Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Inerţia la precesie

Creat de Abel Cavaşi, Noiembrie 28, 2008, 10:45:23 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Abel Cavaşi

Fiecare dintre noi ştie cât de greu accelerează (şi frânează) un tren, deşi locomotiva are o forţă de tracţiune uriaşă, consumând combustibil la greu, iar frânele vagoanelor au şi ele o putere neobişnuită când încetinesc trenul. În acest caz, când încercăm să modificăm impulsul trenului, ni se opune masa trenului, care este o mărime ce caracterizează inerţia la translaţie. În plus, ca să putem urni trenul din loc sau ca să-l încetinim, trebuie să "ne ţinem" de ceva, deci mai trebuie un sistem fizic pentru a modifica impulsul unui anumit sistem. Fără interacţiune cu un alt sistem, interacţiune manifestată prin forţe, nu putem modifica impulsul unui sistem. Impulsul unui corp nu se modifică spontan, ci numai în prezenţa unui alt corp. Aşadar, dacă undeva un corp are impulsul diferit de zero, atunci mai există altundeva un alt corp care va avea şi el impulsul diferit de zero şi cu semnul opus impulsului primului corp. Între cele două corpuri s-a stabilit o legătură pe care o putem numi legătură de impuls. Această legătură are grijă să fie respectată legea de conservare a impulsului.

De asemenea, ştim cât durează până când un mare carusel ajunge la viteza de rotaţie maximă sau până când reuşeşte să se oprească după ce a fost pornit. În acest caz, când încercăm să modificăm momentul cinetic al caruselului, ni se opune momentul de inerţie al caruselului, care este o mărime ce caracterizează inerţia la rotaţie. Momentul de inerţie este o mărime mai ciudată decât masa pentru că depinde şi de repartiţia în plan a masei. Şi în acest caz, nu putem modifica momentul cinetic al caruselului fără să "ne ţinem" de ceva prin cupluri. Dacă undeva un corp are momentul cinetic diferit de zero, atunci, cu siguranţă, mai există altundeva un alt corp al cărui moment cinetic este, de asemenea, diferit de zero, dar de semn opus. Între cele două corpuri s-a stabilit o legătură de moment cinetic. Această legătură veghează asupra respectării unei alte legi de o importanţă supremă, numită legea de conservare a momentului cinetic.

Până aici nu am spus nimic nou sub Soare. Se cunosc bine aceste două tipuri de inerţii: inerţia la translaţie şi inerţia la rotaţie. Aş vrea acum să vorbesc de un alt tip de inerţie, pe care îl putem obţine prin analogie cu celelalte două tipuri analizate. Este vorba de inerţia la precesie. Eu cred că aşa cum există inerţie la translaţie şi inerţie la rotaţie, trebuie să existe şi inerţie la precesie. Ce ziceţi, nu cumva, pe lângă impuls şi moment cinetic, corpurile mai au ceva în plus (pe care îl putem numi impuls volumic) care să depindă de precesia lor? Nu cumva există un nou tip de interacţiuni numite, probabil, forţe volumice, care să modifice impulsul volumic al unui corp? Nu cumva, sub influenţa forţelor volumice, dacă există undeva un corp cu precesie, atunci există altundeva un corp cu precesie de semn opus? Nu cumva între aceste două corpuri se stabileşte o legătură de impuls volumic care veghează să fie respectată aşa numita lege de conservare a impulsului volumic?

Electron

Citat din: Abel Cavasi din Noiembrie 28, 2008, 10:45:23 PM
Aş vrea acum să vorbesc de un alt tip de inerţie, pe care îl putem obţine prin analogie cu celelalte două tipuri analizate. Este vorba de inerţia la precesie.
Poti prezenta aici si formula dupa care se calculeaza? Stiu ca ai mai scris-o pe alte forumuri, dar poate ar fi o idee buna sa o prezinti si aici detaliat, sa o putem peria cum se cuvine. ;)

CitatEu cred că aşa cum există inerţie la translaţie şi inerţie la rotaţie, trebuie să existe şi inerţie la precesie.
Eu nu cred ca exista asa ceva.

CitatCe ziceţi, nu cumva, pe lângă impuls şi moment cinetic, corpurile mai au ceva în plus (pe care îl putem numi impuls volumic) care să depindă de precesia lor?
Nu sunt convins. Ar fi interesant sa prezinti relatia dintre "impulsul volumic" si precesia unui corp, sa putem sa-i studiem proprietatile si dependentele prin experimente.

CitatNu cumva există un nou tip de interacţiuni numite, probabil, forţe volumice, care să modifice impulsul volumic al unui corp?
Asta pana nu definesti "fortele volumice" e cam greu de analizat.

CitatNu cumva, sub influenţa forţelor volumice, dacă există undeva un corp cu precesie, atunci există altundeva un corp cu precesie de semn opus?
Eu cred ca nu, dar poate ma insel.

CitatNu cumva între aceste două corpuri se stabileşte o legătură de impuls volumic care veghează să fie respectată aşa numita lege de conservare a impulsului volumic?
Eu nu stiu cum o "legatura" poate "veghea" ceva, si sper sincer ca nu o sa folosesti astfel de termeni pe viitor. Daca nu te exprimi riguros si fara personificari trase de par, s-ar putea sa dai impresia ca nu faci fizica, ci filozofezi in vant.

e-
Don't believe everything you think.

Abel Cavaşi

Citat din: Electron din Noiembrie 28, 2008, 11:45:00 PM
Citat din: Abel Cavasi din Noiembrie 28, 2008, 10:45:23 PM
Aş vrea acum să vorbesc de un alt tip de inerţie, pe care îl putem obţine prin analogie cu celelalte două tipuri analizate. Este vorba de inerţia la precesie.
Poti prezenta aici si formula dupa care se calculeaza? Stiu ca ai mai scris-o pe alte forumuri, dar poate ar fi o idee buna sa o prezinti si aici detaliat, sa o putem peria cum se cuvine. ;)
Nu înţeleg ce formulă să scriu. Tu ce formulă ai scrie pentru inerţia la rotaţie, de exemplu?

CitatAr fi interesant sa prezinti relatia dintre "impulsul volumic" si precesia unui corp, sa putem sa-i studiem proprietatile si dependentele prin experimente.
Problema ridicată este foarte bună! Întotdeauna asemenea relaţii se pot face prin analogie cu relaţia dintre momentul cinetic şi rotaţia unui corp. Aşa cum momentul cinetic este un produs între o ,,masă de rotaţie" (momentul de inerţie) şi viteza unghiulară, tot astfel, impulsul volumic trebuie să fie un produs între o ,,masă de precesie" şi viteza de precesie.

CitatAsta pana nu definesti "fortele volumice" e cam greu de analizat.
Corect. De aceea, prin analogie cu proprietatea momentului forţelor (pe care îl putem numi ,,forţă areolară") de a fi derivata momentului cinetic (pe care îl putem numi ,,impuls areolar") în raport cu timpul, putem defini forţa volumică tocmai ca fiind derivata impulsului volumic în raport cu timpul.

CitatEu nu stiu cum o "legatura" poate "veghea" ceva, si sper sincer ca nu o sa folosesti astfel de termeni pe viitor. Daca nu te exprimi riguros si fara personificari trase de par, s-ar putea sa dai impresia ca nu faci fizica, ci filozofezi in vant.
Ai dreptate. Nici n-am pretenţia să vorbesc infinit de riguros. Deocamdată trebuie să vorbesc pe înţeles. Cei care înţeleg, bine, cei care nu înţeleg, să întrebe. Important este ca intenţia să fie de a înţelege. Am făcut analogie cu ceea ce se ştie deja. Am făcut analogia dintre legătura de impuls volumic şi legătura de moment cinetic tocmai ca să trec la ceva nou folosindu-mă de ceea ce se ştie deja.

Mersi pentru problemele ridicate!

Electron

Citat din: Abel Cavasi din Noiembrie 29, 2008, 12:41:35 AM
Nu înţeleg ce formulă să scriu. Tu ce formulă ai scrie pentru inerţia la rotaţie, de exemplu?
Zic sa scrii formula "impulsului volumic", respectiv acel ceva care se "conserva" dupa parerea ta datorita "inertiei la precesie". Pentru rotatie avem momentul cinetic.

Citat
CitatAr fi interesant sa prezinti relatia dintre "impulsul volumic" si precesia unui corp, sa putem sa-i studiem proprietatile si dependentele prin experimente.
Problema ridicată este foarte bună! Întotdeauna asemenea relaţii se pot face prin analogie cu relaţia dintre momentul cinetic şi rotaţia unui corp. Aşa cum momentul cinetic este un produs între o ,,masă de rotaţie" (momentul de inerţie) şi viteza unghiulară, tot astfel, impulsul volumic trebuie să fie un produs între o ,,masă de precesie" şi viteza de precesie.
Ok, scrie formula sa o vedem clar si explicit.

Citat
CitatAsta pana nu definesti "fortele volumice" e cam greu de analizat.
Corect. De aceea, prin analogie cu proprietatea momentului forţelor (pe care îl putem numi ,,forţă areolară") de a fi derivata momentului cinetic (pe care îl putem numi ,,impuls areolar") în raport cu timpul, putem defini forţa volumică tocmai ca fiind derivata impulsului volumic în raport cu timpul.
Scrie formula, ca sa nu fie ambiguitati.

CitatNici n-am pretenţia să vorbesc infinit de riguros. Deocamdată trebuie să vorbesc pe înţeles. Cei care înţeleg, bine, cei care nu înţeleg, să întrebe. Important este ca intenţia să fie de a înţelege.
"Infinit de riguros" ?!?! Nu iti cer asa ceva (nici nu stiu daca exista asa ceva). Eu te rog sa lasi exprimarile poetice si sa scrii in forma matematica ce vrei sa zici cu notiunile astea, ca sa putem sa ne intelegem. Probabil ca si asta e prea mult sa cer, deoarece am vazut ca dai multor concepte matematice alte interpretari si utilizari decat cele pentru care au fost create...

e-
Don't believe everything you think.

Abel Cavaşi

Citat din: Electron din Noiembrie 29, 2008, 02:50:31 PMZic sa scrii formula "impulsului volumic", respectiv acel ceva care se "conserva" dupa parerea ta datorita "inertiei la precesie". Pentru rotatie avem momentul cinetic.
Ok. Momentul cinetic, prin definiţie, este produsul vectorial dintre poziţie şi impuls, adică
[TeX]\vec J=\vec r\times\vec p[/TeX].

Impulsul volumic, prin definiţie, este produsul scalar dintre poziţie şi moment cinetic, adică
[TeX]I_v=\vec a\cdot\vec J[/TeX].


Citat
Citat
CitatAr fi interesant sa prezinti relatia dintre "impulsul volumic" si precesia unui corp, sa putem sa-i studiem proprietatile si dependentele prin experimente.
Problema ridicată este foarte bună! Întotdeauna asemenea relaţii se pot face prin analogie cu relaţia dintre momentul cinetic şi rotaţia unui corp. Aşa cum momentul cinetic este un produs între o ,,masă de rotaţie" (momentul de inerţie) şi viteza unghiulară, tot astfel, impulsul volumic trebuie să fie un produs între o ,,masă de precesie" şi viteza de precesie.
Ok, scrie formula sa o vedem clar si explicit.
Pentru a evidenţia relaţia dintre impulsul volumic şi precesie nu este suficient să ne bazăm pe formula de definiţie a impulsului volumic, aşa cum pentru a evidenţia relaţia dintre momentul cinetic şi viteza de rotaţie nu este suficient să ne bazăm pe formula de definiţie a momentului cinetic.
Ştim că momentul cinetic poate fi scris şi astfel
[TeX]J=I\omega[/TeX] unde [TeX]I[/TeX] este momentul de inerţie. Mai concret, valoarea momentului cinetic al unui corp care merge pe un cerc de rază [TeX]r[/TeX] este [TeX]J=mr^2\omega[/TeX] având direcţia perpendiculară pe planul cercului.

În mod asemănător, impulsul volumic al unui corp care se deplasează pe un cerc de rază [TeX]r[/TeX] care cerc precesează cu viteza unghiulară [TeX]\Omega[/TeX] în jurul vectorului de poziţie [TeX]\vec a[/TeX] va fi
[TeX]I_v=\vec a\cdot\vec J=mar^2\Omega[/TeX].

Citat
Citat
CitatAsta pana nu definesti "fortele volumice" e cam greu de analizat.
Corect. De aceea, prin analogie cu proprietatea momentului forţelor (pe care îl putem numi ,,forţă areolară") de a fi derivata momentului cinetic (pe care îl putem numi ,,impuls areolar") în raport cu timpul, putem defini forţa volumică tocmai ca fiind derivata impulsului volumic în raport cu timpul.
Scrie formula, ca sa nu fie ambiguitati.
Aşa cum momentul forţei este derivata momentului cinetic, adică
[TeX]\vec M=\frac{d}{dt}\left(\vec r\times\vec p\right)=\vec r\times\vec F[/TeX] ,

aşa şi forţa volumică este derivata impulsului volumic, adică
[TeX]F_v=\frac{d}{dt}\left(\vec a\cdot\vec J\right)=\vec a\cdot\vec M[/TeX].

Electron

Citat din: Abel Cavasi din Noiembrie 30, 2008, 06:40:05 PM
Momentul cinetic, prin definiţie, este produsul vectorial dintre poziţie şi impuls, adică
[TeX]\vec J=\vec r\times\vec p[/TeX].
Ok, conform definitiei momentului cinetic, avem vectorul moment cinetic J perpendicular pe vectorul pozitie r. Sper ca suntem de acord pana aici.

CitatImpulsul volumic, prin definiţie, este produsul scalar dintre poziţie şi moment cinetic, adică
[TeX]I_v=\vec a\cdot\vec J[/TeX].
1) De ce ai notat cu alta litera vectorul pozitie, daca inainte l-ai notat cu "r" ?
2) Conform definitiei tale, "impulsul volumic" este nul, fiind produsul scalar intre doi vectori perpendiculari.

Prin "conservarea impulsului volumic" vrei sa spui ca "impulsul volumic" e mereu nul, deci ca vectorul moment cinetic e mereu perpendicular pe vectorul pozitie? Daca da, atunci marimea asta inventata de tine nu aduce nimic nou, deoarece insasi definitia momentului cinetic asigura acest lucru.

e-
Don't believe everything you think.

Abel Cavaşi

Citat din: Electron din Decembrie 01, 2008, 10:13:19 AMOk, conform definitiei momentului cinetic, avem vectorul moment cinetic J perpendicular pe vectorul pozitie r. Sper ca suntem de acord pana aici.
Da, momentul cinetic este perpendicular pe vectorul de poziţie ce defineşte momentul cinetic respectiv.

Citat
CitatImpulsul volumic, prin definiţie, este produsul scalar dintre poziţie şi moment cinetic, adică
[TeX]I_v=\vec a\cdot\vec J[/TeX].
1) De ce ai notat cu alta litera vectorul pozitie, daca inainte l-ai notat cu "r" ?
Superbă observaţie! Pentru a mă explica trebuie să aprofundăm analogia dintre impulsul volumic şi momentul cinetic.

Când se defineşte momentul cinetic, se face menţiunea expresă ca polul areolar (punctul faţă de care se calculează momentul cinetic) să fie ales înafara dreptei de mişcare, altfel momentul cinetic rezultat este nul. Ei bine, tot astfel, pentru a calcula impulsul volumic trebuie să alegem un pol volumic situat înafara planului mişcării, altfel impulsul volumic va fi nul.

De exemplu, impulsul volumic al unei planete faţă de centrul de masă al Soarelui nu este nul (deoarece planeta are şi moment cinetic propriu care nu este neapărat perpendicular pe vectorul de poziţie al planetei faţă de Soare), dar impulsul volumic al planetei faţă de centrul de masă al planetei respective este întotdeauna nul deoarece momentul cinetic propriu al planetei se calculează şi el tot faţă de centrul de masă al planetei, caz în care polul areolar coincide cu polul volumic.

Aşadar, una dintre condiţiile fundamentale pentru ca impulsul volumic să fie nenul este ca polul volumic să nu coincidă cu polul areolar (aşa cum una dintre condiţiile fundamentale pentru ca momentul cinetic să fie nenul este ca polul areolar să nu coincidă cu centrul de masă). Acesta este şi motivul pentru care am ales o altă literă pentru vectorul de poziţie în definirea impulsului volumic, pentru că am bănuit că va fi un pericol de confuzie.

Citat2) Conform definitiei tale, "impulsul volumic" este nul, fiind produsul scalar intre doi vectori perpendiculari.
Acum cred că am clarificat că impulsul volumic poate fi şi nenul.

CitatPrin "conservarea impulsului volumic" vrei sa spui ca "impulsul volumic" e mereu nul, deci ca vectorul moment cinetic e mereu perpendicular pe vectorul pozitie?
Nu, nicidecum. Impulsul volumic nu este nul decât în cazurile particulare enunţate anterior.

CitatDaca da, atunci marimea asta inventata de tine nu aduce nimic nou, deoarece insasi definitia momentului cinetic asigura acest lucru.
Ai dreptate, dacă impulsul volumic ar fi mereu nul, atunci el ar fi o mărime fără valoare în Fizică.

HarapAlb

Citat din: Abel Cavasi din Decembrie 01, 2008, 02:11:14 PM
Citat
CitatImpulsul volumic, prin definiţie, este produsul scalar dintre poziţie şi moment cinetic, adică
[TeX]I_v=\vec a\cdot\vec J[/TeX].
1) De ce ai notat cu alta litera vectorul pozitie, daca inainte l-ai notat cu "r" ?
Superbă observaţie! Pentru a mă explica trebuie să aprofundăm analogia dintre impulsul volumic şi momentul cinetic.
Daca inteleg bine, "impulsul volumic" definit de tine depinde de doi vectori de pozitie. Asta inseamna ca intr-un punct din spatiu pot asocia "impulsului volumic" doua valori diferite ... :o

Electron

Citat din: Abel Cavasi din Decembrie 01, 2008, 02:11:14 PM
Pentru a mă explica trebuie să aprofundăm analogia dintre impulsul volumic şi momentul cinetic.

Când se defineşte momentul cinetic, se face menţiunea expresă ca polul areolar (punctul faţă de care se calculează momentul cinetic) să fie ales înafara dreptei de mişcare, altfel momentul cinetic rezultat este nul. Ei bine, tot astfel, pentru a calcula impulsul volumic trebuie să alegem un pol volumic situat înafara planului mişcării, altfel impulsul volumic va fi nul.

De exemplu, impulsul volumic al unei planete faţă de centrul de masă al Soarelui nu este nul (deoarece planeta are şi moment cinetic propriu care nu este neapărat perpendicular pe vectorul de poziţie al planetei faţă de Soare), dar impulsul volumic al planetei faţă de centrul de masă al planetei respective este întotdeauna nul deoarece momentul cinetic propriu al planetei se calculează şi el tot faţă de centrul de masă al planetei, caz în care polul areolar coincide cu polul volumic.

Aşadar, una dintre condiţiile fundamentale pentru ca impulsul volumic să fie nenul este ca polul volumic să nu coincidă cu polul areolar (aşa cum una dintre condiţiile fundamentale pentru ca momentul cinetic să fie nenul este ca polul areolar să nu coincidă cu centrul de masă). Acesta este şi motivul pentru care am ales o altă literă pentru vectorul de poziţie în definirea impulsului volumic, pentru că am bănuit că va fi un pericol de confuzie.
Mi-e teama ca amesteci in mod eronat in analogia ta punctul material pe de o parte cu solidele cu dimensiuni geometrice nenule pe de alta parte.

Sper ca esti de acord ca un punct material nu are moment de inertie propriu (adica e nul). De asemenea, sper ca esti de acord ca momentul cinetic propriu al unei planete se defineste fata de o axa, si nu fata de un punct.

Decide-te la ce nivel se aplica analogia pe care o folosesti.

Ca sa ne intelegem: poti sa dai definitia "impulsului volumic" pentru un punct material, a carui impuls este (vectorul) p si pozitie este (vectorul) r?

e-
Don't believe everything you think.

Abel Cavaşi

Citat din: HarapAlb din Decembrie 01, 2008, 05:00:28 PMDaca inteleg bine, "impulsul volumic" definit de tine depinde de doi vectori de pozitie. Asta inseamna ca intr-un punct din spatiu pot asocia "impulsului volumic" doua valori diferite ... :o
Impulsul volumic nu depinde explicit de polul areolar, ci depinde explicit doar de polul volumic şi de momentul cinetic. Altfel spus, valoarea impulsului volumic nu se schimbă dacă nu se schimbă vectorul de poziţie şi vectorul moment cinetic, indiferent că polul areolar se schimbă. De exemplu, putem plimba polul areolar de-a lungul unei drepte paralele cu impulsul fără ca momentul cinetic (şi, implicit, impulsul volumic, în ipoteza că polul volumic rămâne fixat) să se schimbe.



Citat din: Electron din Decembrie 01, 2008, 06:56:35 PMMi-e teama ca amesteci in mod eronat in analogia ta punctul material pe de o parte cu solidele cu dimensiuni geometrice nenule pe de alta parte.
Profundă chestiune! Doar că analogia mea nu implică nicio eroare pentru că aşa cum unui punct material îi putem atribui un impuls, tot astfel îi putem atribui şi un moment cinetic propriu. O planetă foarte îndepărtată poate fi considerată un punct material care posedă moment cinetic propriu.
CitatSper ca esti de acord ca un punct material nu are moment de inertie propriu (adica e nul).
Sunt de acord. Dar asta nu interzice ca un punct material să aibă, pe lângă impuls, şi moment cinetic propriu, căci momentul cinetic este o noţiune infinit diferită de momentul de inerţie. De exemplu, momentul cinetic propriu al unui inel liber care se roteşte în jurul unei axe perpendiculare pe planul inelului va rămâne constant oricât de mult se va contracta, deşi momentul său de inerţie se apropie de zero.
CitatDe asemenea, sper ca esti de acord ca momentul cinetic propriu al unei planete se defineste fata de o axa, si nu fata de un punct.
Momentul cinetic propriu se defineşte întotdeauna faţă de un punct, doar că, în cazul unei planete despre care ştim că este un solid rigid simetric şi că se roteşte în jurul unei axe, este mai simplu să nu ne mai chinuim cu partea vectorială a momentului cinetic pentru că o ştim deja. În aceste condiţii, partea scalară a momentului cinetic are aceeaşi valoare indiferent unde luăm punctul areolar de-a lungul axei de rotaţie.
CitatDecide-te la ce nivel se aplica analogia pe care o folosesti.
Analogia o fac pentru ca voi să înţelegeţi mai bine noţiunea de impuls volumic, în ipoteza că aţi înţeles bine noţiunea de moment cinetic. Din punct de vedere fizic am dat deja definiţia impulsului volumic. Restul ţine de înţelegerea ei.
CitatCa sa ne intelegem: poti sa dai definitia "impulsului volumic" pentru un punct material, a carui impuls este (vectorul) p si pozitie este (vectorul) r?
Impulsul volumic nu poate fi definit numai în funcţie de vectorul de poziţie şi impuls, deoarece impulsul volumic este prin definiţie produsul scalar dintre poziţie şi moment cinetic, nu impuls. Aşa că îmi ceri o aberaţie. E ca şi cum mi-ai cere să dau definiţia momentului cinetic al unui punct material fără să iau în calcul impulsul, ci doar poziţia şi viteza punctului material.

Electron

Citat din: Abel Cavasi din Decembrie 02, 2008, 07:29:47 AM
Doar că analogia mea nu implică nicio eroare pentru că aşa cum unui punct material îi putem atribui un impuls, tot astfel îi putem atribui şi un moment cinetic propriu.
Gresesti. Care anume este formula momentului cinetic propriu pentru un punct material?

e-
Don't believe everything you think.

Abel Cavaşi

#11
Citat din: Electron din Decembrie 02, 2008, 10:07:02 AMCare anume este formula momentului cinetic propriu pentru un punct material?
Îţi înţeleg nedumerirea şi chiar cred că aceasta i-a împiedicat pe marii savanţi dinaintea mea să descopere impulsul volumic. Fiind o nedumerire atât de importantă, merită să aducem ceva amănunte pentru a o elimina.

Un răspuns rapid la întrebarea ta ar fi simplu: momentul cinetic propriu al punctului material este produsul dintre momentul de inerţie al acelui punct material şi viteza sa de rotaţie.

Dar, la un răspuns atât de simplu, tu ai putea obiecta că momentul de inerţie al punctului este zero. De aceea, va trebui să-ţi reamintesc că punctul material este complet diferit de punctul geometric, deoarece punctul material este un corp ale cărui dimensiuni sunt neglijabile în rezolvarea problemelor. Mai exact, există situaţii în care nu putem determina dimensiunile corpului, dar putem determina momentul său cinetic propriu. Ei bine, tocmai în acele situaţii putem considera că acel corp este un punct material care posedă moment cinetic propriu.

Un exemplu concret de puncte materiale care au moment cinetic propriu sunt moleculele unui gaz sau planetele aflate la sute de ani lumină de noi. Chiar dacă nu ne interesează dimensiunile acestor corpuri, putem măsura uşor efectele faptului că ele au moment cinetic propriu.

În fine, un răspuns şi mai categoric, care se poate ridica la înălţimea oricăror pretenţii, este următorul: în Univers nu există puncte materiale, ci doar corpuri cu impuls şi moment cinetic propriu. Niciun corp nu face excepţie! Toate corpurile au, nu doar impuls, ci şi moment cinetic propriu. Faptul că neglijăm uneori dimensiunile lor nu ne dă dreptul să neglijăm şi momentul lor cinetic propriu.

Electron

Citat din: Abel Cavasi din Decembrie 02, 2008, 11:09:29 AM
De aceea, va trebui să-ţi reamintesc că punctul material este complet diferit de punctul geometric, deoarece punctul material este un corp ale cărui dimensiuni sunt neglijabile în rezolvarea problemelor. Mai exact, există situaţii în care nu putem determina dimensiunile corpului, dar putem determina momentul său cinetic propriu. Ei bine, tocmai în acele situaţii putem considera că acel corp este un punct material care posedă moment cinetic propriu.
Si totusi, dupa cat esti tu de savant, care este formula cu care se calculeaza momentul cinetic al unui punct material care este un corp a carui dimensiuni sunt neglijabile?

e-
Don't believe everything you think.

Abel Cavaşi

Citat din: Electron din Decembrie 02, 2008, 12:15:22 PMSi totusi, dupa cat esti tu de savant,
Iar începi cu insultele? Chiar nu puteai să pui întrebarea fără să scrii partea subliniată (de mine)? Credeam că măcar acest topic îl vom menţine curat, fără insulte! Abţine-te să adaugi asemenea epitete, moderatorule!

Citatcare este formula cu care se calculeaza momentul cinetic al unui punct material care este un corp a carui dimensiuni sunt neglijabile?
Am răspuns deja la această întrebare, când am spus:
Citat din: Abel Cavasi din Decembrie 02, 2008, 11:09:29 AMUn răspuns rapid la întrebarea ta ar fi simplu: momentul cinetic propriu al punctului material este produsul dintre momentul de inerţie al acelui punct material şi viteza sa de rotaţie.
Te rog să fii mai atent, altfel nu voi mai considera că merită să-mi dedic timpul pentru a-ţi răspunde, mai ales că eşti zeflemitor.

Electron

Citat din: Abel Cavasi din Decembrie 02, 2008, 12:38:28 PM
Citat din: Electron din Decembrie 02, 2008, 12:15:22 PMSi totusi, dupa cat esti tu de savant,
Iar începi cu insultele? Chiar nu puteai să pui întrebarea fără să scrii partea subliniată (de mine)? Credeam că măcar acest topic îl vom menţine curat, fără insulte! Abţine-te să adaugi asemenea epitete, moderatorule!
Abel, tu ai adus in discutie savantii. Nu te puteai abtine sa te dai mai destept ca "marii savanţi dinaintea" ta ?
In plus, nu te-am insultat deloc. Daca te simti insultat cu asemenea exprimari, evita-le tu in primul rand. Gandeste-te si tu putin: daca eu te-am insultat numindu-te "savant", atunci tu ai insultat o gramada de fizicieni dinaintea ta. Tocmai de aceea am folosit epitetul de la tine din exprimare.

Citat
Citatcare este formula cu care se calculeaza momentul cinetic al unui punct material care este un corp a carui dimensiuni sunt neglijabile?
Am răspuns deja la această întrebare, când am spus:
Citat din: Abel Cavasi din Decembrie 02, 2008, 11:09:29 AMUn răspuns rapid la întrebarea ta ar fi simplu: momentul cinetic propriu al punctului material este produsul dintre momentul de inerţie al acelui punct material şi viteza sa de rotaţie.
Te rog să fii mai atent, altfel nu voi mai considera că merită să-mi dedic timpul pentru a-ţi răspunde, mai ales că eşti zeflemitor.
Nu sunt zeflemitor, daca tu nu esti.

Apoi, am citit atent si tu singur ai dat obiectia imediata pentru "definitia" ta. Ai raspuns la obiectie spunand ca de fapt punctele materiale nu sunt punctiforme. (Asta denota ca nu intelegi acelasi lucru ca restul fizicienilor prin "punct material"). Fie cum vrei tu la tine in topic, dar tocmai de aceea am intrebat mai sus cum se defineste momentul cinetic al unui "punct material" care "nu e punctiform" (inventia ta).

Apropo, nu trebuie sa-ti pierzi timpul raspunzadu-mi, ca eu pot trai si fara speculatiile fara semnificatie fizica pe care le expui pe aici. Participarea mea voia sa-ti atraga atentia ca nu esti nici riguros, si nici nu folosesti corect conceptele din fizica (precum "punctul material" mai sus). Oricum vad ca nu-ti pasa de parerea mea, asa ca te las cu ale tale, sa vad pe cine convingi cu "impulsul volumic".

Spor.

e-
Don't believe everything you think.