înscrise pe cadranul ceasului C, restul fiind uşor de dedus:
            (0;0), (1;0.2), (2;0.4),(3;0.6),(4;0.8 ),(5;1),(6;1.2)...(55;11),(56;11.2),(57;11.4),(58;11.6),(59;11.8 )
La început nu mi-am dat seama ce-i cu aceste perechi de numere inscripţionate pe cadranul ceasului C, însă mai apoi m-am dumirit: prima cifră a unei asfel de perechi reprezintă indicaţia de spaţiu, iar a doua cifră reprezintă indicaţia de timp. Mie îmi place să notez (generic) o astfel de pereche de gradaţii cu (x,t), unde x reprezintă coordonata de spaţiu, iar t reprezintă coordonta de timp. După cum vezi, acestor gradaţii sau indicaţii de spaţiu şi de timp inscripţionate de constructor pe cadranul ceasului, care sunt de fapt nişte cifre, adică nişte numere, le mai zic şi 'coordonate'. Deci primei cifre din cadrul perechii notate generic cu (x,t), adică lui x, îi zic 'coordonată de spaţiu', iar celei de pe locul doi, adică lui t, îi zic 'coordonată de timp'. (Mă întreb însă de de ce nu zic invers, pentru că în prospect nu se precizează care dintre cele două cifre reprezintă  indicaţia de spaţiu şi care reprezintă indicaţia de timp? In sfîrşit, să zicem că am făcut această alegere la întîmplare.) Deşi la început mi s-a părut cam curios, acum m-am obişnuit cu ceasul C şi chiar îmi place, deoarece pe lîngă faptul că îmi indică timpul t foarte exact (că doar e elveţian!), indică şi spaţiul x parcurs de M în timpul t de-a lungul cercului de 60 cm de pe cadran (elveţienii s-au gîndit că poate pe unii îi interesează şi locul unde se află M la un moment dat pe cadranul ceasului C). Si am mai observat o chestie: dacă am în vedere numai indicaţia t de timp în dreptul căreia se află M, atunci pot determina perechea ei de pe primul loc, adică coordonata x de spaţiu, pe baza ecuaţiei:
                              (1)                                    x = u t
iar dacă am în vedere numai indicaţia x de spaţiu în dreptul căreia se află M, atunci pot determina perechea ei de pe locul doi, adică coordonata t de timp, pe baza ecuaţiei
                               (2)                                   t = (1/u) x
unde u şi 1/u au valorile fixe 5 şi respectiv 0,2 în cazul de faţă. Vei zice, poate, că 'am descoperit coada la prună' cu formulele astea. Dar să-ţi povestesc. Mai deunăzi, cineva (invidios pe ceasul meu) îmi zise că acesta are 'performanţe limitate', deoarece are doar 60 de perechi de coordonate spaţiu-timp în intervalele [0;12] şi respectiv [0;60], ori în aceste intervale există o infinitate de astfel de perechi de numere. De exemplu, zice individul, eu nu pot să precizez cu ceasul C nici indicaţia x de spaţiu care corespunde coordonatei de timp t=25.12345, şi nici indicaţia t de timp care corespunde coordonatei de spaţiu x=25.12345. Am replicat însă prompt: conform (1), coordonatei de timp (adică numărului) t=25.12345 la care te referi îi corespunde coordonata pereche de spaţiu (adică numărul)
                                                                x=ut=125.61725
iar conform (2), coordonatei de spaţiu x=25.12345 la care te referi îi corespunde coordonata (pereche) de timp
                                                               t=(1/u)x=5.02469
Prin urmare, pe baza ecuaţiilor (1) şi (2) eu pot să adaug pe cadranul ceasului oricîte perechi de coordonate spaţiu-timp vreau, la urma urmelor chiar pe toate. Iţi dai seama că individul a rămas ca la dentist!
CitatŞi acum?
Păi acum ce să fac, stau şi mă uit la capodopera asta de ceas şi mă minunez cum se roteşte vîrful M al indicatorului R: pleacă din locul-moment iniţial (0, 0), parcurge 12h şi respectiv 60cm, apoi o ia din nou din din locul-moment iniţial, din nou parcurge intervalul spaţiu-timp respectiv, apoi iarăşi o ia de la început, şi tot aşa. Si pentru ca să nu mă plictisesc, am pus camera web pe el şi acum am două ceasuri cu cîte două seturi de indicaţii, unul care a venit din Elveţia şi pe care l-am notat cu C, iar cel de-al doilea pe care l-am notat cu C' (iniţial îl notasem cu C1, dar m-am luat după tine şi acum îl notez cu C') şi pe care îl văd pe ecranul monitorului meu de la calculator. Deoarece constat eu că C' din monitor este mai mic decît C din realitate, raportul dintre lungimile indicatoarelr R' şi R fiind:
                                                                         R' = a R 
unde a=0.6, rezultă că şi între lungimile cercurilor pe care se deplaasează vîrfurile M' şi M ale indicatoarelor R' şi R există acest raport. De fapt între toate componentele celor două ceasuri (şuruburi, piuliţe, arce, indicaţii etc.) există acest raport, nimic nu face excepţie, aşadar totul se reduce cu factorul a=0,6 pe ecranul monitorului meu. Chiar totul? Adică instalaţia cameră web-calculator-monitor nu iartă nimic? Ei, nu chiar totul. De exemplu, indicaţiile de spaţiu şi timp (adică valorile cifrelor respective, nu forma lor) nu sunt afectate: vîrful M' al indicatorului R' indică aceeaşi gradaţie x de spaţiu şi aceeaşi gradaţie t de timp pe ceasul C' de pe ecranul monitorului ca şi vîrful M al indicatorului R de pe ceasul C real. Ca urmare, nici relaţiile (1) şi (2) dintre coordonatele perechilor (x,t) nu sunt afectate de facorul a. Dar unităţile de spaţiu şi timp, cm şi respectiv h? Pînă acum am vorbit doar despre coordonatele de spaţiu şi timp, adică doar despre numărul unităţilor de spaţiu şi timp, nu şi despre unităţile respective. In legătură cu acestea tu afirmi:
CitatDacă foloseşti notaţii diferite pentru acelaşi lucru nu înseamnă  automat că cele două notaţii se referă la lucruri diferite. Nu există nici o diferenţă între h şi h'. Chiar nu reuşesc să înţeleg de ce ai nevoie de cm'. De ce nu poţi exprima totul în clasicii centrimetrii? Pentru ce te complici?
Dar dacă eu pornesc de la ipoteza că unităţile de măsură sunt afectate de factorul a=0.6 (a=0.6 în cazul monitorului meu de 19", însă pe un alt monitor, factorul a ar putea avea o altă valoare), adică dacă notez cu cm' şi respectiv cu h' unităţile de spaţiu şi timp din monitor şi presupun că între acestea şi cele reale există relaţiile
                                                              cm' = 0.6 cm, h' = 0.6 h
atunci formulele (1) şi (2) se modifică. Si anume, dacă amplific (1) şi (2) cu factorul a=v/u, atunci din (1) rezultă
                                     (1')                                 x1 = v t
unde am notat x1 = a x, iar din (2) rezultă
                                     (2')                              t1 = (v/u2) x
unde am notat t1 = a t. Deci dacă am în vedere şi valorile unităţilor de măsură, deci nu mă refer doar la numărul lor, atunci s-ar părea că problema cu interpretarea formulelor (1), (2), (1') şi (2') se cam complică. Eu ştiu că (aproape) orice părere legată de interpretarea fizică a relaţiei (2') este atacabilă şi că punctul de vedere 'relaţia (2') nu are interpretare fizică, gata şi punct' este (aproape) neatacabilă, însă acest punct de vedere pe mine nu mă mulţumeşte (pentru că 'aproape orice' nu e totuna cu 'orice'). Skolon, cam asta e problema cu care nu mă împac şi în acest sens te-am rugat să te gîndeşti dacă doreşti să continui (eventual în mod constructiv) discuţia – mai ales că, după Electron eu cam de mult ar fi trebuit să mă duc la mînăstire, pentru că n-am habar nici de logică, nici de fizică, nici de matematică, nici de literatură şi nici măcar de universul spaţiu-timp în care ne situăm (totuşi, în legătură cu ultimul punct aş cam fi de acord cu Electron). Avînd însă în vedere comentariile tale de mai sus, încep şi eu să mă întreb dacă are rost să mă complic. Nu mai bine deschid televizorul şi mă uit la un film? Chiar aşa am să şi fac, deşi povestea asta cu ceasurile, coordonatele spaţiu-timp înscrise pe ele şi unităţile de măsură pentru spaţiu şi timp nu prea-mi pare terminată. Te-aş ruga, deocamdată, să-mi spui punctul tău de vedere în legătură cu cele mai sus prezentate. Evident, şi pe Electron îl rog să-şi spună părerea.



Electron

Citat din: ilasus din Ianuarie 15, 2010, 10:17:36 AM
Evident, şi pe Electron îl rog să-şi spună părerea.
ilasus, parerea mea este ca e nevoie sa dai si tu definitiile tale pentru conceptele propuse de tine, ca sa putem avea o baza comuna de discutie. Chiar te rog. Fabulatiile tale irelevante din postul anterior nu au nici un interes pentru mine atata timp cat nu specifici clar ce inseamna acele concepte pentru tine, dar continui sa le folosesti in mod abuziv (deci eronat). Am explicat de ce sunt aberatii ipotezele tale legate de unitatile de timp si cum poti sa verifici singur valoarea lor de adevar, dar tu ignori acest lucru si insisti cu ele in continuare, dar la cata integritate intelectuala afisezi pe aici, nu ma mira.

Te mai rog sa faci o poza (sau o captura a ecranului tau de 19'') cu fabulantul ceas despre care vorbesti in postul de mai sus, sa o atasezi aici, sa-l vedem si noi.


e-
Don't believe everything you think.