electron, am sa incerc, pentru ultima data, sa-ti ofer explicatii detaliate (inclusiv pasul #3)...timpul meu pe internet este limitat si nu pot interveni aici, sa pierd ore in sir, citind *** tale, si sa incerc sa raspund la intrebari la care iti poti raspunde singur...
Este clar ca dispui de o cultura generala stiintifica destul de limitata...si incerci prin jocuri de cuvinte si mai ales mistocareala sa iesi cumva la liman...***...desi incerci sa lasi impresia opusa...ai vazut cat de ignorant esti pe tema istoriei fizicii relativiste...precum si in alte subiecte abordate de tine aici...
Deci in acest mesaj ma voi ocupa de *** pe care le-ai scris cu privire la linia de orizont, in al doilea voi prezenta mai multe detalii despre atmosfera si forma Soarelui, iar al treilea va fi ca un fel de ramas bun, insotit de explicatiile cu privire la acele fotografii.
Electron, esti ***, ai invatat cateva formule si concepte pe de rost, iar cu asta nu te scoti in viata...
Pentru inceput, trebuie sa-ti explic rationamentul lui Rowbotham cu privire disparitia corpului navei la orizont.
Chiar asa de *** esti, mey electrod, ca sa pui intrebari de clasa VI-a cu privire la linia orizontului? Ochiul uman va avea o anumita limita de observatie in ceea ce priveste obiectele aflate la mare distanta, de la cateva sute de metri la cativa km (pentru cei cu o vedere de exceptie chiar si peste 10 km); dupa acesti km, intervine fenomenul explicat de Rowbotham, corpul navei, in discutia noastra, va disparea la orizont inaintea catargului. Cu o luneta distanta se va mari cu cativa zeci de km, iar fenomenul disparitiei corpului navei isi va face iarasi aparitia, cand limita/capacitatea maxima a lunetei va fi atinsa...
Si acum intervin experimentele efectuate de Rowbotham; acest profesor (in opinia mea unul dintre cei mai talentati astronomi ai sec. XIX-lea, ale carui lecturi au devenit un subiect de legenda in Anglia la acea vreme) si-a scos luneta din buzunar, si a vazut, la distante de peste 10 km, corpul navei cum apare in intregime, fapt imposibil pe un pamant de forma rotunda, data fiind curbura de peste 2 metri; mai departe, si luneta va avea o anumita limita de observatie, sa zicem de la cativa km la cateva zeci de km, cu un telescop puternic ajungem si la distante mai mari.Cu o luneta vei putea sa vezi clar la distante mai mari de 10 km, corpul navei, lucru imposibil pe un pamant de forma rotunda, din cauza curburii de la suprafata, vezi materialul prezentat si la sfarsit aici si in al doilea mesaj...
Si acolo va interveni acelasi fenomen, disparitia corpului navei inaintea catargului.
Ce era asa de greu de inteles?
Deci *** CAND FACI URMATOAREA AFIRMATIE:
"Dar, asa cum se arata in paragraful despre liniile paralele perfect stabile, aceste obiecte pot fi vazute cu ajutorul unor aparate optice suficient de sofisticate, ramanand la aceeasi distanta, deci chiar daca foloseste termeni ca „vizibil” sau „observabil”, autorul se refera la posibilitatea ochiului liber de a distinge aceste obiecte, si nicidecum la o eventuala „disparitie” a lor. Daca s-ar vorbi de disparitie, atunci obiectele nu ar mai fi vizibile nici cu cele mai puternice aparate optice imaginabile."
El chiar a facut acele experimente cu cercurile de carton, deci stie bine ce spune...
Iarasi, confuzie de termeni si de explicatii in ceea ce declari tu, nu aduci nici un fel de stirbire afirmatiei lui Rowbotham, si nici nu intelegi ce vrea sa spuna acesta...adica te cam faci de ras electron...
"Cum face asta? Simplu, explicand ce inseamna de fapt aceast al treilea rezultat, deoarece isi da seama ca e oarecum greu de inteles. (Ca sa anticipez putin, nu e deloc greu de inteles, in contextul original. Ceea ce este greu de inteles – de fapt inacceptabil - este pasul prin care deodata „invizibil” inseamana „dispare”, adica, o parte invizibila a unui obiect nu se mai poate vedea cu nici un fel de instrument optic, oricat de sofisticat.)
Pe scurt, aceasta a treia deductie este ceea ce foloseste Parallax ca „lege a perspectivei” asa cum vom vedea in continuare."
Nici vorba de asa ceva...
Mai departe.
La pasul #3, iarasi habar nu ai ce spui...Rowbotham foloseste expresia "it is no longer visible"...ceea ce este corect...este incorect ceea ce declari tu:
"Asadar, voi vorbi in continuare de legea perspectivei clasice (LPC), cea corecta, si de legea perspectivei lui Parallax (LPP), cea incorecta.
Formularea explicita:
LPC: "Orice parte distinctiva [detaliu] a unui corp care se indeparteaza va deveni invizibila (adica imposibil de distins cu ochiul liber) inainte ca intregul sau orice parte mai mare a acestuia."
LPP: "Orice parte distinctiva [detaliu] a unui corp care se indeparteaza va deveni invizibila (cu orice aparat optic, oricat de puternic) inainte ca intregul sau orice parte mai mare a acestuia."
Unde anume ai vazut tu asa o declaratie de la Rowbotham? Si lucrurile devin corecte sau incorecte ca asa vrei tu, fara dovezi de nici un fel?
Pentru ca nu sti sa explici corect fenomenul sa incerc eu:
Orice aparat optic va atinge la un moment dat limita posibila (tehnica) a viewing range, ceea ce se poate observa in practica...
Deci, iarasi, introduci date false, care oricum nu aduc nimic nou in discutie...pana acum nu ai postat nimic deosebit pe tema disparitiei corpului navei...
Mai departe.
Iata ce declara Rowbotham, in acord cu experimentul facut chiar de el...
"On taking this disc to about a hundred feet away from an observer at A, the white centre will appear considerably diminished--as shown at B--and on removing it still further the central white will become invisible, the disc will appear as at C"
Iata si diagrama:
http://img147.imageshack.us/img147/3598/parallaxfig73eck2.jpgElectron, ***? Trebuie sa ajungem la astfel de posibile explicatii pentru *** pe care le scrii aici si pe care ne obligi sa le citim?"
Pentru ca iata ce ai scris:
"In primul rand, desenul propus de Parallax este exagerat:
In desenul A, raportul dintre razele discului si a petei albe nu este nici pe departe egal cu 12. (un picior are 12 toli in sistemul de masura anglosaxon).
In desenul B, raportul dintre razele discului si a petei albe nu mai este egal cu cel din A.
In desenul C, raportul nu se mai poate calcula, pentru ca nu mai este nici o pata alba.
Asta este o problema de coerenta, pentru ca se stie ca un obiect, pe masura ce se indeparteaza, nu se deformeaza, in asa fel incat raportul dintre raza oricarui detaliu si raza maxima ramane mereu constant.
In al doilea rand, fenomenul observat (propus) de Parallax este imposibil, fapt aratat simplu in al doilea rand de desene, propus de mine (A’,B’ si C’).
Adica, pe discul A am adaugat inca doua detalii albe, identice cu cele propuse de Parallax. Sper ca toti suntem de acord ca faptul de a adauga inca doua cercuri albe nu modifica cu nimic comportamentul (vizibilitatea) celui din centru, original. Asadar, in B’ am propus pozitia vizibila a discului cu centrul alb, pe care trebuie adaugate pozitiile celor doua cercuri noi. Invit pe oricine crede ca poate sa faca acest lucru, sa imi arate care este „solutia”, dar fiind ca in C’ avem aceeasi situatie ca si C (daca dispare un cerc alb, dispar toate trei, deoarece au aceeasi dimensiune si se afla la aceeasi distanta)."
Chiar atat de *** esti incat trebuie sa-ti explic eu greseala din *** tale? Daca vei decupa acele doua cercuri albe pe exterior, si apoi il vei indeparta, figura C' NU VA MAI ARATA CA IN DIAGRAMA TA, nu intelegi? Sau esti ***?
CUM ADICA FENOMENUL PRODUS DE ROWBOTHAM ESTE IMPOSIBIL, CAND TU NU AI ADUS NICI UN FEL DE ARGUMENTE CA SA DEDUCI SAU CA SA DOVEDESTI ACEST LUCRU? Tot ceea ce faci, electron, este sa aduci *** aici pe forum fizica particulelor, si ne pierzi timpul cu tot felul de ***...
Iarasi o serie de afirmatii false (ca sa nu le spunem chiar ***):
"Daca se ia in considerare LPP (cea incorecta), atunci orice parte de raza egala cu pata alba propusa de Parallax trebuie sa dispara in pozitia C/C’, si cum putem desena cate cercuri vrem pe discul original, partial suprapuse sau nu, ar insemna ca tot discul dispare la respectiva distanta! (ceea ce contrazice insasi LPP, deoarece discul este evident mai mare decat orice detaliu individual).
Ca atare, desenele lui Parallax prezentate ca „argument” desmonteaza insasi definitia lui cea geniala. Astept pe oricine e interesat(a) sa-mi arate cum e posibil sa fie corect desenul original, completand desenul din figura B’! (Eu spun ca nu se poate.)"
Nu stimabile...vei vedea in pozitia C sau C' o forma diferita de cerc, dat fiind ca tu vrei sa decupezi mereu acele cercuri albe pe figura...acest lucru va fi perfect observabil pe distanta oferita in experiment si anume de peste 100 feet...desenul tau marcat B' este fals si incomplet...
Deci nu ai demontat nimic mey electron...***...nu intelegem ce vrei sa explici de fapt...*** nu-ti permite sa ne redai ceea ce ai vrea tu de fapt...poate altadata...
In ceea de a doua diagrama, Rowbotham a facut acel experiment, si ne-a adus la cunostinta rezultatele...care e problema ta?
Iarasi faci o afirmatie falsa si nefondata, probabil ca ai avut succes in viata cu asa ceva, dar aici nu-ti merge...
"Dar, daca in primul caz a disparut un detaliu in centru, trebuie sa dispara la fel si in acest caz."
Nu trebuie deloc...desenul propus de tine, B', este complet gresit, la fel si C'...fa acest experiment ca sa te convingi inainte sa patinezi aici in fata noastra...
Eu cred ca ai scris urmatoarele dupa ***...ca altfel nu se poate explica...
"Pe scurt, LPP (ca urmare a revelatiei geniale a lui Parallax) conduce automat la disparitia oricarui obiect cel putin la distanta la care un tol (2.4 cm) ar subintinde un unghi de un minut spatial (estimata de el la 72 m), pentru ca „invizibil” pentru el inseamna imposibil de vazut, cu orice aparat optic, oricat de puternic, si pentru ca peste orice corp putem suprapune o grila in patratele inscriptibile in cercuri de 2.4 cm ( sa zicem cu latura de 2 cm). Ca atare, toate patratelele trebuie sa dispara, cu tot ce contin, si daca grila dispare, dispare si obiectul intreg."
Invizibil inseamna CA NU SE MAI POATE OBSERVA...cu ochiul liber si/sau vreun instrument optic...atata tot...celalalt argument, cu patratalele albe suprapuse, nu tine deloc...citeste din nou ce a declarat Rowbotham, destul de clar chiar si pentru tine...
Acum sa ne intoarcem la ceea ce am postat mai devreme, ocolit de tine:
Perhaps the most visually stunning fact which proves the earth as a plane is the sinking ship effect. As a ship recedes into the ocean's horizon, distant from the observer, it will appear to the naked eye to sink from the bottom up into the sea when it touches the horizon line. It has been found that this effect is purely perceptual, that a good telescope with sufficient zoom will change the observer's perspective and bring the ship's hull back in full view. This is not possible if the ship were really behind a "hill of water." Hence, the effect which is usually thought to prove the earth as a globe really proves it to be a plane.
From Zetetic Cosmogony by Thomas Winship:
http://i22.tinypic.com/2vcg55z.pnghttp://i24.tinypic.com/wjxpg6.pnghttp://i21.tinypic.com/dfjfoj.pnghttp://i24.tinypic.com/123qgd3.pnghttp://i23.tinypic.com/2l9hxrs.pngHow does your model of the earth explain these explicitly detailed accounts from these independent observers?
Prin urmare...exact ceea ce incerc si eu si Rowbotham sa-ti spunem...daca vei avea o luneta sau binoclu la dispozitie vei vedea corpul navei, top to bottom, la distante de peste 10 km, lucru absolut imposibil pe un pamant de forma sferica/rotunda, data fiind curbura de peste 2 metri...
http://i22.tinypic.com/2vcg55z.png iti explica ceea ce autorul a vazut la Capetown, si anume, ca a observat cum corpul navei dispare mai intai, cu ochiul liber, dar cand s-a uitat prin binoclu, a vazut clar de tot intreg corpul navei...pana cand si acesta a disparut, data fiind limita/capacitatea acelui binoclu...SI ATUNCI MEY ELECTRON, CUM RAMANE CU *** TALE?<M1:inlaturat injurii>