Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Informatia

Creat de Udar, Iunie 21, 2012, 03:03:25 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 2 Vizitatori vizualizează acest subiect.

Udar

De cand exista informatia?De cate feluri sunt informatiile?

Eugen7

Citat din: Udar din Iunie 21, 2012, 03:03:25 PM
De cand exista informatia?De cate feluri sunt informatiile?
Un punct de plecare in discutie:
"Ce este informația?
Într-o definire - pe cât de sumară tot pe atât de informală și, deci, de inexactă - se poate spune că informația se constituie intr-o reprezentare a realității, dar și a reflecției și proiecției - care sunt operații tipice intelectului uman - prin intermediul unui set bine precizat și structurat de simboluri - de regulă accesibile simțurilor și rațiunii umane, dar și unora dintre dispozitive, precum cele de calcul automat (calculatoare).

Informatia nu este nici conținut (ci stările unui sistem pot fi asimilate cu acesta), nici agent (ci semnalele transmise printr-un canal pot fi asimilate cu acesta), nici proprietate, nici instructiune, nici proces și nici metoda, ci informația se constituie într-o categorie de sine stătătoare, având o existență abstractă și subtilă - adică nematerială - categorie care este reflectată de stări, semnale etc. și constituie un element esențial în procesul cunoașterii."
http://ro.wikipedia.org/wiki/Informa%C8%9Bie
"Stiu ca nu stiu nimic dar stiu ca pot sti mai multe decat stiu" (Socrate)

Udar

#2
Putem spune ca toate informatiile de orice tip au derivat dintr-o informatie initiala?Daca da,atunci cum a aparut aceasta informatie initiala?Putem vorbi despre o evolutie a unui anumit tip sau alt tip de informatie?

AlexandruLazar

Ce înţelegi prin informaţie? Dacă nu defineşti măcar asta într-umn mod clar, cu siguranţă nu poţi găsi răspuns la întrebările despre apariţia ei.

Udar

Citat din: AlexandruLazar din Iunie 21, 2012, 11:58:39 PM
Ce înţelegi prin informaţie? Dacă nu defineşti măcar asta într-umn mod clar, cu siguranţă nu poţi găsi răspuns la întrebările despre apariţia ei.
Sa ne referim la urmatoarele definitii din DEX online:
A. "INFORMÁȚIE ~i f. 2) Semnal material capabil să declanșeze o reacție a unui sistem. [G.-D. informației] /<fr. information, lat. informatio, ~onis".
B. "INFORMÁȚIE s.3. (înv.) cuvânt."
C. "INFORMÁȚIE s.7. v. sursă."

puriu

Dupa mine sunt prea multe notini exprimate printr-un singur cuvant. Cred ca exista categorii distincte de informatie: informatie abstracta (toata matematica), informatie subiectiva (perceptia, revelatia, rationamentul, etc.) si mai multe categorii de informatie obiectiva (independenta de observator) asupra lumii materiale (localizarea unui eveniment in timp si spatiu, valoarea unei marimi fizice, compozitia unei substante, evolutia unui proces, legile lumii materiale). De aici si conflictul intre credinta (informatie subiectiva) si stiinta (informatie obiectiva).
Desi se face distinctie intre spirit (informatie pura) si materie, sau intre "lumea noastra" si "lumea cealalta", mintea omeneasca nu le poate separa complet. Viata insasi apare ca o interfata intre materie si spirit.
Spre deosebire de materie, dominata de legile conservarii, informatia se poate multiplica la infinit fara sa se consume nimic din ea. Cred ca aceasta ar fi una din definitiile informatiei.

AlexandruLazar

Udar... tocmai ai dat trei definiţii, din păcate cele trei cuvinte sunt omonime. E destul de clar că cele trei definiţii nu se referă la acelaşi lucru -- vezi B şi C; în afară de cazul în care "cuvânt" şi "sursă" înseamnă acelaşi lucru, se referă la sensuri diferite ale cuvântului informaţie. Ar trebui să alegi unul, despre toate trei nu prea are sens logic să discutăm.

Udar

Citat din: AlexandruLazar din Iunie 23, 2012, 03:56:49 PM
Udar... tocmai ai dat trei definiţii, din păcate cele trei cuvinte sunt omonime. E destul de clar că cele trei definiţii nu se referă la acelaşi lucru -- vezi B şi C; în afară de cazul în care "cuvânt" şi "sursă" înseamnă acelaşi lucru, se referă la sensuri diferite ale cuvântului informaţie. Ar trebui să alegi unul, despre toate trei nu prea are sens logic să discutăm.
Sa ne referim la:
A. "INFORMÁȚIE ~i f. 2) Semnal material capabil să declanșeze o reacție a unui sistem. [G.-D. informației] /<fr. information, lat. informatio, ~onis".

MariS

Citat din: Udar din Iunie 24, 2012, 08:36:37 AM

Sa ne referim la:
A. "INFORMÁȚIE ~i f. 2) Semnal material capabil să declanșeze o reacție a unui sistem. [G.-D. informației] /<fr. information, lat. informatio, ~onis".

Dupa mine, aceasta e cea mai plata definitie a informatiei. Informatia, pentru mine, e doar cea care contine un sens. Restul sunt .. date. Computerul lucreaza cu date, nu cu informatii, stiinta lucreaza cu date, nu cu informatii. E adevarat ca sensul e intotdeauna subiectiv, deci o informatie adevarata trebuie sa contina si ceva subiectiv. Asta implica cerinta ca informatia vine de la subiecti si e destinata unor subiecti. Restul e schimb de date, de evenimente sau simpla comunicare. Doua calculatoare pot sa comunice dar nu se pot informa. Ca sa se poata informa ar trebui sa inteleaga, iar ca sa inteleaga ar trebui sa existe un subiect, caci un obiect nu poate intelege. In concluzie, pentru mine, sensul face diferenta intre informatie si simple date "capabile sa declanseze reactii ale unui sistem". Cu definitia din dex si un simplu bobarnac constituie o informatie pentru ca se propaga material si poate declansa o reactie (violenta, biensur!). Eu leg informatia de inteligenta si sens.

Sieglind

#9
Citat din: MariS din Iunie 24, 2012, 09:33:47 AM

Dupa mine, aceasta e cea mai plata definitie a informatiei. Informatia, pentru mine, e doar cea care contine un sens. Restul sunt .. date. Computerul lucreaza cu date, nu cu informatii, stiinta lucreaza cu date, nu cu informatii. E adevarat ca sensul e intotdeauna subiectiv, deci o informatie adevarata trebuie sa contina si ceva subiectiv. Asta implica cerinta ca informatia vine de la subiecti si e destinata unor subiecti. Restul e schimb de date, de evenimente sau simpla comunicare. Doua calculatoare pot sa comunice dar nu se pot informa. Ca sa se poata informa ar trebui sa inteleaga, iar ca sa inteleaga ar trebui sa existe un subiect, caci un obiect nu poate intelege. In concluzie, pentru mine, sensul face diferenta intre informatie si simple date "capabile sa declanseze reactii ale unui sistem". Cu definitia din dex si un simplu bobarnac constituie o informatie pentru ca se propaga material si poate declansa o reactie (violenta, biensur!). Eu leg informatia de inteligenta si sens.

Definiţiile astea!  :D
Pentru a-l defini (ca termen primar, fundamental), trebuie să recurgem la descriere, raportându-l la situaţii / fapte / date sau în cadrul unui sistem. După cum informaţiei îi este asociată sau nu o semnificaţie, intrăm pe tărâmul teoriilor comunicării sau ale cuantificării informaţiei.

O schemă elementară a actului de comunicare (Meyer-Eppler) implică un emiţător care extrage dintr-un repertoriu un număr de semne pe care le asamblează potrivit unui set de reguli (codificare) într-un mesaj pe care îl transferă printr-un canal fizic unui receptor; acesta, primind mesajul, îl decodifică în raport cu propriul său repertoriu. Premisa comunicării o constituie faptul că repertoriile de semne ale celor doi actori (emiţător şi receptor) conţin un minim de elemente comune care să-i permită receptorului să recunoască un număr de semne pe care mai apoi să le asambleze el însuşi (percepând astfel semnificaţii, forme etc.) şi eventual să le stocheze. Pentru amândoi, repertoriul din care se alimentează este dat de ambianţa socială (şirul de convenţii, care evoluează în timp).
Extinzând schema, emiţătorul poate fi şi lumea exterioară în ansamblul ei, ceea ce depersonalizează prima parte a procesului. În acest caz, mesajul va fi inteligibil în măsura în care receptorul poate discerne un ansamblu de semne care să aparţină propriului repertoriu.    
Aici, informaţia este definită ca măsură a cantităţii de imprevizibilitate (noutate) pe care o aduce un mesaj, dar nu se măsoară după numărul de semne: astfel, dacă un mesaj este alcătuit din semne identice (redundanţă) repetate la infinit, informaţia este aproape zero (banalitate totală), pentru că nu aduce nimic nou receptorului. "Pe măsură ce procesul continuă să se desfăşoare în sistemele dotate cu memorie şi aprehensiune statistică, cum este inteligenţa umană, (...) repertoriul receptorului se va modifica, tinzând tot mai mult să se înglobeze în repertoriul emiţătorului, căruia îi este subordonat." (Abraham Moles, Sociodinamica culturii).  

În modelul matematic al lui Shannon (Teoria Matematică a Informaţiei, 1948) şi Weaver, comunicarea informaţiei este un proces linear, de transmitere a mesajului (succesiune de semnale), valabil în cazul oricărui sistem fizic de comunicaţie. Elementele sale sunt: o sursă de informaţii care produce un  mesaj către emiţător, unde este transformat (codificat) într-un semnal în funcţie de canalul utilizat (aici un rol esenţial îl are factorul zgomot sau informaţie perturbatoare, falsă), ajungând la receptor, unde prin decodificare se realizează operaţiunea inversă, de reconstituire a mesajului conţinut în semnal, pentru a fi transmis destinatarului. Informaţia este o valoare matematică, reprezentând o măsură a ceea ce se transmite de la emiţător la receptor, independent de conţinutul mesajului.
Din această perspectivă, informaţia poate avea două sensuri fundamentale: desemnează o cantitate de informaţie ce poate fi transmisă (măsura de probabilitate a unui eveniment în interiorul unui sistem echiprobabil); sau o cantitate precisă de informaţie selecţionată care a fost de fapt transmisă şi receptată. De aceea, teoria informaţiei se concentrează asupra identităţii (gradului de fidelitate) dintre informaţia transmisă şi cea receptată, fără a se preocupa şi de semnificaţia ei (irelevantă pentru conţinutul de informaţie al unui mesaj).

Distincţia între date şi informaţie (ce conţine un sens) se regăseşte într-o

Definiţie Generală a Informaţiei (GDI):

Astfel, σ constituie o unitate (elementară) de informaţie (având conţinut semantic) dacă şi numai dacă:

(GDI.1) σ constă din una sau mai multe date;

(GDI.2) datele care alcătuiesc σ sunt bine formalizate (structurate), adică sunt asamblate corect, potrivit regulilor (sintaxei) care guvernează sistemul, codul sau limbajul analizat;

(GDI.3) datele bine structurate ale σ au semnificaţie, adică trebuie să fie în concordanţă cu semantica sistemului, codului sau limbajului.

http://plato.stanford.edu/entries/information-semantic/#1.2

Ar urma să trecem la definiţia datelor, nu?  :)

P.S. Există şi o teorie algoritmică a informaţiei, elaborată de Gregory Chaitin, pe care el o descrie ca fiind "the result of putting Shannon's information theory and Turing's computability theory into a cocktail shaker and shaking vigorously."

http://en.wikipedia.org/wiki/Algorithmic_information_theory

Udar

#10
Citat din: MariS din Iunie 24, 2012, 09:33:47 AM
Eu leg informatia de inteligenta si sens.
Corect!Rezulta ca o informatie nu poate veni decat de la o sursa cu un anumit grad de inteligenta?Exista vreo informatie initiala din care au rezultat si inca mai rezulta poate toate informatiile de orice tip sau toate tipurile de informatii au aparut independent de informatia initiala in cazul in care aceasta exista ca atare?

Sieglind

#11
Citat din: Udar din Iunie 25, 2012, 07:37:33 AM
Citat din: MariS din Iunie 24, 2012, 09:33:47 AM
Eu leg informatia de inteligenta si sens.
Corect!Rezulta ca o informatie nu poate veni decat de la o sursa cu un anumit grad de inteligenta?Exista vreo informatie initiala din care au rezultat si inca mai rezulta poate toate informatiile de orice tip sau toate tipurile de informatii au aparut independent de informatia initiala in cazul in care aceasta exista ca atare?

INFORMAŢIA poate exista şi independent de conştiinţă, în cazul unui emiţător depersonalizat (Umwelt, "lumea exterioară")! când doar semnificaţia ei depinde de receptor.

De aceea este relevantă precizarea dacă termenul este utilizat din perspectivă ontologică (componentă a oricărui sistem fizic) sau gnoseologică / epistemologică (prin valoarea ei cognitivă).

Topicul este încadrat la "Filozofia ştiinţei", right?

123

Citat din: Sieglind din Iunie 25, 2012, 01:21:21 PM
INFORMAŢIA poate exista şi independent de conştiinţă, în cazul unui emiţător depersonalizat (Umwelt, "lumea exterioară")! când doar semnificaţia ei depinde de receptor.

Afirmatia asta mi se pare contradictorie. Din "definitia" GDI.3 rezulta ca informatiei i se asociaza intotdeauna o semnificatie:

Citat din: Sieglind din Iunie 25, 2012, 03:12:12 AM
(GDI.3) datele bine structurate ale σ au semnificaţie, adică trebuie să fie în concordanţă cu semantica sistemului, codului sau limbajului.

Chiar daca informatia (sau mai corect datele) este(sunt) emisa(e) de "lumea exterioara" depersonalizata, in momentul in care ajunge/ajung la receptor, acesta asociaza o semnificatie in functie de propriul repertoriu. In acest caz existenta informatiei depinde totusi de constiinta (constienta?) receptorului.

Ar mai fi de discutat (destul de mult dupa parerea mea) despre informatia continuta in insasi structura limbajului. Daca transmiterea informatiei e conditionata de existenta unui limbaj/cod, cam ce fel de informatie sta la baza alcatuirii acestuia?

Sieglind

#13
Citat din: 123 din Iunie 25, 2012, 02:42:33 PM

Afirmatia asta mi se pare contradictorie. Din "definitia" GDI.3 rezulta ca informatiei i se asociaza intotdeauna o semnificatie:


(GDI.3) datele bine structurate ale σ au semnificaţie, adică trebuie să fie în concordanţă cu semantica sistemului, codului sau limbajului.


De aceea este relevantă precizarea dacă termenul este utilizat din perspectivă ontologică (componentă a oricărui sistem fizic) sau gnoseologică / epistemologică (prin valoarea ei cognitivă).

Articolul din care am extras "Definiţia generală a informaţiei" este intitulat Semantic Conceptions of Information. Ceea ce implică necesarmente existenţa unei conştiinţe (inteligenţe) care să asocieze informaţiei o semnificaţie.

Nemaivorbind de faptul că analiza propusă acolo merge mult mai departe:
information, understood as semantic content, comes in two main varieties: factual and instructional.

Citat din: 123 din Iunie 25, 2012, 02:42:33 PM
Ar mai fi de discutat (destul de mult dupa parerea mea) despre informatia continuta in insasi structura limbajului. Daca transmiterea informatiei e conditionata de existenta unui limbaj/cod, cam ce fel de informatie sta la baza alcatuirii acestuia?

Asta ţine strict de teoria comunicării: o discuţie despre metalimbaj cred că ar fi tangentă (off-topic?)

Într-adevăr, ar mai fi destul de multe ... chiar prea multe. Oare despre ce anume se discută?   :)

Udar

Citat din: Sieglind din Iunie 25, 2012, 01:21:21 PM
INFORMAŢIA poate exista şi independent de conştiinţă, în cazul unui emiţător depersonalizat (Umwelt, "lumea exterioară")! când doar semnificaţia ei depinde de receptor.
De aceea este relevantă precizarea dacă termenul este utilizat din perspectivă ontologică (componentă a oricărui sistem fizic) sau gnoseologică / epistemologică (prin valoarea ei cognitivă).
Topicul este încadrat la "Filozofia ştiinţei", right?
Orice informatie poate fi cauza sau efectul unei alte informatii si de aceea nicio informatie nu poate exista in mod independent fata de o alta informatie si deci exista o informatie initiala din care au rezultat si mai rezulta toate informatiile.Daca exista o informatie initiala atunci aceasta informatie cine ar putea sa o emita sau cum a putut sa apara informatia primordiala fara sa existe o sursa de emisie?Daca informatia este un semnal material care produce o reactie intr-un sistem asta inseamna ca  sistemul nu poate exista fara informatii corespunzatoare.Informatia nu poate exista si nu se poate manifesta daca nu exista un spatiu corespunzator in care informatia sa fie transmisa si receptata de un receptor corespunzator.Orice corp sau energie este de fapt o informatie si aceste informatii care sunt efectele unor informatii anterioare pot deveni la randul lor cauze ale altor informatii.Poate exista informatia in afara unui sistem?Care a fost sistemul primordial in care a existat informatia primordiala?
S-ar putea crede cumva din discutii ca subiectul "Informatia" nu s-ar afla la "Filozofia stiintei"?Ce este filozofia stiintei?