Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

ADAM si EVA chiar au existat!

Creat de atanasu, August 31, 2019, 09:28:01 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Virgil

Nu numai că au existat contacte între Neanderthalieni şi Homo sapiens, dar ultimii au pus umarul la disparitia primilor, bucurandu-se de abilitati sporite in crearea de bate, topoare si sulite cu care vanau animalele salbatice cu mai mare spor decat neanderthalienii care se pare erau mai putin abili la vanatoare fiind mai mult culegatori decat vanatori. Pe de alta parte cred ca cele doua subspecii intrau in conflict cand se intalneau in peregrinarile lor, si de cele mai multe ori castigau vanatorii decat culegatorii. Nu este de mirare ca o subspecie a contribuit la disparitiaaltei subspecii daca si in zilele noastre exista lupte si crime de razboi in cadrul aceleiasi specii atunci cand o rasa se considera superioara alteia pe criterii de culoare a pielii, limba sau obiceiuri. Criminalitatea s-a transmis genetic la specia umana si exista si azi atunci cand iranienii si palestinienii doresc disparitia evreilor dupa ce Hitler chiar a ucis sase milioane de evrei, sau cand rusii ucid fara mila pe ucrainenii sub motive imaginare.

atanasu

Nu te contrazic si ma bucur ca accepti incadrarea ca  subspecie pentru Neanderthal.

atanasu

#92
In  #27 din August 2020 postasem continutul unei comunicari stiintifice pe care am facut-o ulterior si acum doresc sa adaug o completare facuta ulterior in urma gasirii unor  articole care cred eu ca completeaza cele scrise de mine.
Asadar
Completarea lucrarii :
Speciatia-aparitia de noi specii,  în contextul aparitiei lui "homo sapiens sapiens"

La intrebarea care este de fapt ,,problema speciei" pe care  fara a stii pe atunci ca nespecialist in biologie ci doar ca un ,,filobiolog" cum sunt, ca ar exista o asemenea problema, adica astfel  denumita,  am denumit pentu mine si pentru dvs problema de care m-am ocupat si ma ocup inca, cu sintagma  Speciatia- aparitia de noi specii si am emis pentru animalele superioare sau mai degraba pentru cele care se inmultesc doar sexuat prin doi indivizi  distincti,  fiecare cu sexul sau, masculin sau feminin si la care in urma unui act de copulatie intre gametii masculini si cei feminini se produce oul care se dezvolta devenind viitorul individ, fie in interiorul organismului matern ca la mamifere, fie in exterior in oul care uneori este clocit de parinti(pasari) sau lasat in grija naturii, respectiv a soarelui,  in nisip(reptile)  sau in apa(pesti).
De fapt inmultirea sexuata este inventata de natura aproape de la inceputul vietii pe Terra , sexul  odata cu parameciul, dupa cum la fel si fotosinteza odata cu euglena viridis.
De altfel fiind vorba doar de o ipoteza  si ca orice lucrare originala  nu prea avand bibliografie tintita ci doar mai generala, fiind insa dator profesorilor acad. xxxxxxx care au confirmat si spusa savantului Emil Racovita deasemenea citata  in lucrare  si impartasita total si de mine cum ca  ,,conceptul de specie este fundamental si daca ne gandim ca prin el se conserva viata speciei si deci viata in general pe Terra pentru toate fiintele  care sunt organizate biologic doar in  specii sexuate ca inmultire poate pentru acest segment de viata terriana este cell mai fundamental!" A spus asta si Emil Racoviță (1912) cand a definit specia ca  unitate biologica fundamentala"si au fixat u fermitate  perspectiva firului evolutiv continuat neincetat de la  LUCA si pana astazi cu OMUL
Iar prof. dr. xxxxx aratand importanta fenomenului de ,,emergenta" in biologie m-a  facut sa inteleg ca speciatia nu este altceva decat o emergenta prin excelenta si poate tocmai de aceea o problema misteriosa care de la Darwin incoace a devenit o problema uriasa este si azi inca atat de greu de descalcit.
Acestea sunt  intarite de noi surse biblografice unele abia aparute si altele abia acum desoperite de mine nespecialistul in biologie si din cauza carora am apelat la acest PS.

Astfel:
1) In https://www.amazon.com/Species-Problem-Biological-Ontology-Metaphysics-ebook/dp/B00E9Z0SXQ
The Species Problem: Biological Species, Ontology, and the Metaphysics of Biology autor David N. Stamos
Catevaa spicuiri din presa:
- Stamos a reunit într-un volum substantial aproape tot ce s-ar dori vreodată sa  se stie despre modul în care biologii si filozofii biologiei au înțeles cuvântul ,,specie". Mai mult decât atât, el a arătat ce face întelegerea acestui cuvânt crucială pentru explicația biologică si ontologia stiintifică
- Stamos  ia în considerare în mod critic evolutia celor trei viziuni contemporane majore despre specii: nominalismul speciilor, speciile ca clase si speciile ca indivizi. În cele din urmă, el dezvoltă propria sa soluție la problema speciei, o soluție menită să ofere un concept universal de specie demn de Sinteza Modernă. Această carte va fi de interes pentru filozofii biologiei si ai stiinței în general, pentru istoricii biologiei si pentru biologii preocupați de una dintre cele mai semnificative (si practice) probleme conceptuale din domeniul lor.
- David Stamos se ocupă de una dintre cele mai grele probleme din filosofia biologiei, ,,problema speciei", arătând sensibilitate filozofică si întelegere stiintifică. Stamos oferă o introducere detaliată în dezbaterea asupra statutului ontologic al speciilor. El oferă sugestia inovatoare că speciile nu sunt nici clase, nici indivizi, ci relații. Abordarea lui Stamos este o alternativă proaspătă la pozițiile standard.

2) https://www.amazon.com/Species-Problem-Conceptual-History/dp/1032386819?source=ps-sl-shoppingads-lpcontext&ref_=fplfs&psc=1&smid=ATVPDKIKX0DER
The Species Problem by Ygor Ya. Pavlinov

Noțiunea generală de specie este una dintre cele mai fundamentale în biologie. Dar o idee despre specie este si una dintre cele mai persistente obsesii nerezolvate ale biologilor, filosofilor si teoreticienilor. Această nouă carte investighează specia cu probleme cu mai multe fatete ca un ,,plic conceptual" al acelei noțiuni. Conceptualiştii contemporani şi epistemologia evoluţionistă permit o nouă privire prin analiza cadrului istoriei privit ca schimbări ordonate de contexte filozofico-ştiinţifice în schimbare. În această analiză, problema speciei este caracterizată într-o manieră pluralistă non-trivială, în contrast cu o ,,viziune acceptată" mai monistă.

3) Din finalul https://en.wikipedia.org/wiki/Species_concept
Cateva aspecte filozofic-lingvistice:
a) Realismul lui Mayr(Buffon), Theodosius Dobzhansky  si evident si al meu considera ca speciile există ca niste categorii naturale, extra-mentale. Cu alte cuvinte, o specie posedă o trăsătură esentială sau intrinsecă (,,esentă") care este autoindividuală si nearbitrară iar realistii moderni adauga că, în timp ce tipurile biologice naturale au esente, acestea nu trebuie să fie fixate si sunt predispuse să se schimbe prin speciatie. Potrivit lui Mayr, izolarea reproductivă sau încrucișarea ,,oferă un criteriu obiectiv, un criteriu complet nearbitrar" si ,,descrierea unei relații de prezentă sau absentă face ca acest concept de specie să nu fie arbitrar". Coneptul de speciatie biologica (BSC)  definește speciile ca grupuri de populatii naturale care sunt izolate reproductiv de alte astfel de grupuri. Din această perspectivă, fiecare specie se bazează pe o proprietate (izolare reproductivă) care este împărtăsită de toate organismele din specia care le cuprinde în mod obiectiv.
Personal consider foarte certa sustinerea realista ca BSC este o consecintă naturală a efectului reproducerii sexuale asupra dinamicii selectiei naturale.
b) Critica nominalista introduce un factor subiectiv in rezolvara problemei si anume de tipul sugestiei lui Haldane cum ca  speciile sunt abstractii mentale, probabil similare cu sustinerea political corecta ca si rasele biologice sunt tot asa ceva, mai ales daca vorbim de oameni.
c) Jody Hey descrie ambiguitatile ce apar in descrirea problemei speciei ca rezultat a doua conflicte semantice care apar din incercarea concomitenta de a identifica si clasifica organismele cat si din a intelege procesul evolutiv care duce la aparitia speciilor adica la speciatie, cum am folosit eu termenul.  Hey a susținut că este nerealist să ne așteptăm ca o definitie a ,,speciei" să servească nevoii de clasificare si să reflecte în continuare realitătile schimbătoare ale speciilor în evolutie.
Personal consider ca ideea(ipoteza) gemenilor homozigoti purtatori ai mutatiei genetice care asigura izolarea reproductiva a noii perechi aparute in cadrul speciei fata  de celelalte exemplare contemporane ale speciei mama, este punctul cheie unde se rezolva logic contradictia de mai sus prin saltul calitativ si cantitativ al speciatiei.
d)Daca ne referim la pluralism si monism sa precizam ca multe abordări ale problemei speciilor au încercat să dezvolte o singură concepție comună despre specii și despre cum ar trebui identificate. Se crede că, dacă ar putea fi dezvoltată si convenită o astfel de descriere monistică a speciilor, atunci problema speciei ar fi rezolvată. În schimb, autori precum botanistul Brent Mishler au susținut pluralismul, susținând că biologii nu pot avea un singur concept comun despre specie si că ar trebui să accepte mai multe idei, aparent incompatibile, despre specii.Sunt total de acord cu acest punt de vedere caci cum am putea prinde intr-o definitie comuna speciile de protozoare monocelulare in care fiecare  este o colectie nesfrsita de clone al unui celsi individ specific si speciile animalelor superioare bazate pe izolarea reproductiva si pe o multitudin de indivizi diferiti din multe puncte de vedere exceptand desigur caraterul specific propriu zis si care se transmite numai ereditar-genetic.
4) Si in final o cercetare pe fondul problemei adica nu filozofica sau epistemologica ci pur chimic-biologic-genetica facuta in 2011si reluata in 2018:
file:///C:/Documents%20and%20Settings/bogdan/My%20Documents/Downloads/new-scientist-2011-02-12-feb.pdf
In articol comentatorul   de la new-scientist in final pune intrebarea despre aceasta gena PRDM9, daca nu ea va fi ea cea care va da raspunsul privind felul in care o specie se separa  in doua, infertile una fata de cealalta, adica ar rezolva in cele din urma formidabila problema a speciatiei..
Si foarte pe scurt:
PRDM9 and its role in genetic recombination
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5878713/
Foarte pe scurt:
PRDM9 este o proteina aflata in locuri specifice din genom. In meioza pentru numeroase specii inclusiv omul si soarecii la care aceasta proteina este cel mai bine studiata, este influentata  recombinatia genetica si schimbul genetic intre cromozomi in cursul generatiilor succesive . Rolul PRDM9 in sterilitatea hibrizilor este complexa si desemenea are un rol in rearanjarea cromozomilor  influentand apritia de boli ereditare .
PRDM9 joacă un rol cheie în determinarea tiparelor de segregare genetică si de legare, precum si în influențarea posibilitătilor de reorganizare a cromozomilor de-a lungul generatiilor succesive. 
Strategiile experimentale dezvoltate în studiul PRDM9 si rezultatele obtinute folosindu-le sunt de natură să ne lumineze întelegerea unei clase exceptionale de proteine angajate în nenumărate functii de reglare.

Este  posibil ca pe acest drum sa se rezolve genetica speciatiei  adica PRDM9 sa fie o solutie pentru cauza separarii unei specii in doua si personal sper ca in final si ipoteza mea care rzeolva ambiguitatea semnalata de Jody Hey, sa se dovedeasca adevarata si sa devina o parte dintr-o teorie privind speciatia.







atanasu

Ceva ce ma bucura mult: Am ajuns infine la ce este mai mai jos  legat de deosebirea dintre saltul specifc care separa doua specii si evolutia intraspeifica darwinista prin selectie naturala sau artificiala prin care evolueaza rasele.
Asadar  asupra raselor natura intervine prin selectie naturala asa cum intervine mult mai amplu omul prin selectie artificiala in timp ce in fata caracterelor sau caracterului specifc selectia este neputinciosa. Este altceva.
Acest adevar deschide o directie extraordinaa pentru cerctarea biologica si pe care ar trebui sa o adaug la lucrarea despre speciatie. Si afirmand acest lucru chiar am si facut aceasta completare extraordinar de importanta.

atanasu

#94
Continuare:

Asadar : La tema Speciatie adug ca sunt aproape convins dar biologii pot sa ma confirme ca homeostasia despre care in romana nu gasesc prea multe, este  de fapt motorul darwinismului biologic. Lupta pentru existenta se chinuie sa o mentina stabila cat mai deplin prin mijloacele definite de selectia naturala iar in aceasta lupta pentru existenta rasele devin din ce in ce mai homeostatice sau dispar adica dipare specia, desigur referindu-ma la evolutia naturala si nu la distrugerile artificiale  produse de aceasta specie si genial constructiva dar in aceiasi masura  si groaznic de distructiva, care este specia nosatra sau poate subregnul nostru.
In engleza se pot gasi mai multe dar asta este suficient pentru aceast nota foarte sintetica :
https://www.britannica.com/science/homeostasis, https://www.scientificamerican.com/article/what-is-homeostasis/

atanasu

Ceva important pentru biologie si desigur ca poate fi si pentru specitie:
https://www.g4media.ro/cum-se-adapteaza-viata-o-celula-construita-sintetic-cu-doar-cateva-gene-esentiale-poate-evolua-la-fel-de-rapid-ca-una-naturala.html

Cum se adaptează viața: O celulă construită sintetic, cu doar câteva gene esenţiale, poate evolua la fel de rapid ca una naturală

Sunt curios daca a aparut si pe scientia.blog?

atanasu

#96
O realizare  remarcabila care poae ca va lamuri mai bine aparitia gemenilor homozigoti de sexe diferite  lucru foarte rar si cred ca uneori insotit de anomalii genetice si il va confirma pe yoginul ocultist francez Kerneiz in sustinerile lui din 1938 referitor la sexualitea din lucrarea sa  " Yoga pentru Occident" unde el speculeaza fara sa citeze existenta cromozomilor  X si Y descoperiti in 1905.(Nettie Stevens (geneticiana americana) a descoperit în 1905 cromozomii sexuali studiind viermele galben de faina. In aclasi tip cu  Edmund Beecher Wilson).Ulterior ei au fost numiti X si Y.)

https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-26482257-oamenii-stiinta-descifrat-enigmaticul-cromozom-realizare-care-ajuta-cercetarile-privind-infertilitatea-barbati.htm

atanasu

Adaug aici si https://www.mediafax.ro/sanatate/premiera-mondiala-a-fost-creata-secventierea-adn-ului-pentru-cromozomul-y-22105584 cu elemente suplimetare fata  de primul link la tema croozomului y si ma uit si pe stientia.ro sa vad daca acolo la biologie comentatoul asiduu care este xxxx si care a scris si o carte cu comentarriile dsale a observat si a comntat si aceasta stire importanta pentru biologia omului si nu numai.
Stirea initiala in Nature: https://www.nature.com/articles/s41586-023-06457-y#auth-Arang-Rhie-Aff1

Aceste realizari poate ca intaresc ipoteza mea privind speciatia asa ca in acest sens voi reveni cu anumite adaosuri la ipoteza mea ca gemenii homozigoti de sex opus sunt la radacina saltului specific privind emergenta pe scara evolutiei  a speciilor noi din cele anterioare lor.
Va urma

atanasu

#98
Cred ca nu voi mai adauga nimic decat speranta ca in ritmul in care se dezvolta genetica ipoteza mea se va confirma sau infirma destul  de repede, adica procesul de spciatie se va lamurii si eu cred ca evident lamuririle vor veni din zona poducerii si actiuii  cromozomilor x si y.
Sau desigur informatii noi si deci utile pentru domeniul biologic mai larg al speciatiei si care pot apare oricand si daca sunt si eu  informat adica daca aflu  voi posta si aici ceea ce va rog si pe voi sa faceti, cei care sunteti intresati  de subiect.

atanasu

Asa cum am scris in completara de azi   de la postarea de mai inainte:

Țiparii electrici își pot modifica genetic victimele

Un țipar electric poate produce șocuri electrice cu o tensiune de până la 860 de volți, suficient cât să pornești un utilaj electric. Este cea mai mare tensiune electrică pe care o poate elibera vreun organism. Însă efectele unor astfel de șocuri au implicații mult mai mari decât se bănuia până acum.

Asta a dovedit-o un grup de biologi de la Universitatea din Nagoya, Japonia, atunci când a observat că, în teste de laborator, șocurile electrice produse de un țipar amazonian au modificat genetic larvele mai multor specii de pești.

În studiul care a apărut în revista PeerJ, cercetătorii niponi susțin că au observat un fenomen care, până acum, nu fusese obținut decât în condiții de laborator. Este vorba despre electroporație, un proces prin care sunt deschiși pori temporari în piele, pori prin care pătrund proteine sau ADN din mediul înconjurător către celule.

Ei suspectau faptul că șocurile electrice produse de țipari au acest efect asupra animalelor care se află în raza lor. Pentru a verifica ipoteza, au introdus în apa unui bazin o soluție pe bază de ADN care ar fi permis unor pești zebră să devină fosforescenți în cazul în care aceștia ar fi absorbit ADN-ul străin sub efectul șocurilor unui țipar. Fapt care s-a și întâmplat.

Chiar dacă țiparii nu produc un flux continuu de energie, ca în cazul dispozitivelor electrice, ei pot permite electroporația, iar asta poate modifica structura genetică a unui organism.

Implicațiile sunt dincolo de orice imaginație, dacă ne raportăm la știința convențională, afirmă oamenii de știință japonezi. Ei sunt de părere că, printr-o astfel de descoperire, se deschide un capitol complet nou în ceea ce înseamnă complexitatea vieții și a modului în care aceasta se poate transforma.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

atanasu

 De sigur ca cele ce vor urma isi pot avea locul si aici in sectiunea de Biologie, dar acest fir a fost dedicat  metaforic stramosilor comuni  ai lui homo sapiens sapiens, prechea adamica care mancand din pomul cunoasterii binelui si raului a iesit din unarul naturii si a intrat in dualul uman capatand pe langa caracterul animal natural  si pe cel "divin", pe cel noetic cum ii spun eu devenind  "ceva" care dupa mine poate constitui nu numai o specie, nu numai un gen sau o clasa ci chiar un subregn aparte in cadrul regnului animal, dar totusi numai subregn caci biologico-anatomic si fiziologic este apartinator acestuia, dar prin spirit si ratiune,  nousul, intra in alta zona a evolutiei viului, in zona  constiintei la fel de misterioasa ca si aparitia Universului si ulterior a vietii, adica a celulei vii.
De fapt Adam si Eva a fost doar un studiu  de caz este drept cel mai important care m-a asezat si pe acest drum stiintific, firul ocupandu-se de problema speciatiei la animalele reproductibile numai sexuat si pentru si prin care viata se conserva  numai prin reproducere  sexuata, zaua esentiala in lantul vietii pentru toate aceste clase de animale  fiind specia asa  cum a definit-o  Bufon si cei ce l-or fi inspirat si pe acesta, adica plecand de la reproducere cum de altfel incepe si viata cu acel misterios LUCA.
Totusi aflandu-se in  sectiunea  "Originea si evolutia vietii" si fire specifice adica  dedicate atat  aparitiei si evolutiei vietii pe Terra cat si referiri la Univers adica la stiinta numita exobiologie, consider mai potrivit sa redeschid in respectiva sectiune firul  "Aparitia vietii pe Terra" cu o postare care ca si in alte parti sa o continui la diferite date anuntate ca sa nu incarc tema si sa nu se dilueze cele spuse de mine prin angajarea in discutii inutile si atunci cand voi finaliza intrucatva cele ce doresc sa le prezint  ca pe un material monogrfic -documentar fara pretentii de a lansa ipoteze personale precum acesta referitor la speciatie, atunci voi participa eventual si la discutii pe margina celor prezentate. 

atanasu

Cateva fraze care sa completze concluziv cele scrise sidiscutate pe aici:

Scurta concluzie
Speciatia animalelor care se inmultesc doar sexual si au doua sexe distincte are la baza urmatorele adevaruri de necontestat
a) Doua specii care se inmultesc doar sexuat si au sexe diferite: mascul si femela nu se pot inmulti cu alta specie chiar daca uneori intre  unele foarte apropiate evolutiv se produc hibridari(catarul si destule altele) dar rezultatul hibridarii nu constituie nici o specie noua, nici identica cu una din cel doua specii antecesoare si nici un metis viabil si capabil de reproducere ci de regula un animal asemanator ca aspect si antomie cu parintii din cele doua specii diferite care nu se poate reproduce nici cu ei si nici altcumva si deci nu creaza o linie evolutiva noua sau comuna uneia din speciile ce s-au hibridat.
b) O specie noua apare brusc dintr-o specie existenta de care se separa reproductiv de la aparitie adica este un fenomen de emergenta biologica (evolutia darwnista intrarasiala sau specifia fiind altceva ) pe care nu stim inca sa-l explicam, eu avansand ipoteza gemenilor homozigoti, de fapt fiecare clona celuilalt asa cum Eva din coasta lui Adam a fost clona acestuia.
c) Deci noua specie nu apare simultan in mai multe locuri ci ca fenomen emergent intr-un loc si moment istoric dat.
Noi nu am asistat inca la un asemenea eveniment ceea ce este destul de normal, aparitia unei noi specii necesitand pana la momentul emergentei(saltului calitativ) o perioada de mii de ani de acumulari evolutive darwiniste iar noi am inteles adevarul ca exista specii doar de cateva sute de ani
d) Drumul acumularilor cantitative care duce uneori spre o noua specie duce cu certitudine spre noi subspecii sau rase in cadrul speciei generice asa ca toate descrierile acestor modifiari genotipice puse in cadrul  celor patru categorii de factori de speciatie care sunt cei allopatrici, peripatrici, parapatrici si simpatrici , pot fi efectiv de speciatie sau uneori numai de forma unor detarminari rasiale sau subspecifice care desigur ca intra in patrrimoniul ereditar.
In concluzie putem spune ca o specie este cea mai mare colecție de animale în care două persoane de sexul potrivit sau de tipul de împerechere easemenea potrivit pot crea descendenți fertili, de obicei prin reproducere sexuală.

Alte caracteristici care pot fi folosite pentru a identifica o specie includ cariotipul acesteia, secvențierea ADN-ului, aspectul, comportamentul și nișa ecologică.
Paleontologii folosesc, de asemenea, ideea de cronospecie, deoarece dezvoltarea fosilelor nu poate fi evaluată.
În timp ce definițiile menționate mai sus pot părea adecvate la prima vedere, o examinare mai atentă arată că ele reflectă concepții problematice ale speciilor. De exemplu, într-un complex de specii cu multe microspecii și specii inelare similare, granițele dintre speciile similare devin neclare ca urmare a hibridizării.(nota mea: daca nu cumva aceasta hibridiare este doar un metisaj ca in cazul Colt Alb ).
În plus, noțiunea de specie care se reproduce sexuat se pierde în organismele care se reproduc asexuat.
În ciuda problemelor teoretice, niciuna dintre aceste definiții nu este satisfăcătoare și, deși noțiunea de specie nu este o descriere perfectă a vieții, este totuși un instrument extrem de important pentru oamenii de știință și ecologiștii care cercetează viața pe Pământ.
Este surprinzător de dificil să definim cuvântul ,,specie" într-un mod care să se aplice tuturor în mod natural si sunt peste două duzini distincte  definitii folosite în rândul biologilor.  Fiecare specie este plasată într-un singur gen. Aceasta este o ipoteză că
specia este mai strâns legată de alte specii din genul său decât de speciile altor genuri.
Unii biologi pot vedea specii ca fenomene statistice, spre deosebire de ideea tradițională, cu o specie văzută ca o clasă de organisme.
În acest caz, o specie este definită ca o descendență care evoluează separat, care formează un singur grup de gene. Cu toate că proprietăți precum secvențele de ADN și morfologia sunt folosite pentru a ajuta la separarea liniilor strâns legate, această definiție are limite neclare. Cu toate acestea, definiția exactă a termenului ,,specie" este încă controversata, în special la procariote, iar aceasta se numește problema speciei.
Sterilitatea hibridarii intre specii diferite  poate fi:
• Prezygotica: mecanismele specifice împiedicand apariția zigotului. Aici, este inclusa selectivitatea partenerilor potentiali care resping contactul sexual  pe criterii etologice, sau biochimice (ceea ce împiedică posibilitatea de fecundare a ovulului de către un spermatozoid originar la o altă specie(care se remarca la fecundari artificiale) ) sau morfologice (după cum este cazul si al organelor genitale diferite  la numeroase insecte împiedicând astfel dezvoltarea zigotului hibrid  evitându-se in final fecundarea heterospecifica adica împerecherea între două specii. Nota :asa cea  intalneste si la  cainii domestici un rsa el  caini infimi ca imnsiuni nu s pot fcunda cu niste caini foare mari (cum ar fi un chihuaua cu un saintbernar d)
• Postzigotice: mecanisme care acţionează după formarea zigotului si astfel
inviabilitatea zigotului este foarte răspândită, care se manifestă fie imediat, fie într-o
anumit moment al dezvoltării sale, până la starea adultă; sau hibrizii se pot dezvolta
dar viabilitatea lor este redusă (doar o parte din zigoții hibrizi se dezvoltă, cu mult mai puțini
decât într-o fertilizare intraspecifică), iar dacă se dezvoltă au o vitlitate redusă
(manifestata prin vigoare, competitivitate etc.), inferior speciei parentale.
O altă posibilitate este dezvoltarea hibridului, dar să fie steril, fie total
(hibrizii ambelor sexe sunt sterili) sau parțiale (numai hibrizii unui sex, în general
masculii sunt sterili).  Se poate întâmpla ca hibridul să fie fertil numai cu una dintre speciile parentale, dar si cu ambele.
Dspre fenomenul introgresiunii  adica transferul de material genetic între specii în urma hibridizării si încrucișării cu specia parentală – care este un concept fundamental al biologiei evolutive a plantelor face referiri si acad. Dumitru Murariu in articolul sau deosebit publicat in 2013 in Noesis, revista Academiei ,  intitulat ABOUT ONE OF THE BASIC UNITS OF BIOLOGICAL CLASSIFICATION vezi  https://noesis.crifst.ro/wp-content/uploads/revista//2013-2014/2013-2014_2_05.pdf
in care se refera la acest fenomen genetic legat  de hibridare si pentru animale, resepctiv specii de broaste, hibrizii nereusind in cele din urma sa creeze o noua specie ci rgrseaza inapoi spre una din cele doua specii ce i-au produs.
In opinia mea este posibl ca in toate aceste combinatii  genetice sa apara  emergenta care sa separe reproductiv o pereche  de restul speciilor mama si  chiar si de alti  hibrizi existenti si atunci va apare o noua specie corespunzand dfinitiei lui Buffon -Mayr
De fapt problema esentiala in toate aceste hibridari este daca in lipsa speciilor  mama hibrizii s-ar putea perpetua in mod indefinit nedisparand natural si atunci am avea in final o noua specie si astfel viata sa nu dispara din punctul lor de vedere Gentica si practica biologica vor raspunde la aceasta problema.

OBS moral-sociala:Diversitatea mai mare intre indivizi indiferent de rasa justifica intelegerea erorii formidabile atat in plan stiintific cat si in plan moral care il constituie rasismul pentruca in planul noetic planul care-l separa pe om de restul vietuitoarelor si care-l face sa fie fiinta superioara stapana a lumii in care se afla si cine stie poate chiar si a universului in care oricum daca nousul uman nu va rezista atacurilor la care este supus poate ca undeva alt ,,nous" exista si va exista, un nous  dupa mine similar cu cel de pe Terra considerandu-l unic in caracterele esentiale pe cel ce-l numim si noi nous.
Aceste observatii m-au facut sa sustin ca un om este fata de altul ca o specie fata de alta specie. asta  in planul noetic desigur, astfel incat caracterele rasiale mostenite, isi pierd mult din importanta si aceasta sustinere demoleaza in mod rational, absolut orice rasism.  Poate ca de aceea Hitler sustine in Mein Kampf ca evreii sunt o specie diferita, nici vorba de rasa, pentruca in natura, intre specii concurenta pote fi totala si distugatoare, unele specii de animale fiind hrana pentru altele ca si in cazul nostru care ne hranim cu alte specii dar, intre rase neobservandu-se asa ceva, particpand cu toate impreuna la conservarea speciei lor si astfel a vietii, precum  un mascul caine lup sau dog german nu mananca sau omoara  o femela caniche sau chihuahua chiar daca natural nu prea o poate fecunda.
Dar chiar din sec 19 pe la jumatatea acestuia (si poate chiar si inainte ) un  naturlist francez denumit  Jean Louis Armand de Quatrefages de Bréau a spus ca oamenii sunt atat de diferiti ca  intelect si caracter incat esti tentat sa-i clasifici intr-un alt regn (eu as inlocui specia biologica homo sapiens sapiens cu subregnul noetic desi cred ca este cam devreme, adica mai trebuie ceva evolutie noetica cu acest nous uman.- a se vedea lucrarea exceptionala a lui Quatrefages intitulata ,,Unite de  l`espce humaine" la linkul https://ia800901.us.archive.org/10/items/unitdelespcehum00quatgoog/unitdelespcehum00quatgoog.pdf unde capitolul 2 este intitulat chiar ,,Regnul uman" si autorul bazadu-se si pe citate arata ca stiintele naturii nu au reusit sa introduca omul in mod convingator in regnul animal si spune autorul ca pentru el un om se deosebeste de un animal la fel cum se deosebeste un animal fata de un vegetal astfel incat il putem considera ca pe un regn distinct si asta pentruca doar omul are, cum spune asa frumos Kant, legea morala in el. Si adauga Quatrefages si religiozitatea...
Cu alte cuvinte ajumge autorul la concluzia ca omul spre deosebire de orice animal este un animal dotat cu moralitate si religiozitate la care se adauga spun eu constiinta de sine in orice moment dar si in timp, decurgad din legile ratiunii sale.

atanasu

#102
Si cum am scris mai devreme p alt fir si ma citez:
"Ori am inebunit, ori nu am inebunit.
 Ori eram mai demult deja nebun, ori nu eram  nebun
 Deci ori sunt, ori nu sunt nebun!
 Tetium non datur!

 De ce spun acestea? Pai pentruca azi dimineata am realizat ca daca lasam studiul cosmologic al Universului deoparte  si  ne gandim la firele subordonate unde discutam originea vietii si speciatia dar cu dirctie catre originea lui Homo sapiens sapiens si voi posta si acolo acest text,  poate ca  ne izbeste  urmatorul adevar ipotetic referitor la acste emergente miraculoase.
Ele nu pot fi decat efectul actiunii unei transcendentei divine sau al unei inteligente extraterestre care pentru nivelul nostru tot divina ar apare. Sigur ca putem spune ca materialistii agnostici ca sunt doar evenimente necesare in evolutia materiei in Univers.
Daca acceptam interventia exterioara evolutiei naturale drept cauza a  aparitiei emrgentei viului in neviu si a nousului in animalul evoluat din una din speciile genului homo atunci putem considera ca astfel pe Terra s-au produs doua actiuni  de INSAMANTARE ininteligibile in resorturil lor interne dar evidente pentru observator."

Virgil

Totdeauna selectia naturala, mediul si hazardul determina evolutia speciilor. Imagineaza-ti ca Adam si Eva cand erau inca mici ar fi fost mancati de pradatorj, cine stie daca s-ar mai fi nascut altii la fel.

princehansolo

Citat din: Virgil din Ianuarie 20, 2024, 10:23:08 AM
Totdeauna selectia naturala, mediul si hazardul determina evolutia speciilor. Imagineaza-ti ca Adam si Eva cand erau inca mici ar fi fost mancati de pradatorj, cine stie daca s-ar mai fi nascut altii la fel.
:D :D :D
Toate-s vechi și noi sunt toate