Informatia

[AlexandruLazar]

Eu sunt în ceaţă. În ce fel este o particulă informaţie?

Explicaţi-mi şi mie ca unui habarnamist cum anume o particulă este un semnal. Dacă întind un cablu (sau orice alt mediu de transmisie) de la mine până la Electron si pun la capătul meu un boson Higgs pe care îl ţin nemişcat, astfel încât Electron nici măcar nu ştie că eu am făcut ceva cu cablul, ce informaţie a ajuns, mai exact, de la mine până la el, sau măcar ce volum de informaţie (puteţi discretiza spaţiul stărilor cum vă vine mai uşor ca să nu ne chinuim cu un spaţiu continuu)? E o întrebare foarte simplă care admite un răspuns sub forma unui număr (sau a unei expresii matematice care nu poate fi prea complicată).

Edit: sau măcar ce mărimi fizice sunt concentratorii de informaţie în acest caz, poate or fi grele calculele...

[Sieglind]

.

[Udar]

.?

[123]

Sa-mi spui si mie cum reusesti sa tii bosonul nemiscat, eu am incercat si nu vrea sa stea deloc .

[meteor]

Fara informatie nu poate exista nicio forma de materie si deci nici energia si fara spatiu nu poate exista nimic.

De ce?

Pentru ca ceea ce am afirmat este o axioma.Orice teorie se bazeaza pe anumite axiome.

Ok, atunci eu introduc următoarea axiomă: este posibilă orice formă de materie fără a fi nevoie de energie. Vezi, n-ai avut dreptate .

Nu poți să introduci arbitrar axiome, trebuie să ai o justificare pentru ele -- fie ea și experimentală. Deci, de ce crezi că fără informație nu poate exista nicio formă de materie sau energie?

"Justificare" nu e totuna cu demonstraţie (dacă s-ar putea face una nu ar mai fi axiomă în fond).

Asta e clar, nu e o descoperire cine stie ce strasnica.

Dar faptul că are caracter axiomatic nu este o garanţie a faptului că este adevărată.

Pina la urma cum raminem cu: postulatele si axiomele. Cele din tiii vei spune ca sunt in stiintile naturii si pot fi verificate experimental?!

Nu pot introduce ca axiomă afirmaţia "Universul nu există"; afirmaţia este evident falsă, iar faptul că eu pretind că e adevărată (pe motiv că e axiomă) nu o va face deloc să fie adevărată. Caracterul ei de a fi adevărată sau nu depinde de caracterul Universului de a exista sau nu, şi nu de faptul că eu pretind că e axiomă.

Apoi, iarasi faci confuzii dintre axiome si postulate.
Unde ai gasit tu vreo axioma, care sa contina notiuni din "stiinta naturii", asa notiuni ca: materie, energie, Univers, etc.
Daca...., le poti defini in sens matematic, atunci nu am intrebari...

Cel mult poţi aduce ca justificare faptul că propoziţia e "evidentă prin ea însăşi", însă cea a lui Udar nu e deloc evidentă prin ea însăşi.

?!
Ai vrut cumva sa spui propozitia matematica (sau eu gresit am inteles)?!
Ce fel de propozitie matematica poate fi, daca contine "abureli" din toata galaxia.

Dealtfel mi se pare că se poate demonstra destul de uşor că e falsă, dar am preferat să îl întreb întâi de ce consideră că e corectă, în caz că nu am înţeles eu ce vroia să spună.

Gresit i-ti pare, daca incercai sa prezinti rezultatele din "demonstratia" ta, erau sa fie false (non sens).
Spui ca ar fi o axioma, apoi postulat, apoi ca e o axioma si o poti demonstra....

Ca fapt divers, axiomele există numai în matematică, nu şi în ştiinţele naturale. Acolo vei găsi cel mult postulate, a căror minimă caracteristică e aceea de a putea fi verificate experimental.

Atunci din care cauza ai aplicat gresit in acele contexte aceste notiuni?!

Se spunea doar odata, ca includerea unei noi axiome (in un anumit domeniu), nu inseamna ca ar contrazice pe alta (sau celelalte).

"Se" spunea asta în mod greşit. Considerând un sistem în care există axioma "Există mulţimea vidă", e evident că nu poţi introduce axioma "Nu există mulţimea vidă" fără să o contrazici pe cealaltă.

Prin cuvintul domeniu, av arut sa spun: domeniu de stiinta adica o ramura anumita (geometrie, algebra,etc.), nu am vrut sa spun strict in cadrul unui sistem axiomatic.
Spre exemplu, in geometria Euclidiana axiaoma paralelelor (de ce se numeste postulat, doar s-a dovedit ca nu poate fi demonstrata?!) spune: "Prin un punct exterior unei drepte, i se poate duce exact o singura paralela".
In geometria lui Reimann se spune: "Prin un punct exterior unei drepte, nu i se poate duce nici o paralela".
Aparitia acestei axiome (mai corect spus poate este sistem axiomatic) [in geometrie], nu inseamna ca ar contrazice geometria Euclidiana. (despre aceasta am avut in vedere).
Iata o exprimare mai corecta poate, din mesajul lui zec:

Problema asta a demonstrato Hilbert in geometrie bazanduse pe un studiu al unui sociolog.Si aici ma refer la problema corectitudini si necontradictiilor in axiomele geometriei.Aceasta nedumerire a aparut pe langa postulatul al 5-lea al lui euclid care se credea ca este demonstrabil.Multi sau inselat evident incercand sa demonstreze iara uni au reusit sa descopere noi geometrii numite si geometrii neeuclidiene prin modificarea acestui postulat.Ca sa intelegi cum a procedat Hilbert am sa o fac in modul simplificat.A aratat ca orice element de geometrie se poate transpune algebric prin geometria analitica.Astfel ca la final a concluzionat ,daca e ceva necontradictoriu in geometrie atunci am avea necontradictii in algebra si aritmetica.Deci practic a pus valabilitatea geometriei pe seama algebrei,cum nu avem motive sa consideram algebra ca ceva stricat inseamna ca geometria functioneaza corect si astfel sistemul de axiome e unul necontradictoriu.

[am vrut sa spun] Ca daca, Udar creaza un sistem axiomatic (cind am sa fiu eu papa de la Roma...), si in cadrul acelui sistem este asa "axioma"(abureala) ca cea de mai sus, si daca peste un timp creezi si tu o noua "axioma" si contine "axioma" prezentata de tine, atunci tu cu ultima ta "axioma" niciodata nu il vei putea contrazice pe Udar.

[AlexandruLazar]

Atunci din care cauza ai aplicat gresit in acele contexte aceste notiuni?!

Poate a fost prea subtil faptul că încercam să repet tipul de raționament făcut de Udar ca să arăt de ce e greșit?

Aparitia acestei axiome (mai corect spus poate este sistem axiomatic) [in geometrie], nu inseamna ca ar contrazice geometria Euclidiana. (despre aceasta am avut in vedere).

Geometria euclidiană este "euclidiană" exact pentru că admiți această axiomă. Poți să o scoți, dar sistemul care ți-a rămas nu mai este geometrie euclidiană.