Despre SENS

[atanasu]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Informaterie
Informaterie: Informaterie este un termen compus în limba română din informaţie + materie > informaterie, "informaţia materiei".
«Informateria este un concept filosofic care desemnează o componentă a materiei profunde, ,,o materie informaţională"[1], fără să conţină inteligenţă / conştiinţă, dar constituindu-se în ,,ingredient" oricărui organism viu ce, prin introdeschidere, are acces la aceasta, oferindu-i, potrivit demonstraţiei filosofului Mihai Drăgănescu, «proprietăţile fenomenologice de sens, continuitatea psihologică şi continuificarea realităţii spaţio-temporale»[2].
În materia profundă, informateria şi lumatia formează un ,,binom" al naşterii universurilor; filosoful Mihai Drăgănescu ne lămureşte în acest sens: «Informateria este o materie informaţională în care informaţia se manifestă în primul rând fenomenologic, ca proces fizic specific, ca o sensibilitate fizică. Asemenea procese în informaterie, se numesc ortosensuri. O generare de ortosensuri în informaterie, prin fluctuaţie, duce la o structurare a informateriei şi la constituirea unor legi ale universului fizic. Acesta se formează prin cuplarea dintre lumatie şi informateria structurată, menţinută structurat prin însăşi această cuplare. O parte din informaterie rămâne nestructurată, disponibilă pentru noi structurări. Datorită informateriei, profunzimile lumii materiale pot fi substratul unei potenţialităţi infinite de manifestări ale materiei

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lumatie
Lumatia «este un concept filosofic desemnând o componentă a materiei profunde, componentă care, cu informateria, formează un ,,binom" al naşterii universurilor, o "matrice a lumii"» (Ion Pachia Tatomirescu, Dicţionar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicaţiei..., Timişoara, Editura Aethicus, 2003, p. 221).
Lumatia – după cum ne încredinţează filosoful valah-contemporan, Mihai Drăgănescu – intră în sinonimie parţială cu termenul de materie în accepţiunea lui Aristotel, «cu deosebirea că forma pe care ea o poate lua depinde de cuplajul cu informateria»; «lumatia este materie profundă nestructurată, care nu se poate structura de la sine, ci numai de către informaterie; lumatia reprezintă o materie suport cu caracter energetic care ar rămâne în nemişcare şi echilibru total dacă nu ar interveni al doilea principiu, informateria; lumatia şi informateria constituie matricea fundamentală a lumii; lumatia informată prin cuplajul cu informateria ia forma materiei unui univers.» (Mihai Drăgănescu, Inelul lumii materiale, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989, p. 240).
https://dexonline.ro/definitie/sens

SENS, sensuri, s. n. 1. Înțeles (al unui cuvânt, al unei expresii, al unei forme sau al unei construcții gramaticale); semnificație. ♦ (În semiotică) Înțelesul unui semn. ♦ Conținut noțional sau logic. Îmi spui cuvinte fără sens. 2. Temei rațional; logică, rost, rațiune, noimă. Sensul vieții. ♦ Rost, scop, menire. ♦ Loc. adv. Fără sens = fără rost, la întâmplare. Într-un anumit sens = privind lucrurile într-un anumit mod, dintr-un anumit punct de vedere, sub un anumit raport. În sensul cuiva = potrivit vederilor, părerilor cuiva. 3. Direcție, orientare.

Este vorba de o ipoteza stiintifia noua extraordinara, izvorata dupa parerea mea din intelegerea adanca a lui Mihai Draganescu a sensului caracterizrii aristotliene a existentei (a ensului) care nu poate fi decat simultan in mterie si forma. 
Corolar: Nu poate exista materie neformatata decat in sens informational, matematic.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Materie
Materia (lat. materia = stofă, substanţă) este un termen general pentru toate elementele care ne înconjoară şi din care suntem alcătuiţi şi noi.
Din punctul de vedere al fizicii, materia este sub formă de substanţă sau câmp.
Trăsăturile caracteristice care definesc materia sunt: masa, necesarul de spaţiu, structura internă şi energia termică internă a materiei:
{\displaystyle E_{th}=m\;\cdot c\;\cdot T\!} {\displaystyle E_{th}=m\;\cdot c\;\cdot T\!}
T=temperatura absolută; m=masa c=capacitatea specifică termică (Ridicarea temperaturii determină creşterea energiei cinetice moleculare).
Materia este compusă din particule divizibile ca atomi, care se grupează formând molecule. Atomii la rândul lor sunt alcătuiţi din protoni, neutroni şi electroni numite şi particule elementare care sunt frecvent numite materie.
Materia se afla sub forme de agregare: solida, lichida gazoasa, plasma, condensat Bose-Einstein si condensat al Ionilor Fermi.
Trecerea ei dintr-o forma in alta este subiectul termodinamicei
Proprietăţile materiei sunt:
Masa în sistemul SI este kilogramul, fiind determinat de forţa de gravitaţie
Volumul este mărimea locului ocupat în spaţiu fiind exprimat de unitati de volum ( lungime la cub)  si este de exemplu în m3
Structură exprimă felul construcţiei unui sistem de ex. structura cristalină
Cantitate în sistemul SI unitatea cantităţii în chimie este molul
Energie calorică este o mărime ce depinde de natura materiei
Azi teoria cea mai larg acceptata privind formarea materiei este ca Starea iniţială a universului (engl. Big Bang = explozia cea mare) cand s-a format materie(substanta) , spaţiul şi timpul.
Această cantitate imensă de energie eliberată prin explozie a determinat expandarea celor patru dimensiuni ale spaţiului şi formarea într-o stare foarte densă în cantităţi mari a particulelor elementare, (protoni şi neutroni) în aşa-numita eră Hadron (interval de timp între 10-32 şi 10-4 dintr-o secundă. În era Lepton, care a atins perioada de o secundă după explozia iniţială, s-au format electronii; până la formarea acestora materia şi antimateria s-au nimicit (anihilat) reciproc. In următoarea eră a radiaţiilor se formează hidrogenul, deuterium şi tritium.
La un milion de ani după explozia iniţială începe era de azi era materiei, din norii de hidrogen se formează galaxii, stele, iar prin fuzionarea atomilor de hidrogen ia naştere helium, ca şi celelate elemente chimice până la carbon şi fier . Se presupune că prin coliziunea stelelor alcătuite din neutroni, ca şi în supernove, s-au format elementele grele ca aur, plumb şi uraniu.
In Univers exista materie nevie(moarta sau inerta ) cuprinsa in notiunea de materie de mai sus cat si materie vie (organica) care adauga negentropia(entropia negativa ) si care este definita de Schrödinger în populara sa carte ,,Ce este viața?"cre sustine ca sintopia, negentropia și informațiile ar fi același lucru.

O definitie inteligenta mi se pare ca: viaţa este ,,materie care se poate reproduce singură şi evolua după cum dictează supravieţuirea" nefiind cum apae ci cum se comporta si evolueaza. As adauga si hranirea caci este necesar datorita entropiei si energie negativa
pentru a putea fi chiar si un interval miniml de timp pentru reproducere.
Pentru a rezuma ce se da in  https://ro.wikipedia.org/wiki/Via%C8%9B%C4%83:
Viaţa este un sistem fizico-chimic deschis care, prin schimbul de energie şi materie cu mediul şi, datorită unui metabolism intern, este capabil să susţină, să crească, să se reproducă şi să se adapteze schimbărilor din mediu, atat pe termen scurt (fiziologic şi adaptare morfologică) cât şi pe termen lung (evoluţie).

Sa incercam sa legam, daca putem, toate aceste informatii intr-o discutie legata de sens caci de fapt asta este viata dupa mine: ceea ce da sens existentei.

De fapt in lumea vie apare in conditiile existentei informateriei notiunea de sens si putem spune ca sensul existentei viului este conservarea acestuia prin existenta sa neintrerupta de la aparitie si pana in prezent cu posibilitatea sau sensul  acestei existente de a da nastere nousului care apare odata cu omul adica cu fiinta dotata cu constiinta, fiinta ganditoare fiinta care deschide poarta unui nou gen(regn) : genul noetic

[atanasu]

Desigur ca fiecare om in existenta sa ca fiinta vie apartinand regnului biotic asigura prin reproducere sensul fundamental fara de care informateria si viata ar disparea dar asta nu l-ar defini ca individ ci  doar ca vietuitor al speciei umane si doar prin  realizarerile proprii creind forme noi sensul vietii sale individuale ar fi dobandit. . Ca sa exemplific am un copil deci am dat sens vietii mele in primul sau aspect general in cadrul speciei si deci si al viului dar prin introducera teoriei "A celei de a treia cai" sau al "Celui de al treilea drum al omenirii " , asta ca sa nu mai fie deranjati cei care cu alt sens au introdus in limba engleza prima sintagma si al caror reprezentanti politici principali  sunt Tony Blair si Bill Clinton , am dat sensul individual personal in toata cohorta muritorilor  fie ca va fi retinut de istorie ca aparinandu-mi fie ca nu va fi, cum se intampla cu multe asemnea realizari omenesti.