Welcome, Guest. Please login or register.

Autor Subiect: Ipoteza (a)+(b).  (Citit de 10410 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

ilasus

  • Vizitator
Ipoteza (a)+(b).
« : Aprilie 22, 2015, 04:59:36 p.m. »
Îi salut pe toţi cei ce trec pe aici şi îi invit să-şi spună părerea în legătură cu articolul ataşat –  în care mă refer la ipoteza (a)+(b). Componentele ipotezei (a)+(b) sunt (a) şi (b). Conform ipotezei (a), toate obiectele din univers sunt distribuite în acelaşi moment de timp în locuri diferite din spaţiu, iar conform ipotezei (b), toate obiectele din univers sunt distribuite în acelaşi loc din spaţiu în momente diferite de timp. În primul caz, mulţimea locurilor şi distanţelor dintre locurile în care obiectele din univers se află în acelaşi moment de timp alcătuiesc spaţiul – sau structura spaţială a universului din momentul respectiv, iar în cazul al doilea, mulţimea momentelor şi intervalelor de timp dintre momentele în care obiectele din univers se află în acelaşi loc din spaţiu alcătuiesc timpul – sau structura temporală a universului din locul respectiv. În ipoteza (a)+(b), deoarece intervalele dintre obiectele din univers sunt atât intervale de spaţiu (distanţe), cât şi intervale de timp, orice interval de spaţiu are o mărime  fixă în timp şi orice interval de timp are o mărime fixă în spaţiu. De exemplu, dimensiunea în timp – sau durata unei unităţi astronomice este egală cu 0,00001581278 ani, iar dimensiunea în spaţiu – sau lungimea unui an este egală cu 63.240 unităţi astronomice.







Offline genulasus

  • Novice
  • *
  • Mesaje postate: 16
  • Popularitate: +0/-0
Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
« Răspuns #1 : Aprilie 25, 2015, 07:52:31 p.m. »
Urmărirea deducției matematice este greoaie și trebuie studiată cu atenție. Sunt sigur însă că parcursul logic nu mai trebuie reconfirmat din moment ce autorul l-a generat tot printr-un demers logic. La prima vedere observ încercarea autorului de a introduce o simetrie în abordarea timpului și spatiului. Nu ar fi nicio greșeală în această intenție atâta timp cât: extrapolarea de simetrie nu contrazice noțiunile de bază ale fizicii în ce privește consecințele noii teorii; noua abordare aduce perspective noi de abordare a fenomenelor cinematice, printr-o abordare facilizată ori prin rezultate noi ce contribuie la progresul teoretic în fizică. ... să nu fie doar o abstractizare lipsită de implicații practice (folositoare teoriei din fizică); dacă 2 teorii conduc la același rezultat, ar fi interesant, în măsura în care se poate, de investigat care dintre cele 2 teorii corespund realității,  iar acest lucru poate fi evidențiat prin implicațiile ulterioare ale celor 2 abordări. 
Cât despre sintaxă observ: 
- o teorie nouă trebuie să definească mărimile fizice și conceptele noi de la care pleacă; în acest sens, redactarea poate avea minusuri, deoarece este îngreunată lizibilitatea materialului
- din punct de vedere al unităților de măsură o relatie de timpul t=1/u nu este justificată: ar însemna ca u să nu fie o viteză ci doar un număr, care ar trebui apoi înmulțit cu o mărime similară cu cea din stânga egalului. Dar in alte relații t=(1/u)x, ceea ce înseamnă că u este o viteză. În alt loc distanță este cea egală cu u... Nu se spune ce este sau cum s-a introdus această mărime u, ce pare a fi o viteză: a cui, cât este valoarea ei?
Aceasta este concluzia unei lecturi superficiale.




ilasus

  • Vizitator
Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
« Răspuns #2 : Mai 01, 2015, 04:10:37 p.m. »
Citat
- din punct de vedere al unităților de măsură o relatie de timpul t=1/u nu este justificată: ar însemna ca u să nu fie o viteză ci doar un număr, care ar trebui apoi înmulțit cu o mărime similară cu cea din stânga egalului. Dar in alte relații t=(1/u)x, ceea ce înseamnă că u este o viteză. În alt loc distanță este cea egală cu u... Nu se spune ce este sau cum s-a introdus această mărime u, ce pare a fi o viteză: a cui, cât este valoarea ei?

În desenul din Fig. 1, punctul O de coordonate (0,0) reprezintă galaxia Andromeda aflată în locul iniţial şi respectiv în momentul inţial în care a început călătoria semnalului luminos spre Pământ, iar Pământul este reprezentat de punctul M de coordonate (x,t), dacă        x = 158,1 miliarde unităţi astronomice şi t = 2,5 milioane ani. In acest caz, segmentul OM din Fig. 1, pe de-o parte, reprezintă distanţa x = 158,1 miliarde unităţi astronomice dintre galaxia Andromeda şi planeta Pământ şi, pe de altă parte, reprezintă timpul t = 2,5 milioane ani dintre galaxia Andromeda şi planeta Pământ. Dacă o distanţă o reprezint printr-un segment de dreaptă, atunci şi unitatea de distanţă o reprezint printr-un segment de dreaptă: în Fig. 1, unitatea de distanţă (în cazul de faţă ”unitatea astronomică”) este reprezentată de segmentul OA. Similar, dacă un interval de timp îl reprezint printr-un segement de dreaptă, atunci şi unitatea de timp o reprezint printr-un segment de dreaptă: în Fig. 1 unitatea de timp (în cazul de faţă ”anul terestru”) este reprezentată de segmentul OB. Deci segmentul OB reprezintă atât anul terestru (în sistemul de coordonate pentru timp), cât şi distanţa u = 63240 unităţi astronomice (în sistemul de coordonate pentru spaţiu), iar segmentul OA reprezintă atât unitatea astronomică (în sistemul de coordonate pentru spaţiu), cât şi intervalul de timp 1/u = 0,00001581278 ani (în sistemul de coordonate pentru timp).

Între segmentele OA şi OB există relaţia OB = u OA (OB = 63240 OA), pentru că lumina parcurge distanţa u = 63240 unităţi astronomice într-un an, respectiv relaţia OA = (1/u) OB (OA = 0,00001581278 OB), pentru că lumina parcurge o unitate astronomică în timpul 1/u = 1/63240  = 0,00001581278 ani – cu alte cuvinte, dacă lumina parcurge un număr de 63240 unităţi astronomice într-un an, atunci aceasta parcurge o unitate astronomică în a 63240-a parte dintr-un an, adică într-un an împărţit la numărul 63240 (aşadar în timpul 1/u = 0,00001581278 ani).

Deci u din prima egalitate din (1) este o distanţă (u = 63240 unităţi astronomice), iar 1/u  din cea de a doua egalitate din (1) este un interval de timp (1/u = 0,00001581278 ani). Pe de altă parte, t din prima egalitate din (1) se identifică doar cu numărul unităţilor şi cu ultimul moment al timpului t (şi nu cu timpul t) din cea de a doua egalitate din (1), iar x din cea de a doua egalitate din (1) se identifică doar cu numărul unităţilor şi cu ultimul loc al distanţei x (şi nu cu distanţa x) din prima egalitate din (1).

Offline Electron

  • Veteran
  • *****
  • Mesaje postate: 7248
  • Popularitate: +215/-204
Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
« Răspuns #3 : Iulie 15, 2015, 10:24:56 a.m. »
În desenul din Fig. 1, punctul O de coordonate (0,0) reprezintă galaxia Andromeda aflată în locul iniţial şi respectiv în momentul inţial în care a început călătoria semnalului luminos spre Pământ, iar Pământul este reprezentat de punctul M de coordonate (x,t), dacă        x = 158,1 miliarde unităţi astronomice şi t = 2,5 milioane ani. In acest caz, segmentul OM din Fig. 1, pe de-o parte, reprezintă distanţa x = 158,1 miliarde unităţi astronomice dintre galaxia Andromeda şi planeta Pământ şi, pe de altă parte, reprezintă timpul t = 2,5 milioane ani dintre galaxia Andromeda şi planeta Pământ. Dacă o distanţă o reprezint printr-un segment de dreaptă, atunci şi unitatea de distanţă o reprezint printr-un segment de dreaptă: în Fig. 1, unitatea de distanţă (în cazul de faţă ”unitatea astronomică”) este reprezentată de segmentul OA. Similar, dacă un interval de timp îl reprezint printr-un segement de dreaptă, atunci şi unitatea de timp o reprezint printr-un segment de dreaptă: în Fig. 1 unitatea de timp (în cazul de faţă ”anul terestru”) este reprezentată de segmentul OB. Deci segmentul OB reprezintă atât anul terestru (în sistemul de coordonate pentru timp), cât şi distanţa u = 63240 unităţi astronomice (în sistemul de coordonate pentru spaţiu), iar segmentul OA reprezintă atât unitatea astronomică (în sistemul de coordonate pentru spaţiu), cât şi intervalul de timp 1/u = 0,00001581278 ani (în sistemul de coordonate pentru timp).
Din pacate, asemenea consideratii produc confuzii mai ales pentru cel care le emite. Coerenta unitatilor de masura este esentiala in orice demers fizic, asa ca din acest punct de vedere, aceste "jonglerii" sunt complet irelevante pentru descrierea realitatii fizice.

e-
Don't believe everything you think.

Offline atanasu

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 500
  • Popularitate: +10/-5
Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
« Răspuns #4 : Iulie 15, 2015, 11:27:22 a.m. »
Faptul ca am vazut ca Electron a intervenit m-a facut curios.
Din ce spui tu ipoteza a) ne da o succesiune de pozitii in spatiu fiecare fiind la  un acelai moment  si intr-un anume mod considerand ca intreg spatiul este ocupat chiar si de vid(in sensul ca acesta are macar parametrii geometrici) ne da cu adevarat evolutia spatiului in timp. Domeniul este continuu si fara goluri. In schimb ipoteza b) nu impune decat ca tot ce exista sa fi trecut sau sa treaca la un moment dat printr-un acelasi punct . Daca acceptam existenta unei origini comune atunci acesta ar fi punctul comun tuturor dar nu este asigurata continuitatea curgerii timpului si daca ne referim la puncte diferite din spatiu deasemeni nu este clar daca exista un sngur punct cu aceasta proprietate remarcabila sau mai multe sau poate o infinitate. Dar cum inca nu am citit articolul referit in atach ma opresc aici cu comentariul facut.

Offline mircea_p

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1980
  • Popularitate: +140/-12
Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
« Răspuns #5 : Iulie 15, 2015, 09:15:39 p.m. »
Articolului ii lipseste o parte esentiala, una care de obicei este pusa chiar la inceput, in rezumatul articolului sau in introducere.
Ce problema incearca sa rezolve continutul articolului?  Si eventual, pe scurt, care este solutia, daca a fost gasita vreuna.



Offline atanasu

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 500
  • Popularitate: +10/-5
Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
« Răspuns #6 : Iulie 16, 2015, 02:17:04 p.m. »
Am citit si articolul care devine treptat ininteligibil sau greu inteligibil si nu stim daca merita efortul dupa ce citim o propozitie de soiul;

"Cum se constată, atât galaxia Andromeda cât şi imaginea sa M s-au deplasat în timp (din momentul iniţial în
momentul t), însă doar imaginea M s-a deplasat în spaţiu (din locul iniţial în locul x), galaxia Andromeda
a rămas în locul iniţial, adică este în repaus în spaţiu"
Felicitari ca ai reusit sa stopezi galaxia Andromeda fara ca Universul sa explodeze , din miscarea ei neinterupta in timp si spatiu . :)
PS In  rest subscriu la observatia lui mircea_p.

Offline atanasu

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 500
  • Popularitate: +10/-5
Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
« Răspuns #7 : Iulie 19, 2015, 05:36:52 p.m. »
PPS. S-ar putea sa te intereseze ce i-am scris lui Protelisav chiar azi in domeniul fizicii cuantice :)

ilasus

  • Vizitator
Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
« Răspuns #8 : Iulie 22, 2015, 03:03:23 p.m. »
Citat
Articolului ii lipseste o parte esentiala, una care de obicei este pusa chiar la inceput, in rezumatul articolului sau in introducere.
Ce problema incearca sa rezolve continutul articolului?  Si eventual, pe scurt, care este solutia, daca a fost gasita vreuna.

Partea esentiala a articolului si problema pe care incearca sa o rezolve este precizata in prima fraza. Asadar, incerc sa-mi imaginez distanta si timpul dintre doua obiecte cosmice – planeta Pamant si galaxia Andromeda. De obicei, ne imaginam distanta sau (nu „si”) timpul dintre doua astfel de obiecte cosmice.  Oare ce intelegem noi cand afirmam ca intre galaxia Andromeda si planeta Pamant exista distanta x = 158,1 miliarde unitati astronomice si respectiv timpul t = 2,5 milioane ani terestri ? Avem vreo posibilitate de a le reprezenta si imagina ? Eu zic ca da, pentru ca ma gandesc la sisteul de coordonate spatiu-timp din Fig. 1 (daca axele sistemului de coordonate sunt confundate) sau la sistemul de coordonate spatiu-timp din Fig. 2 (daca axele  sistemului de coordonate sunt rectangulare).

Precizez ca sistemul de coordonate spatiu-timp la care ma refer eu nu se identifica cu cel la care se refera cititorul, deci sa fim atenti la ceea ce citim, eventual sa intrebam daca nu intelegem (desigur, daca vrem sa intelegem - si sa ne intelegem) si sa nu ne grabim cu concluziile...


Offline atanasu

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 500
  • Popularitate: +10/-5
Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
« Răspuns #9 : Iulie 22, 2015, 09:50:22 p.m. »
Care timp?

ilasus

  • Vizitator
Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
« Răspuns #10 : Iulie 23, 2015, 01:45:02 p.m. »
Genulasus:
Din ce ai scris am inteles doar ca ceva nu prea e in regula cu unele chestii, insa nu am reusit sa patrund in niciuna dintre ideile pe care le abordezi. Vazand ca te referi la unitatile de masura, m-am gandit sa fac unele precizari, da vad ca nu mai raspunzi. Poate nu m-am exprimat clar, sau poate doresti sa ma refer la alta tema pentru inceput. Deci care e problema? Cu ce doresti sa incepem analiza? Eu zic asa: incepe sa citesti articolul si opreste-te la primul termen sau idee la care consideri ca ceva nu e pe placul tau si sa discutam. Sau poate ai tu o alta propunere. De exemplu, poate vrei sa  ma ajuti sa inteleg ce nu-i convine lui Electron, adica sa ma ajuti sa vad si eu inflexiunile din textul la care face el referire si care au condus la consecintele pe care le exprima.

Electron:
Intre textul subliniat (scris de mine) si cel scris de tine eu nu vad nici o legatura. Adica eu nu sesizez in textul subliniat nici consideratii care produc confuzii si nici jonglerii irelevante. Daca ele intr-adevar exista, nu le pui in evidenta sa le vad si eu? In ce priveste unitatile de masura, de ce spui ca trebuie sa fie coerente? In textul subliniat ele par incoerente?

Atanasu:
Multumesc pentru felicitari, da nu inteleg de ce trebuia sa explodeze Universul pentru ca am reusit sa „stopez” galaxia Andromeda intr-un anume sistem de referinta. 


Offline atanasu

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 500
  • Popularitate: +10/-5
Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
« Răspuns #11 : Iulie 24, 2015, 03:21:56 p.m. »
Nu e cazul sa-mi multumesti  pentru o gluma dar repet intrebarea: La care timp te referi?Explica mai clar referentialul tau spatiu timp. Ce coordonate are azi Soarele in acest sistem sau poftim Andromeda daca doresti?
PS. Pretinzi ca faci niste sectiuni in continuumul spatiu timp pentru o anume valoare de timp deci o simultaneitate a pozitiilor  spatiale sau niste curbe de evolutie a timpului pentru orice punct din spatiu ?

ilasus

  • Vizitator
Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
« Răspuns #12 : Iulie 24, 2015, 11:40:57 p.m. »
Atanasu:

Am vazut intrebarea ta (Care timp?), dar nu prea stiu ce sa raspund. Adica presupui ca in mintea mea exista mai multe timpuri si imi propui sa precizez la care dintre acestea ma refer cand afirm ca ”ma gandesc la timpul t=2,5 milioane ani care desparte galaxia Andromeda de planeta Pamant”? Daca e asa, de unde vine aceasta presupunere? Exista ceva anume, in fraza dintre ghilimele, care creaza dubii in ce priveste timpul la care fac eu referire? Pe de  alta parte, poate ca in mintea ta exista mai multe variante de timp - in acest caz, tu esti cel ce ar trebui sa-mi spui ce precizari suplimentare consideri ca sunt necesare. 
 
Galaxia Andromeda, fiind reprezentata de originea O a sistemului de coordonate din Fig. 1, are evident coordonatele (0,0), deci este vorba de galaxia Andromeda aflata in locul initial (x=0) de unde si respectiv in momentul initial (t=0) de cand a inceput calatoria in spatiu si respectiv in timp a imaginii M a acesteia, imagine pe care o vedem pe cer (noaptea) si care a calatorit un timp t=2,5 milioane ani pe o distanta x=158,1 miliarde unitati astronomice ca sa o putem vedea si noi (pamantenii). Sistemul de coordonate din Fig.1 poate ca pare banal, fiind reprezentat de o linie dreapta (cam lunga, intr-adevar), insa aceasta nu este o linie obisnuita, pentru ca ea uneste doua obiecte aflate atat in locuri din spatiu diferite, cat si in momente de timp diferite...


Offline atanasu

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 500
  • Popularitate: +10/-5
Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
« Răspuns #13 : Iulie 25, 2015, 08:36:14 a.m. »
Pentru mine timpul curge de la minus infinit la plus infinit adica este atrbutul fundamental al verbului a fi pentruca a fost este si va fi.
Intrebarea iti cere doar sa definesti timpul asa cum il concepi in cele ce faci fara sa te banuiesc ca ai avea mai multe definitii sau categorii si ma refer mai strict la propozitia: "Oare ce intelegem noi cand afirmam ca intre galaxia Andromeda si planeta Pamant exista distanta x = 158,1 miliarde unitati astronomice si respectiv timpul t = 2,5 milioane ani terestri ?" Adica as vrea sa stiu nu ce intelegem noi ci ce intelegi dta in mod strict prin aceasta afirmatie si asta fara referire la articol sa la orice altceva caci nici eu nu m-am referit decat la notiuni fundamentale cand am spus ce inteleg eu prin timp.

ilasus

  • Vizitator
Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
« Răspuns #14 : Iulie 25, 2015, 01:47:39 p.m. »
Diferenta dintre doua momente eu o percep ca timp si o exprim printr-un numar de unitati de timp. De exemplu, daca cele doua momente sunt marcate de doua evenimente cum ar fi:
a.   ma duc la strand si respectiv ma intorc de la strand;
b.   strabunica mea se marita si respectiv stranepotul meu se insoara;
c.   semnalul luminos porneste din galaxia Andromeda si respectiv soseste pe planeta Pamant;
atunci in primul caz timpul t=3 ore, in cazul a doilea timpul t=4200 saptamani, iar in cazul al treilea timpul t=2,5 miliarde ani. Desigur ca momentele marcate de evenimentele de mai sus se afla si ele intr-o anume ordine pe scara timpului.

Deocamdata nu cred ca am spus vreo noutate, insa nu m-am referit inca la sistemul de coordonate din Fig. 1. Un sistem de coordonate (1-dimensional, ca sa nu ma complic) este asemenea unei rigle gradate, deci este alcatuit dintr-o axa de coordonate pe care sunt insirate si numerotate coordonatele succesive conform unitatii de masura alese. Daca unitatea de masura e pentru spatiu (metru, kilometru, parsec, unitate astronomica etc.), atunci nu sunt probleme in intelegerea si utilizarea sistemului de coordonate respectiv. Insa eu am utilizat acest sistem de coordonate nu doar pentru indicarea distantelor dintre doua locuri diferite, ci si pentru indicarea intervalelor de timp dintre doua momente diferite. Pentru acest lucru a fost necesar sa evidentiez legatura dintre unitatile de spatiu si cele de timp. Si anume, fenomenul fizic care face legatura intre aceste unitati de masura este – conform punctului meu de vedere – lumina. Ca urmare, eu pot sa evidentiez nu doar intervalul de timp dintre doua momente diferite, ci si distantele dintre momentele respective (respectiv nu doar distanta dintre doua locuri diferite, ci si intervalul de timp dintre locurile respective). Astfel, in cazul a., distanta dintre momentul in care ma duc la strand si cel  in care ma intorc este x=3240 miliarde km (aceasta fiind distanta parcursa de lumina in timpul t=3 ore), in cazul b., distanta dintre nunta strabunicii mele si cea a stranepotului meu este de 235200 ori mai mare decat cea din cazul precedent, iar in cazul c., distanta dintre momentul in care semnalul luminos paraseste galaxia Andromeda si momentul in care acesta soseste pe Pamant este x=158,1 miliarde unitati astronomice.
« Ultima Modificare: Iulie 25, 2015, 02:01:24 p.m. de ilasus »