Ok, citez acum din sectiunea "Experimente" din fisierul atasat de protelisav la inceputul acestei discutii:
Un dispozitiv experimental simplu este format din două sfere goale cu pereţii perforaţi, racordate prin tuburi flexibile - din cauciuc sau alt material impermeabil şi flexibil- la o conductă comună prevăzută cu un robinet(pentru reglarea debitului de fluid) şi o pompă care asigură circularea forţată a fluidului prin sistem, într-un sens sau celălalt. Forţele de interacţiune sunt aproximativ direct proporţionale cu produsul debitelor şi invers proporţionale cu pătratul distanţei dintre vortex-uri. Pentru scopul propus, forţele de viscozitate trebuie evaluate ca perturbaţii care afectează măsurătorile. Acest exemplu este doar sugestiv, pentru că turbioanele dintr-un fluid diferă ca semnificaţie de vortex-ul universal, care reprezintă un model unitar de structurare a existenţei pe diverse nivele de organizare, de la microcosmos la megacosmos. Singura asemănare între particulele unui fluid şi particulele universale este că interacţionează prin ciocniri. Măsurători precise, dar mai dificile, se pot efectua în spaţiul cosmic cu modele de tip sfere goale, având pereţii prevăzuţi cu perforaţii distribuite uniform, care, înainte de experiment, sunt umplute cu un lichid încălzit (vaporizarea în vid este practic instantanee).
Ca sa fie relevant acest experiment, trebuie sa precizezi care sunt parametrii "fluidului" in cazul vortexurilor de particule universale. Daca nu faci asta, atunci acest experiment descris (destul de neclar) nu e bun nici macar ca analogie.
Un argument incontestabil în validarea ipotezelor de bază ale teoriei vortex, îl constituie studiul interacţiunilor dintre antiparticule. Conform teoriei propuse, vortex-ul unei particule elementare din Universul nostru este asociat cu un vortex de tip opus pentru antiparticula din Universul complementar. Altfel spus, unui vortex convergent îi corespunde un vortex divergent şi reciproc, unui vortex divergent îi corespunde un vortex convergent. Este suficient să amintim că vortex-urile convergente se atrag iar cele divergente se resping, pentru a concluziona că forţele de interacţiune dintre antiparticule identice au acelaşi modul, dar sunt de sens contrar faţă de forţele de interacţiune dintre particulele asociate.
Eu nu inteleg care e experimentul concret propus aici. Fa o figura ceva, ia niste particule concret si descrie ce ar reiesi din teoria ta legat de asta.
In plus, nu am inteles cum e treaba cu vortexurile astea convergente si divergente. Ce fel de vortexuri au "atasate" particulele neutre din punct de vedere electric? Vino cu exemple, cu niste figuri explicative, cu ceva concret.
De cate ori mai ai nevoie de invitatie? Chiar nu pricepi ca daca nu raspunzi la intrebari, atunci nu mai prezinta nici un interes "dialogul" cu tine?
e-
