Elemente de Fizică elicoidală

[Electron]

Acolo era vorba de un ,,repaus acceptat de Fizica elicoidală", deci de un repaus pe care să-l definim în aşa fel încât să poată fi tratat de teorema de recurenţă.

Se poate defini notiunea de "repaus elicoidal" sau "repaus abelian" care sa poata fi tratat de teorema de recurenta?

Mai precis, trebuie să convenim ce numim repaus ,,repaus acceptat de Fizica elicoidală", ce ecuaţie are traiectoria unui mobil în repaus ,,repaus acceptat de Fizica elicoidală".

Nu tu ar trebui sa furnizezi aceasta definitie si aceasta ecuatie?

Dacă ecuaţia contravine teoremei, atunci ori nu putem defini repausul ,,repausul acceptat de Fizica elicoidală", ori trebuie să înţelegem altceva prin repaus ,,repaus acceptat de Fizica elicoidală" decât ceea ce credeam [eu, Abel Cavasi] până acum. Nu-i aşa?

Evident ca nu.

Repausul e definit foarte clar in Fizica, desi in mod clar tu nu ai inteles acest lucru (il ignori, intentionat sau nu). Tu cand spui "repaus" iti imaginezi niste chestii doar de tine stiute, pe care nu poti sa le explicitezi, si ai eronata credinta ca toata lumea isi imagineaza acelasi lucru ca si tine. Cu asemenea abordare, nici nu ma mira ca scrii inepetiile pe care le emiti constant pe aici.

Eu văd lucrurile în felul următor. Să presupunem că pornim de la un reper cartezian obişnuit şi de la o curbă obişnuită în acest reper. Aplicându-i teorema de recurenţă faţă de acest reper, vom putea determina ordinul ei.

Ce "ordin" are un cerc conform teoremei de recurenta? Stii acest lucru, sau e nevoie sa vina altcineva sa derermine asta in locul tau? Ce ordin au curbele plane?

Faţă de un alt reper cartezian, aceeaşi traiectorie poate avea altă ecuaţie, caz în care vom constata că ea are alt ordin. Deci, în acest sens, orice traiectorie este o elice de un anumit ordin. Deci nu o elice de ordinul unu, ci o elice de un anumit ordin aşa cum a fost definită elicea de ordinul n.

Aceste ordine sunt ce fel de valori? Pana acum ai vorbit doar de ordine numere naturale, incepand cu 1. Astea sunt singurele valori acceptate de teorema de recurenta? Nu spui nimic concret, o tot dai dupa copac, de parca ti-ai bate joc de noi.

Mai trebuie menţionat aici un aspect important. Elicea rămâne elice faţă de orice reper care păstrează distanţele. Elicea este invariantă la izometrii. O poţi roti, o poţi translata, forma ei rămâne aceeaşi.

Asta e corect daca vorbim despre forma geometrica numita "elice". Dar in studiul traiectoriilor, aceste izometrii sunt irelevante, pentru ca sunt triviale. Problema e ce ce intampla cu forma traiectoriei cand schimbi reperul de referinta cu altul care nu e fix fata de primul ales. Despre asta, teorema de recurenta nu mai spune nimic (prin asta vreau sa spun ca nu mai spui tu nimic despre asta). Aici mai ai de lucru, mult si bine.

Forma curbei este dată de curbură şi torsiune, iar curbura şi torsiunea sunt parametri instrinseci, adică nu depind de modul în care roteşti reperul sau îl translatezi.

Da, dar tu vorbesti aici de repere fixe unul fata de celalalt (situatie pe care nici macar nu o poti defini in "fizica elicoidala"), in timp ce in Fizica reperele pot (si sunt in general) in miscare unele fata de altele.

De aici rezulta toate confuziile si elucubratiile irelevante pe care le emiti. Atata varza e in argumentele tale incat tu chiar crezi ca spui ceva relevant, in timp ce amesteci lucruri care nu sunt echivalente, in speta traiectoriile si curbele matematice, sau reperele "rotite si translatate" cu schimbarea de reper in Fizica, operatie care e cu totul altceva chiar si in mecanica galileeana.

În acest sens, rezultatul teoremei este independent de rotaţii sau translaţii.

Poate sa fie, dar asta e irelevant in studiul traiectoriilor corpurilor fata de diverse repere in Fizica, in miscare unele fata de altele.


e-

[AlexandruLazar]

Eu cred că ţi-am dat toate elementele necesare.

Eu cred ca nu. Traiectoria primului observator fata de celalalt este neelicoidala, lucru pe care teorema ta de recurenta (care nu precizeaza niciun reper!) il interzice.

[Abel Cavaşi]

Ok. Te înţeleg. Eu am încercat să-ţi transmit ce am putut. Nu eşti obligat să înţelegi totul şi nici eu să explic (repet) totul.

[Electron]

Abel Cavasi, felicitari! Asta e o tactica noua! Sa dai vina pe ceilalti ca nu iti inteleg teoriile, desi te contrazici mereu si emiti erori de logica (si nu numai de logica) la tot pasul. Intr-adevar, e responsabilitatea noastra sa intelegem ce vrei sa zici de fapt, indiferent cate ineptii spui efectiv. Tu ai zis tot ce trebuia deja, a-ti cere alte clarificari este o nesimtire din partea noastra. Rusine sa ne fie!  

e-

[Teodor Sarbu]

Abel. În ceeace priveşte teoria big bang care presupune că iniţial a existat un punct foarte fierbinte, dă-mi voie să îţi atrag atenţia că în general forţele sunt invers proporţionale cu pătratul distanţei, iar energia primită sau cedată prin aceste forţe este invers proporţională cu distanţa. Deci, cel puţin teoretic la distanţe care tind spre zero energia tinde către infinit. Aceasta nu înseamnă că nu am foarte multe îndoieli faţă de teoria în cauză.

[Abel Cavaşi]

Ok, o să bag la cap şi asta. Dar momentan mă interesează în special problema curbelor închise, căci bănuiesc că teorema de recurenţă poate contribui şi la rezolvarea ei, explicând prin aceasta de ce apar numere raţionale în mişcarea corpurilor.

[ariel55]

Dar momentan mă interesează în special problema curbelor închise, căci bănuiesc că teorema de recurenţă poate contribui şi la rezolvarea ei, explicând prin aceasta de ce apar numere raţionale în mişcarea corpurilor

Cutremurator si excitant in acelasi timp!
Doamne ajuta!

[Electron]

dă-mi voie să îţi atrag atenţia că [...] energia primită sau cedată prin aceste forţe este invers proporţională cu distanţa.

Energia nu se primeste sau cedeaza "prin forte". Nu stiu unde ai invatat asemenea ineptii, dar te invit sa nu le mai repeti pe acest forum.

Deci, cel puţin teoretic la distanţe care tind spre zero energia tinde către infinit.

Acesta este un non sequitur si este o eroare de logica.

Dar momentan mă interesează în special problema curbelor închise, căci bănuiesc că teorema de recurenţă poate contribui şi la rezolvarea ei, explicând prin aceasta de ce apar numere raţionale în mişcarea corpurilor.

Abel Cavasi, ai gresit iar, nu doar topicul, ci forumul cu totul.


e-

[HarapAlb]

Ia uite Abel ce zic oamenii astia http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/3654-multele-fatete-ale-spinului.html

Da fuga repede si cere Nobelul pana nu-l iau altii

[Abel Cavaşi]

Mulţumesc pentru sugestia bună de a citi articolul! A meritat. A fost o încântare să văd că rolul torsiunii este încet-încet (doamne, cât de încet!) scos la iveală.

Aş vrea eu un premiu Nobel, că am de răsplătit mulţi oameni ce mi-au suportat capriciile de om cu capul în nori. Dar, ştii şi tu bine, nu depinde de mine deloc, ci depinde numai de voi.

Apropo! Am deschis pe forumul meu un subiect în care am formulat postulatul fundamental al Fizicii elicoidale (,,orice corp descrie o traiectorie de ordin finit"). O să mă gândesc să-l aduc şi aici, din moment ce nu ţi-ai pierdut interesul pentru această Fizică.

[mircea_p]

@Scientia

Articolul nu este o traducere a articolului "Testing Gravity" inidcat la sfarsit.
De fapt nu prea are nimic de-a face cu el.

Pare sa fie o traducere din The "Many Faces of Spin" de acelasi autor.
Poate se modifica referinta. La prima vedere poate crea confuzie.

[HarapAlb]

Uite Abel niste idei interesante Can torsion avoid the big bang singularity, eu zic sa te grabesti cu Nobelul cat mai ai timp.

[Abel Cavaşi]

Nu ştiu în ce măsură mai vorbeşti serios, din moment ce ţi-am mai spus că nu depinde de mine Nobelul. În orice caz, mă bucur să văd că se acordă importanţă torsiunii. Iar dacă e să iasă adevărul la iveală, el tot va ieşi odată şi odată. Dacă nu va fi în timpul vieţii mele, asta e.