Difracția luminii

[princehansolo]

Subiectul este legat de experimentul de difracție a lui Young.
Am stat și m-am gândit: s-a verificat daca imaginile de interferență își schimbă aspectul dacă se schimbă materialul în care sunt făcute fantele?

[atanasu]

Si cum este?

[princehansolo]

Nici eu nu știu, de aceea am întrebat...

[atanasu]

cred ca chat gpt stie

[princehansolo]

Am întrebat ChatGPT:

se modifică franjele de interferență dacă se modifică materialul în care sunt făcute fantele din experimentul lui Young?

Mi-a răspuns:

ChatGPT said:
ChatGPT
În experimentul lui Young, franjele de interferență apar ca urmare a fenomenului de interferență a undelor luminoase care trec prin cele două fante. Schimbarea materialului din care sunt făcute fantele ar putea afecta doar anumite proprietăți optice ale sistemului, dar nu ar schimba în mod fundamental formarea franjelor de interferență.

Iată câteva aspecte pe care modificarea materialului le-ar putea influența:

Indicele de refracție al materialului: Dacă materialul din jurul fantelor are un indice de refracție diferit, acesta ar putea schimba modul în care lumina se propagă prin fante sau pe lângă ele, ceea ce ar putea duce la o mică schimbare a poziției sau a clarității franjelor.

Reflexiile de pe marginile fantelor: Unele materiale sunt mai reflexive decât altele. Reflexiile suplimentare de pe marginile fantelor ar putea introduce zgomot sau efecte secundare care ar putea afecta claritatea franjelor de interferență.

Absorbția luminii: Dacă materialul absoarbe mai multă lumină, intensitatea generală a franjelor ar putea fi redusă, dar poziția lor ar rămâne aceeași.

Totuși, principiul de bază al formării franjelor de interferență depinde doar de lungimea de undă a luminii și de distanța dintre fante, nu de materialul din care sunt realizate fantele. Așadar, poziția franjelor nu ar fi afectată semnificativ, dar intensitatea și claritatea lor ar putea suferi mici modificări.

Pe scurt, franjele ar putea suferi modificări subtile legate de intensitate și claritate, dar nu și de distribuția lor spațială.

Nu am cum să fac experiența pentru a valida sau invalida răspunsul ChatGPT...

[atanasu]

Experimntele astea sunt demult facute, ca doar nici wiki si nici chat nu le fac ele. Fa-i placere lui Calahan si urmareste  sa refaci experientele de tip Cavendish
Inca stiinta banditilor putinisti nu a cucerit lumea!

[calahan]

Atanasu
Vrei cumva sa sustii ca razele x sufera difractie refractie si reflexie? Nu poti sa admiti ca difractia se produce doar la razele de lumina din domeniul vizibil si este fenomenul de ocolire a obiectelor de catre lumina. Si eu am concluzionat ca acest efect se datoreza interactiunii radiatiei cu materialul obiectului. Obiect care are si el pulsatia lui, acea pulsatie care face densitatea masica a materialului. Densitatea masica este data de patratul inductiei magnetice de la nivelul nucleonilor si se dilueaza in volumul substantei, pana la valorile masurate in laborator. Formula lui Fresnel rezulta de la insumarea inductiei magnetice a mediului dens si transparent in miscare, cu densitatea masica a luminii. Si este dovada experimentala ca lumina (fotonul) are masa inerta. Si asta contrazice dogma relativista care sustine ca lumina nu are msa inerta, doar ca sa justifice de ce lumina nu urmeaza predictiile relativiste.

[calahan]

princehansolo

Nici eu nu știu, de aceea am întrebat...

Ca sa te convingi de realitatea fenomenului de difractie, poti sa observi ca niciodata umbra de la un obiect aflat in spotul de lumina nu coincide cu umbra geometrica. Si daca se observa umbra in lumina monocromatica, cu o lupa puternica, se vede ca de o parte si de alta a conturului geometric sunt zone luminoase alternand cu zone intunecate. Mai poti sa faci experienta cu o moneda suspendata de un fir, cam la doi metri distanta de un perete. Si fiind luminata dintro parte de o sursa de lumina ai sa vezi ca in centrul umbrei apare o pata luminoasa. Dar nici conturul umbrei nu este net.

[calahan]

atanasu
Ca intodeeauna, filozof ai fost, filozof ai ramas.

[mariuslvasile]

Atanasu
Vrei cumva sa sustii ca razele x sufera difractie refractie si reflexie? Nu poti sa admiti ca difractia se produce doar la razele de lumina din domeniul vizibil si este fenomenul de ocolire a obiectelor de catre lumina. Si eu am concluzionat ca acest efect se datoreza interactiunii radiatiei cu materialul obiectului. Obiect care are si el pulsatia lui, acea pulsatie care face densitatea masica a materialului. Densitatea masica este data de patratul inductiei magnetice de la nivelul nucleonilor si se dilueaza in volumul substantei, pana la valorile masurate in laborator. Formula lui Fresnel rezulta de la insumarea inductiei magnetice a mediului dens si transparent in miscare, cu densitatea masica a luminii. Si este dovada experimentala ca lumina (fotonul) are masa inerta. Si asta contrazice dogma relativista care sustine ca lumina nu are msa inerta, doar ca sa justifice de ce lumina nu urmeaza predictiile relativiste.

Razele X se refracta si ti-am mai dat odata sursa care zice asta:

http://www.x-ray-optics.de/index.php/en/physics/refraction

Si cu cat e mai mare frecventa undelor cu atat se refracta ma mult, pentru ca sunt incetinite mai mult de mediu:

''When a wave with a higher frequency enters a new medium, it slows down more than a wave with a lower frequency. This is because the refractive index of a medium generally increases with the frequency of the wave. As a result, the wave bends more, and the angle of refraction is smaller. This is why different colours of light, which are simply light waves with different frequencies, refract at different angles when they pass through a prism. This phenomenon is known as dispersion.''

https://www.tutorchase.com/answers/ib/physics/how-does-a-wave-s-frequency-affect-its-refraction

Chiar si undele radio se refracta si se reflecta, cum crezi ca functioneaza aparatele radar ? E complet fals ceea ce sustii tu ca doar lumina vizibila se refracta sau reflecta.


Si motivul pt care lumina nu are masa e foarte simplu. Pentru ca e o unda, si undele nu au proprietatea de masa. Ca particulele care formeaza mediul in care se propaga undele au masa e cu totul alta poveste. Dar unda nu poate fi confundata cu particula, decat daca suntem tampiti ca Einstein.

Dar de cand cu struto-camila numita particula-unda a lui Einstein, oamenii de stiinta confunda particulele cu undele, si camilele cu strutii. Si cred ca strutul are cocoasa pentru ca e camila, si camila are cioc pentru ca e strut. E o prostie generalizata relativa.   

[mariuslvasile]

Eu m-am gandit daca nu cumva mai degraba refractia ar fi putut sa creeze franjele.
Daca in experimentul lui Young fantele ar fi fost acoperite cu vreun material transparent, ar fi fost posibil ca acel material sa produca o dispersie si sa refracte undele de frecvente diferite la unghiuri diferite. Dar din cate stiu nu erau acoperite cu nimic.  Oricum, asta ar fi insemnat sa se vada culorile curcubeului in franje.

Edit: din imaginea de pe wikipedia pare sa se vada ceva de genul, dar sigur iezista o explicatie:



''The wave nature of light causes the light waves passing through the two slits to interfere, producing bright and dark bands on the screen – a result that would not be expected if light consisted of classical particles.''

[mariuslvasile]

ChatGPT zice ca e de la interferenta difractiei:

The multicolored pattern you're seeing is due to the different wavelengths of light interfering with each other. In Young's experiment, if white light (which contains all visible wavelengths) is used, the different wavelengths will diffract and interfere differently, producing a spectrum of colors. It's like a mini rainbow being formed because of the way light waves interact as they pass through the slits.

Altii zic ca de fapt culorile sunt de la filmul folosit pentru captarea si vizualizarea franjelor, care are nu stiu ce ulei in el care reflecta lumina care interfereaza si bla bla. De fapt, nimeni nu stie si fiecare isi da cu parerea. Daca in loc de film uleios pui un perete probabil la fel o sa se vada. Si atunci inseamna ca nu e de la ulei.

[calahan]

ariuslvasile
Daca folosesti un dispozitiv de tip Fraunhofer, ai sa observi, in lumina alba venind de la o sursa punctiforma, culorile spectrului (curcubeului) una cate una, neamestecate.

Razele X se refracta si ti-am mai dat odata sursa care zice asta:

Pai am aratat ca aceasta refractie a fotonilor de mare energie se produce la trecerea fotonilor intrun mediu de foarte mare densitate energetica. Cum ar fi in jurul nucleelor atomice. Acolo fotonii grei (ics si gama) de mare energie se refracta la 360 de grade si interferand constructiv cu ei insisi, se constituiesc intro unda stationara de foarte mare amplitudine, formata din doua semiunde diametral opuse si care se rotesc pe cercul de diametrul particulei, cu viteza de C/137 (m/s). Unda aceasta de foarte mare amplitudine, este insasi particula. La fel se intampla si cu fotonii optici cand patrund in atom, unde dupa contractia de 137 de ori si dupa refractia lor la 360 de grade, prin interferenta constructiva, se naste o unda stationara de mare amplitudine, formata din doua semiunde diametral opuse, care se rotesc, pe cercul de raza fotonului in atom (Rfa) cu viteza C/137 (m/s), comportanduse exact ca o sarcina electrica negativa, ca un electron. Aceasta sarcina inpinge electronul din apropiere in afara, pe un nivel energetic superior, realizand saltul cuantic.  Structura bipolara a electronului (adica din doua semiunde diametral opuse) este dovedita de experimentul Shtern-Gerlak, in care se vede ca energia cuantei gama a fotonului electronic este distribuita simetric in doua semiunde diametral opuse. Dupa aceasta distributie s-a scris formula momentului de spin al electronului. Acest fapt se intampla, fiindca semiundele electronului, fiind in rotatie foarte rapida, se misca in sensuri contrare. Si electronul aflat in campul magnetic exterior, nu poate sa interactioneze cu campul cu ambele semiunde deodata. De aceea exista probabilitatea egala, ca unii electroni sa interactioneze cu o semiunda, iar alti electroni sa interactioneze cu cealalta semiunda. De aceea unii atomi de argint se vor deplasa intro directie, iar alti in directie opusa. Avand ca rezultat figura compusa din doua semisinusoide opuse, care reflecta exact distributia energiei cuantei gama (a fotonului) in structura undei stationare a electronului. De aici s-a tras concluzia ca ar fi electroni de doua tipuri. Unii cu spin levogir si altii cu spin dextrogir.
PS   Folosind deviatia razelor X , Watson si Krics au descoperit structura de dubla elicie a ADN-ului. Dupa care a inceput campania de descifrare a codului genetic al tuturor structurilor vii si vegetale si animale, folosind aceeasi tehnologie a radiatiilor  X.

[atanasu]

Putem bate campii linistiti: Scientia? Ultima dată activ: August 26, 2024, 12:08:58 AM
Oare cum se va stinge dupa un trecut atat de glorios?