Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

ilasus: Spațiu-timp

Creat de ilasus, Martie 05, 2018, 11:04:12 AM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Electron

Citat din: ilasus din Mai 22, 2018, 12:17:45 PM
Distanta nu este doar un numar, ci un numar de unitati de distanta
Da, ai dreptate, m-am exprimat gresit. Distanta este un numar cu unitati de masura (de spatiu) asociate.

Esti de acord insa ca distanta nu este o functie, sau un segment, sau o traiectorie (o curba geometrica)?

Citat– in functie de unitatea de masura care i se asociaza, un numar N poate avea diverse semnificatii: interval de spatiu (N kilometri), interval de timp (N secunde), masa (N kilograme), tensiune (N volti) etc.
Ok, deci asta este interpretarea ta personala si subiectiva. Pentru mine, numarul "N" nu are nicio semnificatie fizica, e doar o valoare numerica. In mod consacrat, cand scrii "m = 5 kg" nu valoarea "5" are semnificatia de masa, ci cele "5 kg" (asocierea dintre numar si unitatea de masura) reprezinta masa.

CitatIn cazul spatiului si timpului, deoarece numarul de unitati de masura se noteaza de obicei cu x si respectiv cu t, se subintelege semnificatia acestor numere, adica faptul ca ele reprezinta un interval de spatiu (o distanta spatiala) si respectiv un interval de timp (o distanta temporala) – nu mai trebuie precizate de fiecare data unitatile de masura.
Cu asta nu sunt de acord. Cu "x" si "t" se noteaza de obicei (adica in mod consacrat) distanta si respectiv durata (sau eventual pozitia spatiala si momentul), adica acel numar asociat cu unitatea de masura nu doar "numarul de unitati". Concret, daca scriem "x = 2 km", numarul de unitati este 2, unitatile sunt "km", iar distanta (sau eventual pozitia spatiala) este "x", sau "2 km", insa distanta nu este "2". Daca pentru tine "numarul de unitati" reprezinta distanta respectiv intervalul de timp, e bine de stiut.

CitatPe de alta parte, tot cu x si t se noteaza si coordonatele de spatiu pe axa spatiala (spatiul unidimensional) si respectiv coordonatele de timp pe axa temporala, care sunt numere avand semnificatia de loc si respectiv de moment – coordonata de spatiu notata cu x reprezinta ultimul loc al intervalului spatial x, iar coordonata de timp notata cu t reprezinta ultimul moment al intervalului temporal t.
In sens consacrat, coordonatele sunt valori cu unitati de masura asociate, nu doar numere. Daca pentru tine "coordonata (ilasusiana)" este doar o valoarea numerica si ea poate fi "loc" si respectiv "moment" e bine ca macar acum o precizezi. Voi tine cont de asta pe viitor.

CitatDe exemplu, in relatiile (1):
                                    (1)      x  =  c t,   t  =  (1/c) x
se subintelege ca unitatile de masura utilizate sunt unitati de spatiu si respectiv unitati de timp. In acest caz, x din cele doua egalitati din (1) are semnificatii diferite: x din prima egalitate este un interval de spatiu, sau o distanta spatiala, iar x din cea de a doua egalitate este o coordonata de spatiu (si semnifica un loc pe axa spatiala, respectiv ultimul loc al distantei spatiale alcatuita din x unitati de spatiu). In mod similar, t din cele doua egalitati din (1) are semniificatii diferite: t din cea de a doua egalitate este un interval de timp, sau o distanta temporala, iar t din prima egalitate este o coordonata de timp (si semnifica un moment pe axa temporala, respectiv ultimul moment al distantei temporale alcatuita din t unitati de timp).
E bine de stiut ca faci aceasta distinctie, (atat pentru spatiu cat si pentru timp), dar deoarece coordonatele (prin definitie, in sens consacrat) reprezinta distanta fata de origine, este pentru mine un detaliu nu foarte important.

CitatDeoarece unitatile de masura pentru spatiu si timp utilizate sunt kilometrul si secunda, c din prima egalitate din (1) fiind un interval de spatiu (c = aproximativ 300000 km), iar 1/c din cea de a doua egalitate fiind un interval de timp (1/c = aproximativ 3,3 microsecunde), relatiile din (1) pot fi privite si ca schimbari de unitati de masura.
Ok, apreciez faptul ca macar acum faci aceste precizari. In sens consacrat, relatia "x = c t" nu se interpreteaza asa. Relatia aceasta este o relatie (fizica) intre trei marimi fizice, si anume distanta x, viteza c si durata t (fiecare reprezentand un cuplu de valoare numerica si unitate de masura), iar relatia e corecta atata timp cat unitatile de masura sunt alese corespunzator (sunt omogene).

CitatDe exemplu, distanta spatiala din (1) este reprezentata in doua moduri echivalente: printr-un numar de x unitati de spatiu normale, sau vechi (definite de intervalul de spatiu de 1 km), cat si printr-un numar de t unitati de spatiu schimbate, sau noi (definite de intervalul de spatiu de c km). In mod similar, distanta temporala din (1) este reprezentata in doua moduri echivalente: printr-un numar  de t unitati de timp normale, sau vechi, definite de intervalul de timp de o secunda, cat si printr-un numar de x unitati de timp schimbate, sau noi, definite de intervalul de timp de 1/c secunde.
Ok, apreciez faptul ca precizezi aceste interpretari personale si subiective.

Esti dispus sa precizezi interpretarile tale personale si subiective si pentru ceilalti termeni pe care-i folosesti diferit de sensul lor consacrat, cum ar fi: "eveniment", "semnal", "punct" etc?


e-
Don't believe everything you think.

ilasus

Citat din: Electron din Mai 23, 2018, 11:40:47 AM
Esti dispus sa precizezi interpretarile tale personale si subiective si pentru ceilalti termeni pe care-i folosesti diferit de sensul lor consacrat, cum ar fi: "eveniment", "semnal", "punct" etc?

e-

Daca te referi la intrepretarile mele, atunci ele sunt atat personale, cat si subiective, nu sunt necesare pleonasme. Dar, intr-adevar, faptul ca spatiul-timp – universul inconjurator – este privit ca un volum "inghetat" al tuturor evenimentelor din trecut, prezent si viitor, deci care are in el incorporat timpul – nu "traieste" in timp, implica si interpretari diferite de cele obisnuite.

Evenimentul este un obiect sau fenomen localizabil in spatiu si timp. De exemplu, pentru un observator aflat pe Pamant, Soarele este un eveniment care se desfasoara la distanta spatiala x=150 milioane km si respectiv la distanta temporala t=8,3 minute. Sau, pentru mine, interlocutorul cu care tocmai m-am intalnit este un eveniment care se desfasoara la distanta spatiala de 1 metru si respectiv la distanta temporala de 3,3 nanosecunde. Aici se constata o desebire de interpretare, deoarece daca universul il consider inclus in timp, atunci ceasurile (aflate pe Pamant si in Soare, sau in buzunarul meu si al interlocutorului meu) sunt sincronizate si momentul prezent este acelasi, nu mai depinde de loc (in TRR, timpul difera de la un ceas la altul doar daca ceasurile respective apartin unor sisteme de referinta diferite, adica sunt in miscare unul fata de altul).

Daca presupun (intr-un experiment imaginar) ca la un moment dat (t=0) si intr-un anume loc (x=0) de pe Pamant, dintr-o sursa O este lansat un semnal luminos M (un foton emis de o sursa laser, de exemplu), atunci traiectoria descrisa de semnalul M o pot privi atat ca o axa spatiala (in acest caz punctele traiectoriei le consider locuri ale spatiului unidimensional), cat si ca o axa temporala (in acest caz punctele traiectoriei le consider momente ale timpului). Cu alte cuvinte, traiectoria descrisa de semnalul M o asimilez cu o semidreapta OM (Fig.1) pe care am definit doua sisteme carteziene de coordonate cu originea in punctul O, unul pentru spatiu, in acest caz punctul unitate fiind notat cu A, si unul pentru timp, in acest caz punctul unitate fiind notat cu B. In primul caz, unitatea de masura pentru spatiu (kilometrul) este reprezentata de intervalul de spatiu (segmentul) OA, iar in cazul al doilea, unitatea de masura pentru timp (secunda) este reprezentata de intervalul de timp (segmentul) OB. Conform (1), in raport cu originea O, semnalul M se va afla la o distanta spatiala de x km in momentul t, respectiv la o distanta temporala de t secunde in locul x. Din nou, daca presupun ca universul include timpul, atunci traiectoria semnalului M este o "curba spatio-temporala", deoarece in acest caz fiecare punct al traiectoriei se afla in alt loc-moment.

Pot explica notiunile de loc si moment prin intermediul aceleia de punct (obiect) material. Si anume, voi spune despre un punct material ca exista, daca el exista in spatiu si in timp. Cu alte cuvinte, eu consider ca existenta este o caracteristica duala a punctului material prin care acesta se manifesta atat in spatiu, cat si in timp. Modul cum se manifesta un punct material in spatiu il numesc loc si spun ca punctul material se afla (exista) intr-un loc din spatiu, iar modul cum se manifesta un punct material in timp il numesc moment si spun ca punctul material se afla (exista) intr-un moment de timp. Asadar, voi defini locul ca o manifestare (efectiva sau posibila) a existentei unui punct material in spatiu, iar momentul ca o manifestere (efectiva sau posibila) a existentei unui punct material in timp. Pentru mai multe precizari in ce priveste semnificatia notiunilor de loc si moment, in prealabil este necesar sa prezint relatiile (2).

Punctul (geometric) este o notiune primara – ca si dreapta, planul etc. Daca S este o multime de puncte, atunci sistemul cartezian de coordonate este o bijectie f:S–>R cu proprietatea f(O)=O, f(A)=1, unde O si A sunt doua puncte din S fixate arbitrar. Numerele p=f(P), q=f(Q) se numesc coordonatele punctelor P, Q in sistemul de coordonate f. Distanta este o aplicatie d:SxS–>R – pe o dreapta, distanta dintre punctele P si Q este data de numarul d(PQ)=|p – q|, intr-un sistem cartezian din plan, distanta se calculeaza cu teorema lui Piatagora etc.


atanasu

In fine reusesc sa-ti inteleg un mesaj cap-coada cu o singura observatie: Propozitia: "Aici se constata o desebire de interpretare, deoarece daca universul il consider inclus in timp, atunci ceasurile (aflate pe Pamant si in Soare, sau in buzunarul meu si al interlocutorului meu) sunt sincronizate si momentul prezent este acelasi, nu mai depinde de loc (in TRR, timpul difera de la un ceas la altul doar daca ceasurile respective apartin unor sisteme de referinta diferite, adica sunt in miscare unul fata de altul)." recunosc ca nu o inteleg. Daa tie iti este clara poatereusesti sa o detaliezi ca sa devina maxim de inteligibila(desigur ca pentru mine)

ilasus

#48
Citat din: atanasu din Mai 24, 2018, 12:07:20 PM
In fine reusesc sa-ti inteleg un mesaj cap-coada

Felicitari pentru perseverenta. Eu daca nu inteleg, nu mai insist.

Citat
cu o singura observatie: Propozitia: "Aici se constata o desebire de interpretare, deoarece daca universul il consider inclus in timp, atunci ceasurile (aflate pe Pamant si in Soare, sau in buzunarul meu si al interlocutorului meu) sunt sincronizate si momentul prezent este acelasi, nu mai depinde de loc (in TRR, timpul difera de la un ceas la altul doar daca ceasurile respective apartin unor sisteme de referinta diferite, adica sunt in miscare unul fata de altul)." recunosc ca nu o inteleg. Daa tie iti este clara poatereusesti sa o detaliezi ca sa devina maxim de inteligibila(desigur ca pentru mine)

Intr-adevar, cand vorbim de TR, pana si sensul cuvintelor pare influientat de subiect, adica pare mai relativ – si mai departat de maxim (uneori chiar si de minim) de inteligibil – ca de obicei.

Initial, Einstein nu a fost de acord cu interpretarea cvadridimensionala a lui Minkowski in ce priveste TRR. Einstein considera ca fenomenele observate experimental, cum ar fi contractia lungimilor sau dilatarea timpului, au legatura doar cu deplasarea sistemelor inertiale unul fata de altul. De exemplu, lungimea unei bare aflata in miscare apare contractata intr-un sistem de referinta in repaus, contractia lungimii (contractia Lorentz) depinzand de viteza cu care se deplaseaza aceasta bara. Insa masurarea lungimii unei bare aflata in miscare, de catre un observator aflat intr-un sistem de referinta in repaus, este o operatie mai complicata, deoarece in prealabil observatorul trebuie sa gaseasca in sistemul sau doua puncte care sa corespunda simultan capetelor barei aflata in miscare. Pentru determinarea evenimentelor simultane, Einstein utilizeaza metoda ceasurilor sincronizate: daca doua raze de lumina pleaca simultan din mijlocul distantei dintre doua ceasuri si ajung la ele cand arata aceeasi indicatie, atunci cele doua ceasuri sunt sincronizate. In felul acesta, intr-un sistem inertial se pot determina precis evenimentele simultane si deci masura lungimea unei bare aflata in miscare. Pe de alta parte, evenimentele simultane din sistemul in repaus apar succesive in sistemul aflat in miscare de translatie, iar pentru observatorul din sistemul fix, ceasul din sistemul mobil intarzie, adica isi incetineste mersul (timpul din sistemul mobil se "dilata") proportional cu factorul Lorentz.

Cum se constata, toate fenomenele mai sus prezentate – contractia lungimilor, dilatarea timpului, simultaneitatea evenimentelor –, in acceptia lui Einstein sunt legate de deplasarea unui sistem inertial in raport cu un altul considerat in repaus. Minkowski vine insa cu un alt punct de vedere, el considerand ca toate aceste fenomene au legatura cu metrica spatiului. In spatiul la care se refera Minkowski, unui punct (eveniment) i se asociaza patru coordonate (x0,x1,x2,x3) avand dimensiunea de lungime, cea de a patra coordonata fiind legata de timp prin relatia x0=ct.

Ulterior, Einstein abordeaza si el punctul de vedere al lui Minkowski. De fapt, Einstein si-a dat seama ca reprezentarea universului ca un spatiu cu trei dimensiuni, care traverseaza timpul moment cu moment, nu corespunde realitatii, deci universul trebuie privit ca un volum care include timpul (trecut, prezent si viitor), nu ca unul inclus in timp, in care momentul prezent este unul si acelasi oriunde in univers.

In textul citat ma refer la niste exemple de evenimente – si nu de multimi de evenimente – pentru a pune in evidenta modul cum cred eu ca ar trebui inteleasa aceasta notiune. Mai exact, eu consider ca un obiect material, alcatuit dintr-o multime de puncte materiale, asadar dintr-o multime de locuri si momente distncte, poate fi privit si ca un singur punct material, deci ca un loc-moment. Adica, zic eu, Soarele poate fi privit ca un punct material atat in spatiu, caz in care existenta spatiala a Soarelui o identific cu un loc din spatiu, cat si in timp, caz in care existenta temporala a Soarelui o identific cu un moment de timp. Si mi se pare logic acest rationament, deoarece Soarele se deplaseaza, asemenea unui punct material, nu doar in spatiu, dintr-un loc in altul, ci si in timp, dintr-un moment in altul. Mai sunt multe de spus, insa trebuie sa ne mai punem si intrebari, iar una dintre acestea ar fi si urmatoarea: ceasurile din univers chiar (nu) pot fi sincronizate prin metoda lui Einstein, asa incat momentul prezent sa fie acelasi in tot universul? Tu ce crezi?


atanasu

#49
Ce inseamna ca momentul prezent sa fie acelasi in tot universul?
Este evicdent ca daca am socoti timpul de la facerea lumii adica de la Big Bang si sa zicem ca acum aici s-au scurs 13 miliarde de ani ceasul meu va fi fost pus sa arate momentul de 13 mlrd de ani si in in orice loc din Univers unde s-ar afla instrumente de masurat timpul siar fi acelasi model al BB cu acelasi rezultat toate ceasurile ar fi sincone cu cel de aici desigur ca eu aici pe pamant as admira privelistea pe care o avea alfa centaurii acum 4 ani samd. La fel cel de acolo ma va vedea pe mine de acum 4 ani dar si unul si altul stim asta si nu avem ce face caci alta informatie decat transmisa prin lumina(unde electromagnetice ) deocamdata  cunoastem. Dar sincronizarea ceasurilor este o chestie de conventie si odata stabiita comunicarea o putem realiza. ce-ti spun acum intra in claica mecanica newtoniana dar are la baza constanta vitezei luminii si imposibilitatea depasirii ei de nici-o alta miscare.

PS.De fapt acest raspuns este mai propriu tangentei existente la aceasta tema. 

ilasus

#50
Citat din: atanasu din Mai 27, 2018, 10:13:35 AM
PS.De fapt acest raspuns este mai propriu tangentei existente la aceasta tema.

Nu am gasit tangenta la care te referi.

In TRR, Einstein a imaginat un procedeu teoretic de sincronizare a ceasurilor, doua cate doua, incat toate ceasurile aflate in repaus in raport cu un SRI sa arate aceeasi ora. Daca, de exemplu, acest SRI are originea intr-un laborator de pe Pamant in care timpul este masurat cu un ceas atomic, atunci ora exacta oriunde in univers, in orice loc din spatiu, va fi cea indicata de ceasul atomic din originea SRI? Din comentariul tau inteleg ca raspunsul la aceasta intrebare este afirmativ. Am inteles corect?

atanasu

Treaba lui Einstein. Eu le sicronizez pe toate peste tot in raport de momentul initial de aparitie al uUniversului care trebuie sa fie peste tot acelas si desigur ca o sa folosesc si eu tot ceasuri atomice sau cele mai precise posibil.  :)

ilasus

#52
Citat din: atanasu din Mai 27, 2018, 07:20:05 PM
Treaba lui Einstein. Eu le sicronizez pe toate peste tot in raport de momentul initial de aparitie al uUniversului care trebuie sa fie peste tot acelas si desigur ca o sa folosesc si eu tot ceasuri atomice sau cele mai precise posibil.  :)

Pai asta e momentul "prezent" in tot universul, momentul 13,8 miliarde ani, de ce mai intrebi ce inseamna? Inseamna "acum" si este momentul indicat de ceasul atomic asociat sistemului de referinta cu originea in laboratorul de pe Pamant, cat si de toate ceasurile din univers sincronizate cu ceasul atomic respectiv - aflate in repaus in sistemul de referinta cu originea in laboratorul de pe Pamant.


ilasus

Citat din: atanasu din Mai 27, 2018, 10:13:35 AM
Este evicdent ca daca am socoti timpul de la facerea lumii adica de la Big Bang si sa zicem ca acum aici s-au scurs 13 miliarde de ani ceasul meu va fi fost pus sa arate momentul de 13 mlrd de ani si in in orice loc din Univers unde s-ar afla instrumente de masurat timpul siar fi acelasi model al BB cu acelasi rezultat toate ceasurile ar fi sincone cu cel de aici desigur ca eu aici pe pamant as admira privelistea pe care o avea alfa centaurii acum 4 ani samd. La fel cel de acolo ma va vedea pe mine de acum 4 ani dar si unul si altul stim asta si nu avem ce face caci alta informatie decat transmisa prin lumina(unde electromagnetice ) deocamdata  cunoastem.

Asta spun si eu prin intermediul relatiilor (1),
                                                  (1)     x  =  c t,   t  =  (1/c) x
ca intre orice doua puncte materiale O si M (care reprezenta doua orase, doua planete s.a.) exista atat o distanta spatiala, cat si o distanta temporala – aceasta din urma chiar exista si "nu avem ce face", cum bine zici. Daca unitatile pentru spatiu si timp sunt kilometrul (km) si secunda (s), atunci pot rescrie egalitatle (1) sub forma:
                                                      x(km)  =  c(km) t,   t(s)  =  (1/c)(s) x
iar daca notez (km1)=c(km) si (s1)=(1/c)(s), atunci rezulta:
                                                       x(km)  =  t(km1),  t(s)  =  x(s1)
si egalitatile din (1) pot fi privite ca simple identitati obtinute prin schimbarea unitatilor de masura. Deoarece am evidentiat in mod distinct distanta spatiala si distanta temporala dintre punctele O si M, este evident ca aceastea nu au nimic in comun. Adica, daca ma refer la distanta spatiala dintre punctele O si M, atunci ma refer la o miscare doar in spatiu (nu si in timp) pentru a efectua o eventuala masurare folosind o unitate etalon de spatiu, iar daca ma refer la distanta temporala dintre punctele O si M, atunci ma refer la o miscare doar in timp (nu si in spatiu) pentru a efectua o eventuala masurare folosind o unitate etalon de timp. Distanta spatiala x(km) si distanta temporala t(s) au, totusi, ceva in comun: este vorba de momentul t si respectiv de locul x in care acestea sunt fixate.

atanasu

Ma bucur ca consideri ca spui si tu cam ce spun si eu dar eu  nu inteleg ce spui mai sus si nu ma pot pronunta. Dar mai intai te intreb: cine este x, cine este c si cine este t. Pare ca x este o distanta masurata in km , c o alta masurata tot in km si t o durata masurata in secunde. Nu pot merge mai departe pana nu precizezi acestea.

ilasus

Citat din: atanasu din Iunie 07, 2018, 05:32:26 PM
Ma bucur ca consideri ca spui si tu cam ce spun si eu dar eu  nu inteleg ce spui mai sus si nu ma pot pronunta. Dar mai intai te intreb: cine este x, cine este c si cine este t. Pare ca x este o distanta masurata in km , c o alta masurata tot in km si t o durata masurata in secunde. Nu pot merge mai departe pana nu precizezi acestea.

Scuze, am uitat sa-ti prezint crono~metrul. Acesta este un "instrument" de masura pentru spatiu si timp descoperit de mine (in natura) si care are o functie dubla, de cronometru (instrument ce masoara timpul), cat si de odometru (instrument ce masoara distanta). Crono~metrul se identifica cu traiectoria – linia dreapta – descrisa de deplasarea unui semnal luminos (foton) M in raport cu o sursa O. Am reprezentat un astfel de crono~metru in Fig.2 (see attached).

Prin intermediul crono~metrului pot sa indic coordonatele de spatiu si de timp ale oricarui punct. De exemplu, daca punctele la care ma refer sunt O, A, B, O' si M de pe crono~metru, acestora li se asociaza coordonatele (0,0), (1,1/c), (c,1),(x1,t1) si respectiv (x,t) – ai remarcat ca intre paranteze sunt reprezentate mai intai coordonatele de spatiu si apoi cele de timp.

Totodata, prin intermediul crono~metrului pot sa indic distantele spatiale (intervalele de spatiu) si/sau distantele temporale (intervalele de timp) dintre orice doua puncte. De exemplu, daca unitatile de masura pentru spatiu si timp alese sunt kilometrul (km) si respective secunda (s), atunci intre punctele O si A exista 1km si respectiv (1/c)s (aproximativ 3,3 microsecunde), intre punctele O si B exista ckm (aproximativ 300000km) si respectiv 1s, intre punctele O si O' exista x1km si respectiv t1s etc.

Daca insa ma refer la doua puncte care nu apartin crono~metrului, de exemplu acestea sunt fixate in doua orase cum ar fi Bucuresti si Constanta, atunci voi "aseza" crono~metrul cu originea O in punctul din Bucuresti si cu extremitatea M in punctul din Constanta si voi "citi" direct pe crono~metru distanta spatiala x si respectiv distanta temporala t dintre cele doua puncte.

Acum poti merge mai departe?


atanasu

Nu mi-ai raspuns complet : Cine este c?

ilasus

Citat din: atanasu din Iunie 08, 2018, 04:21:06 PM
Nu mi-ai raspuns complet : Cine este c?
Distanta parcursa de lumina (aproximativ 300000km) intr-o secunda.

atanasu

Deci c= 300000 km/sec si nu 300000km, adica o viteza si nu o distanta si daca este asa si numai sa relatia (1) este corecta si omogena dimensional desigur x fiind o distanta in km  si nu c care este o viteza, iat t este un interval de timp in secunde.
Daca este asa atunci pot merge mai departe.
PS> Orice viteza definita ca valoarea distantei intr-o unitate de timp este o distanta dar impartita la acea unitate de timp adica dimensional fiind L/T sau L*T^-1

ilasus

#59
Citat din: atanasu din Iunie 08, 2018, 09:40:19 PM
Deci c= 300000 km/sec si nu 300000km, adica o viteza si nu o distanta si daca este asa si numai sa relatia (1) este corecta si omogena dimensional desigur x fiind o distanta in km  si nu c care este o viteza, iat t este un interval de timp in secunde.
Daca este asa atunci pot merge mai departe.
PS> Orice viteza definita ca valoarea distantei intr-o unitate de timp este o distanta dar impartita la acea unitate de timp adica dimensional fiind L/T sau L*T^-1
Eu nu m-am referit la viteza luminii, ci la valoarea numerica a acesteia. Insa ai dreptate, utilizarea literei c este neinspirata. Deci in continuare, pentru a evita eventuale confuzii, in crono~metrul prezentat in postul precedent voi inlocui litera c cu litera u, unde u=299.792.458, adica u este un numar avand valoarea indicata. Ca urmare a acestei modificari, crono~metrul la care ma voi referi in continuare arata ca in Fig.2*. Insa modificarea facuta (inlocuirea literei c cu litera u), desi elimina posibilitatea unor confuzi, nu afecteaza ideile care stau la baza crono~metrului si nu simplifica intelegerea acestuia. Deci eu am facut modificarea respectiva in ipoteza ca am eliminat un impediment care obtureaza intelegerea unor idei si, in speranta ca nu mai exista si alte asemenea impedimente, astept un punct de vedere (daca il ai).

In ce priveste relatiile (1), iti amintesc ca acestea au fost prezentate ca urmare expresiei tale "nu avem ce face", cu care eu sunt de acord daca ne referim la existenta distantei temporale de 4 ani dintre Pamant si AlfaCentauri din exemplul tau. Deci un prim punct de vedere necesar sa il ai conturat este cel referitor la natura intervalului dintre doua puncte sau obiecte materiale. Mai exact, daca ma refer la exemplul mentionat de tine, este necesar sa precizezi daca intervalul dintre Pamant si AlfaCentauri este un interval de spatiu, un interval de timp, sau ambele.

Conform punctului meu de vedere, este corecta cea de a treia varianta: intre Pamant si AlfaCentauri exista atat un interval de spatiu (o distanta spatiala), cat si un interval de timp (o distanta temporala), asadar exista un interval spatiu~timp – il numesc "interval spatiu~timp", si nu "interval spatiu-timp", deoarece componentele sale, respectiv distanta spatiala si distanta temporala, sunt indicate de crono~metru (acesta e unul dintre motive, cel de-al doilea avand legatura cu propunerea lui Electron sa utilizez notatii diferite de cele consacrate).