Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Ce sunt BANII? Cine și ce dă valoare banilor?

Creat de princehansolo, Noiembrie 02, 2022, 04:57:20 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 3 Vizitatori vizualizează acest subiect.

atanasu

#45
Daca asta poti, asta faci. OK
PS Care razboi?

princehansolo

Citat din: atanasu din Septembrie 06, 2023, 07:04:35 PM
Daca asta poti, asta faci. OK
PS Care razboi?
Care război? Orice război.

Ar fi interesant de deschis un fir de discuție privitor la criza economică de după Primul Război Mondial. Crahul bancar și situația economică ce a dus la victoria politică a fasciștilor este o lecție ce poate fi rememorată , să nu mai trecem încă o dată prin aceeași situație.

Atanasu, chiar dacă muncești gratis (din punct de vedere financiar), rămâne pentru posteritate analiza și sinteza frumoasă pe care o faci. Sunt câțiva cititori care îți sunt recunoscători.
Toate-s vechi și noi sunt toate

atanasu

Multumesc pentru apecire si maine voi prezenta ceva foarte important.
Sursa exploatarii se afla  in forma de proprietate asupra resurselor naturale care conduce la repartitia inchitabila a produselor muncii umane adica a activitatii economice.
Marx nu a reusit sa o faca corect, eu da.

atanasu

Voi posta in curul zilei pe firul Calea a treia  odata finalizat textul  scurt de altfel si intitulat destul de lung in maniera scolastica:

"Completare la Calea a treia sau Cum apare  exploatarea in consecinta  formei de  proprietate  privata asupra resurselor naturale carateristica feudalismului si capitalismului (in sclavagism si in socialism, societati criminale  omul apare de iure si desigur ca  si de facto ca o resursa, in scialism ca efect al toalitarirsmului politic si a formei  de proprietate de stat asupra  tuturor mijloacelor de proudctie, respectiv resurse naturale, unelte si utilaje. cu observatia ca de facto chiar si cand de iure pare ca este liber ( in capitalism ) omul este tot partial privit si folosit ca resursa de munca insusita fraudulos nu de iure ci de facto"

atanasu

Nu am terminat analiza dar voi fac analiza in mo istoric adica avand ca resursa pamantul, primul caz  la n lucratori agricoli proprietari, al doilea arendasi propritari egali, al treila arendasi iobagi(fara pamant si doar lucratori agricoli) cat si un lucrator care devine arendator ca proprietar si apoi exploatator ca proprietar de pamant (feudal sau capitalist funciar).
Cota variabila in valoarea transmisa produsului de  resursa, desigur ca in procesul muncii si valoarea in sine a muncii (pentru subzistenta si alte ncesitati ) stabilita prin negociri pe piata muncii si putand fi modifcata functie de evolutia societatii.

princehansolo

Citat din: atanasu din Septembrie 08, 2023, 07:48:22 PM
...
Cota variabila in valoarea transmisa produsului de  resursa, desigur ca in procesul muncii si valoarea in sine a muncii (pentru subzistenta si alte ncesitati ) stabilita prin negociri pe piata muncii si putand fi modifcata functie de evolutia societatii.
Există 2 tipuri de lucrători agricoli: proprietarii și zilierii. Putem să considerăm proprietarii ca pe niște zilieri (din punct de vedere al plății pentru munca prestată). Dar nu aici se rupe lanțul plății. Proprietarul de pământ nu poate să cultive toate legumele, fructele, cerealele și toate celelalte produse agricole: cei care cultivă cartofi nu cultivă porumb. Producătorul de cartofi poate să vândă cartofii unui orășean și să cumpere cucuruz. Dacă ar fi un troc simplu: cartofi-porumb între 2 țărani, nu sunt necesari banii. Dacă în schimbul cartofi-porumb intră și orășeanul, există nevoia de bani.

Orășeanul ar putea să lucreze într-o fabrică de televizoare. Producătorul de cartofi  își cumpără un televizor o dată la 20 de ani, deci trebuie să fie un producător de televizoare la mai mulți țărani. Exemplu: 1 kg de cartofi = 5 lei, 1 televizor = 2000 de lei. deci 1 televizor = 400 kg de cartofi. Dar piesele componente ale televizorului costă 1000 de lei. Deci orășeanul poate să cumpere 200 de kg de cartofi. Dacă mănâncă 1 kg de cartofi la 2 zile, orășeanul își epuizează câștigul în 100 de zile. Pentru a închide circuitul, orășeanul trebuie să vândă televizoare din 100 în 100 de zile (in medie 3,65 televizoare pe an).

Simt că-mi scapă ceva din circuitul propus de mine.
Toate-s vechi și noi sunt toate

atanasu

#51
Printule, fiindca vorbind si despre razboi mi-ai ridicat mingea la fileu, obligatia mea de roman patriot si iubitor al civiliztiei euroatlantice din care mereu a facut parte Romania, mult timp chiar aparand-o fata de hoardele din rasarit, atat cat a putut si s-a priceput sa o faca  si faptul ca am avut un voevod "atlet al crstinismului" confirma ce spun, ma face sa te intreb ca pe o minte limpde ce uneori pari a fi si asta este valabil pentru oricine pretinde sau se crede a fi o minte deasemnea limpede:
Acum dupa balbele intamplatoae sau in exrcitiul functiunilor noastre euro-atlantice , in legatura cu un evenimnt bine exploatat diplomatic si dupa prima reactie excelenta a USA cu intaria zoni aeriene a aceui flanc uroatlantic , vezi venirea inca a unor avioane F16 si exercitiil militare de deminare de la Marea Neagra nu ar fi si justificata si perfect acoperita si in drept interntional dar si in drept comunitar cat si romanesc, urmatoarea masura strict defensiva fata de populatiile noastre limtrofe unor zone de conflict la granit  de altii create si de acum scriu direct in limba internationala pe prim loc in cadrul Aliantei noastre euro-atlantice in care am transmis si pe alt canale acasta idee, eu cre ca foarte importanta:

"I realize that all kinds of military objects that cross the airspace of Ukraine with the direction of Romania, fall on us and scare the world. There was also a lost Russian drone and maybe there will be more.
Of course, nothing intentional and it's about mistakes, but we also have to protect ourselves against accidental hits to our heads, and as a result, we, within NATO, should ask the approval of Ukraine to strike and destroy any UFO that moves in the direction of our country through the Ukrainian airspace in the vicinity of the border with Romania.
What do you thin, brothers, are we sending a proposal of this kind to NATO? I think it's something legal and no one can be upset if we exercise our self-defense right against incompetence and carelessness."
 
sau in traducere: "Îmi dau seama că tot felul de obiecte militare care traversează spațiul aerian al Ucrainei cu direcția României, cad peste noi și sperie lumea. A fost și o dronă rusă pierdută și poate vor fi mai multe.
Desigur, nimic intenționat și este vorba despre greșeli, dar trebuie să ne protejăm și împotriva loviturilor accidentale la cap și, ca urmare, noi, în cadrul NATO, ar trebui să cerem aprobarea Ucrainei pentru a lovi și a distruge orice OZN care se mișcă în direcția țării noastre prin spațiul aerian ucrainean din vecinătatea graniței cu România.
Ce credeți, fraților, trimitem o propunere de acest gen către NATO?
  Cred că este ceva legal și nimeni nu poate fi supărat dacă ne exercităm dreptul la autoapărare împotriva incompetenței și a neglijenței."

PS Maine voi posta pe firul Caii a treia exemplul meu din care rezulta cum apare exploatarea.

atanasu

#52
Voi posta si aici si la Calea a treia:

Vom lua situatia cea mai simpla in care o resursa naturala, sa spunem o suprafata de teren este cultivata si produce  o cantitate de produs S (atat este si surafata) cu valoare de piata unitara pe unitatea de suprafata adica e valoae S. Pentru simplitatea scrierii vom considera ca S este 1 iar procesul de productie si repartitie a rezultatulu acesteia se  realizeaza in trei moduri .
Consideram arbitrar prin conventie de piata ca valoarea  unitatii de produs se compune din  valoarea muncii depuse plus valoarea tranmisa produsului de teren si natura  (energie solara etc)  datorita exrcitarii muncii( lucrarea terenului ) adica  un procent dat de resursa , r% si respectiv unul dat de munca, m%,  pentru fiecare unitate valorica din produs, astfel ca r+m =100%, sau un intreg
a)Cazul cel mai simplu este sa avem un lucrator L(n[=1)  si un capitalist C care realizeaza  productia S si impart rezultatul acestia care este tot S, in  cele trei modui analizate :
a1)Ca in comuna primitiv in care toti muncesc o resursa  egala(sunt egali proprietari) adica C  si L au S/2 teren  si deci consideram  ca realizeaza o productie egala cu  S/2, in valoare egala cu S/2.
In exemplul nostru r=1/2(50%) si m=1/2(50%)
Repartitia produslui S este in mod natural de S/2 unitati valorice la capitalistul C(inca simplu lucrator) si S/2 la lucratorul  L, in comuna primitiva amandoi avand acelasi conditii de tratament (nu discutam de abateri naturale de la aceasta egalitate nominala de principiu din  societattea tribala primiiva de vanatori -culegatori si ulterior si de agricultori). Fiecara unitate valorica poarta valoarea r pentru resursa si m pentru munca
Asaar C= S/2  si L= S/2
a2) Avem un capitalist propiatar de resursa 1/(n+1)  si n lucratori :avad fiecare S/(n+1)
Capitalistul -lucrator si ficare  lucrator primesc in raport de un rationament similar valoarea de S/(1+n)
b)Cazul  corect ca repartitie dar in care capitalistul C nu lucreaza si da terenul sau in arenda (in luctru ) in parti egale celorlalti lucratori.
Atunci putem scrie relatiile:
b1) Un lucrator , n=1
Capitalistul primeste arenda de la lucrator adica valorea terenului popriu  transmisa produsului respectiv 1/2 S x r=1/4 S iar lucratorul L are valoarea data de munca de pe terenul capitalisului  adica  1/2 S x m =1/4 S  plus resursa sa proprie lucrata de el adica 1/2 S rezultand 3/4 S
Rezulta deci ca C=1/4 S si L =3/4 S
b2) n lucratori avand ficare trenul lor S/(n+1) arendeaza fiecare de la capitalist care  are o suprafata identica  de S/(n+1) o supafata de  (S/(n+1))/n
Arenda pe care o primeste proprietarul este similar data de fiecare lucrator reprezentand valoarea sursei arendate adica rxS/(n(n+1))  adica de la toti n lucratorii, rS/(n+1) iar lucratorul valoarea si munca pe terenul sau, respectiv (r+m)x S/(n+1) plus valoarea muncii sale de mx S/(n(n+1)) pe terenul arendat, in total primind
S/(n+1) + m S/(n(n+1)) adica  in cazul nostu (pentru m=1/2),
C=S/(2(n+1)) si L=  S(2n+1)/(2n(n+1))
c) Cazul  in care apare  exploatarea in urma raptului proprietatii surselor naturale care viciza  tioata repartia car ar trbui sa fie corecta  pentru ca capitalistul C in timp isi insuseste toata rerursa naturala (in cazul nostru tot terenul S)  pe care initial o impartea sau o avea in devalmasie cu ceilalti lucratori. El acorda ca patron un salariu  lucratorului  ce reprezinta plata muncii acestuia pe resursa aparent legal insusita de patron in  socitatea capitalista . Marx a sezizat corect existenta exploatarii si nu a fost primul, insa  nici el nu a inteles mecanismul pe care il prezint acum si aici ca element de pornire al stiintei economice a caii a treia adica a celui de al treilea mod de  productie care teoretic daca societatea omeneasca doreste, poate inlatura exploatarea in mod pasnic.
Acest caz este in exemplul nostu format de capitalistul proprietar al intregii resurse naturale S si  lucratorii muncitori pe aceasta resursa pentru a-si asigura subistenta iar in societatile avansnte si ceva peste aceasta.
c1)Asadar reducem numarul lucratorilor la unul si deci n=1 r si m ramand tot 1/2(0.5 sau 50%).
Vom avea remuneratia lucratorului ca proprietar al fortei de munca, fiind mxS adica (1/2) xS si capitalistul(patronul propietar) obtinand fara munca doar in baza propritatii pe resursa cealalta jumatate de  productie, situatie care se vede ca se mentine indiferant de cati lucratori n ar fi patronul pastrandu-si jumtatea e prouctie car ii revin doar pentru propitate  si desigur ca cealalta jumatate impartinu-se pentru valoaraa muncii la cei n lucratori adica L=S/2n rzultand  ca
c2) C=S/2 si L=S/2n
Acest rezultat poate constitui baza de pornire pentru analiza sitemului capitalist si a solutiei la ineglitatea funciara a acesuia care este   Calea a treia- ceea ce vom incer sa facem mai departe.

PS Va urma la Calea a treia.















atanasu


princehansolo

Citat din: atanasu din Septembrie 09, 2023, 08:49:22 PM
PS la #51: Te-am speriat  PRINTULE? :)
Atanasu, nu-mi place să diluez subiectul cu comentarii a la Calahan...
Încerc să înțeleg exemplele de la #52. Nu reușesc să le înțeleg din prima privire. Ce am văzut în încercările mele de a modela BANII este că circuitul banilor este la fel de important sau mai important decât mijloacele de producție.
Toate-s vechi și noi sunt toate

atanasu


princehansolo

Toate-s vechi și noi sunt toate

atanasu

#57
Cred ca vei intelege singur! Daca nu ai intels deja caci este destul in ce am scris ca sa intelegi de ce exploatarea provine din propritate si nu din circuitul mijlocului de schimb numit ban asa cum inteligenta nu provine din computer precum niste  idioti incearca sa ne convinga.

atanasu

#58
PS Ce ciudat este ca in #16 din Calea a treia se prevede actualul razboi care risca sa devina mondial pe bune ca neconvenonal deja este mondial.
Acolo Printule mergi sa ceri lumina :)

princehansolo

Citat din: atanasu din Septembrie 09, 2023, 10:36:47 PM
CREZI CE VREI CA ORICUM CREZI PROST!
Cred ca și tine :)

Citat din: atanasu din Septembrie 10, 2023, 12:15:39 PM
Cred ca vei intelege singur! Daca nu ai intels deja caci este destul in ce am scris ca sa intelegi de ce exploatarea provine din propritate si nu din circuitul mijlocului de schimb numit ban asa cum inteligenta nu provine din computer precum niste  idioti incearca sa ne convinga.
Eu așa văd: mijlocul de schimb numit ban nu este suficient de neutru. Adică nu poți să cântărești și laptele (perisabil în 2 săptămâni după tratamentul termic) și o casă (perisabilă în 40 de ani sau mai mult) cu același ban (neperisabil).

Citat din: atanasu din Septembrie 10, 2023, 12:31:11 PM
PS Ce ciudat este ca in #16 din Calea a treia se prevede actualul razboi care risca sa devina mondial pe bune ca neconvenonal deja este mondial.
Acolo Printule mergi sa ceri lumina :)
Exact asta încercam să spun: acumularea de bani și acumularea de mijloace fixe (aproape neperisabile) duc la necesitatea unor războaie de distrugere. Deci trimiterea ta spre locul de unde să iau lumină... mulțam fain, dar refuz să fiu de acord cu războaiele periodice din cauza mijlocului de schimb numit ban.
Toate-s vechi și noi sunt toate