Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Poezii care sa imbete sufletul.

Creat de sumalan dorin, Iulie 09, 2016, 03:02:25 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

sumalan dorin


Salutari


M-am tot intrebat :oare oamenilor de stiinta le plac poeziile?Oare cercetatorii cand se lovesc de diverse provocari ,cum isi alinta sufletul?Stiu ca acest forum este dedicat pt stiinta si tehnologie,totusi arta este la fel de misterioasa ca si stiinta.

In speranta ca ,cineva este interesat de acest topic si vrea sa raspunda cu vre-o poezie preferata ori de ce nu,creatie propie,ii multumesc anticipat.


Una dintre poezii care imi place este :

La steaua

La steaua care-a rasarit
E-o cale-atât de lunga,
Ca mii de ani i-au trebuit
Luminii sa ne-ajunga.



Poate de mult s-a stins în drum
În departari albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.

   


Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie;
Era pe când nu s-a zarit,
Azi o vedem, si nu e.



Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adânca,
Lumina stinsului amor
Ne urmareste înca.

Mihai Eminescu.

sumalan dorin


   

Ion Barbu

Riga Crypto si Lapona Enigel

Menestrel trist, mai aburit
Ca vinul vechi ciocnit la nuntă,
De cuscrul mare dăruit
Cu pungi, panglici, beteli cu funtă,

Mult îndărătnic menestrel,
Un cântec larg tot mai încearcă,
Zi-mi de lapona Enigel
Şi Crypto, regele-ciupearcă!

- Nuntaş fruntaş!
Ospăţul tău limba mi-a fript-o,
Dar, cântecul, tot zice-l-aş,
Cu Enigel şi riga Crypto.

- Zi-l menestrel!
Cu foc l-ai zis acum o vară;
Azi zi-mi-l strâns, încetinel,
La spartul nunţii, în cămară.

*

Des cercetat de pădureţi
În pat de râu şi-n humă unsă,
Împărăţea peste bureţi
Crai Crypto, inimă ascunsă,

La vecinic tron, de rouă parcă!
Dar printre ei bârfeau bureţii
De-o vrăjitoare mânătarcă,
De la fântâna tinereţii.

Şi răi ghioci şi toporaşi
Din gropi ieşeau să-l ocărască,
Sterp îl făceau şi nărăvaş,
Că nu voia să înflorească.

În ţări de gheaţă urgisită,
Pe-acelaşi timp trăia cu el,
Laponă mică, liniştită,
Cu piei, pre nume Enigel.

De la iernat, la păşunat,
În noul an, să-şi ducă renii,
Prin aer ud, tot mai la sud,
Ea poposi pe muşchiul crud
La Crypto, mirele poienii.

Pe trei covoare de răcoare
Lin adormi, torcând verdeaţă:
Când lângă sân, un rigă spân,
Cu eunucul lui bătrân,
Veni s-o-mbie, cu dulceaţă:

- Enigel, Enigel,
Ţi-am adus dulceaţă, iacă.
Uite fragi, ţie dragi,
Ia-i şi toarnă-i în puiacă.

- Rigă spân, de la sân,
Mulţumesc Dumitale.
Eu mă duc să culeg
Fragii fragezi, mai la vale.

-Enigel, Enigel,
Scade noaptea, ies lumine,
Dacă pleci să culegi,
Începi, rogu-te, cu mine.

-Te-aş culege, rigă blând...
Zorile încep să joace
Şi eşti umed şi plăpând:
Teamă mi-e, te frângi curând,
Lasă. - Aşteaptă de te coace.

-Să mă coc, Enigel,
Mult aş vrea, dar vezi, de soare,
Visuri sute, de măcel,
Mă despart. E roşu, mare,
Pete are fel de fel;
Lasă-l, uită-l, Enigel,
În somn fraged şi răcoare.

- Rigă Crypto, rigă Crypto,
Ca o lamă de blestem
Vorba-n inimă-ai înfipt-o!
Eu de umbră mult mă tem,

Că dacă-n iarnă sunt făcută,
Şi ursul alb mi-e vărul drept,
Din umbra deasă, desfăcută,
Mă-nchin la soarele-nţelept.

La lămpi de gheaţă, supt zăpezi,
Tot polul meu un vis visează.
Greu taler scump cu margini verzi
De aur, visu-i cercetează.

Mă-nchin la soarele-nţelept,
Că sufletu-i fântână-n piept,
Şi roata albă mi-e stăpână,
Ce zace-n sufletul-fântână.

La soare, roata se măreşte;
La umbră, numai carnea creşte
Şi somn e carnea, se dezumflă,
Dar vânt şi umbră iar o umflă...

Frumos vorbi şi subţirel
Lapona dreaptă, Enigel,
Dar timpul, vezi, nu adăsta,
Iar soarele acuma sta
Svârlit în sus, ca un inel.

- Plângi, preacuminte Enigel!
Lui Crypto, regele-ciupearcă.
Lumina iute cum să-i placă?
El se desface uşurel
De Enigel,
De partea umbrei moi, să treacă...

Dar soarele, aprins inel,
Se oglindi adânc în el;
De zece ori, fără sfială,
Se oglindi în pielea-i cheală.

Şi sucul dulce înăcreşte!
Ascunsa-i inimă plesneşte,
Spre zece vii peceţi de semn,
Venin şi roşu untdelemn
Mustesc din funduri de blestem;

Că-i greu mult soare să îndure
Ciupearcă crudă de pădure,
Că sufletul nu e fântână
Decât la om, fiară bătrână,
Iar la făptură mai firavă
Pahar e gândul, cu otravă,

Ca la nebunul rigă Crypto,
Ce focul inima i-a fript-o,
De a rămas să rătăcească
Cu altă faţă, mai crăiască:

Cu Laurul-Balaurul,
Să toarne-n lume aurul,
Să-l toace, gol la drum să iasă,
Cu măsălariţa-mireasă,
Să-i ţie de împărăteasă.

sumalan dorin



Miezul iernii

În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!
Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit,
Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare
Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare.

Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios
Ca înaltele coloane unui templu maiestos,
Şi pe ele se aşează bolta cerului senină,
Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină.

O! tablou măreţ, fantastic!... Mii de stele argintii
În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii.
Munţii sunt a lui altare, codrii - organe sonoare
Unde crivătul pătrunde, scotând note-ngrozitoare.

Totul e în neclintire, fără viaţă, fără glas;
Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă - nici un pas;
Dar ce văd?... în raza lunii o fantasmă se arată...
E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată!


Vasile Alecsandri.

sumalan dorin

   
Zdreanţă


L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă,
Cel cu ochii de faianţă?
E un câine zdrenţuros
De flocos, dar e frumos.
Parcă-i strâns din petice,
Ca să-l tot împiedice,
Ferfeniţele-i atârnă
Şi pe ochi, pe nara cârnă,
Şi se-ncurcă şi descurcă,
Parcă-i scos din calţi pe furcă.
Are însă o ureche
De pungaş fără pareche.
Dă târcoale la coteţ,
Ciufulit şi-aşa lăieţ,
Aşteptând un ceas şi două
O găină să se ouă,
Care cântă cotcodace,
Proaspăt oul când şi-l face.
De când e-n gospodărie
Multe a-nvăţat şi ştie,
Şi, pe brânci, târâş, grăbiş,
Se strecoară pe furiş.
Pune laba, ia cu botul
Şi-nghite oul cu totul.

- "Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina. - "L-a mâncat!"
"Stai niţel, că te dezvăţ
Fără mătură şi băţ.
Te învaţă mama minte."
Şi i-a dat un ou fierbinte.
Dar decum l-a îmbucat,
Zdreanţă l-a şi lepădat
Şi-a-njurat cu un lătrat.

Când se uita la găină,
Cu culcuşul lui, vecină,
Zice Zdreanţă-n gândul lui
"S-a făcut a dracului!"

Tudor Arghezi.

sumalan dorin


Testament literar

Urmaşilor mei Văcăreşti!
Las vouă moştenire:
Creşterea limbei româneşti
Ş-a patriei cinstire.


Ienăchiţă Văcărescu


sumalan dorin


Prima intalnire cu Mos Craciun

Mădălina-i aşa mică!
Este la grupa pitică.
Are doar un anişor.
Şi deodată în pridvor
Vine,vine Moş Crăciun.
Nici n-am apucat să-i spun.

Ea, mirată,îl priveşte.
Moşul tandru îi zâmbeşte.
Parcă-l ştie, parcă nu,
Parcă ar fi bunicu’!

Dar ce barbă lungă are!
Şi cojocul din spinare…
Dar de ce să aibă sac?
Toate gândurile-i tac
Şi se face şi mai mică
În braţele de bunică.

Însă Moşu,bată-l vina,
O ştie pe Mădălina.
Îi întinde-o păpuşică,
Îi ofer-o bombonică,
Sus în braţe o ridică:
“Tâta mare, tâta mare”!
Fata-i dă o sărutare
Aşa-n fugă,pe mustaţă,
Că şi bunul o răsfaţă
Tot aşa. Iar la plecare
Îi mai dă şi-o-mbrăţişare.

Cornelia Turlea-Chifu

ariel55

CitatCatelus cu parul cret

Catelus cu parul cret,
Fura rata din cotet.
El se jura ca nu fura
Si l-am prins cu rata-n gura
Si cu ou-n buzunar,
Hai la Sfatul Popular.
Nu ma duc c-am fost o data
Si am cazut cu nasu'-n balta.

Asta te imbata de tot.
Lipsa umorului , pentru un om de stiinta este un dezastru personal!

sumalan dorin





Ultima oră - Ion Minulescu

lui Horia Furtună

La Circ...
Un accident banal –
Un acrobat,
Un salt mortal
Şi...
Acrobatul nu s-a mai sculat...

Alămurile din orchestră au tăcut,
Iar clovnii din arenă au ţipat...
Dar publicul din staluri n-a crezut
Că poate fi şi-un accident adevărat
Şi-a fluierat...
Zadarnic –
Mortul n-a mai înviat...

Păcat de el!...
Era un tânăr acrobat frumos,
Cu corpul tatuat de sus şi până jos,
De care publicul se minuna,
Când îl vedea-ndoit ca un inel,
Sau când pe bara fixă se-nvârtea
Ca o morişcă de cafea
Cu balerina lângă el!...

Dar balerina nu-l iubea!...

Povestea lui?
Hm!...
Povestea mea –
A mea,
A ta
Şi-a altora!...

Acelaşi accident de circ, banal...
O zi relâche,
Şi-apoi, la fel,
Cu-aceeaşi balerină lângă el,
Alt acrobat...
Alt salt mortal!...

sumalan dorin


Nu sunt ce par a fi-Ion Minulescu

Nu sunt ce par a fi -
Nu sunt
Nimic din ce-aş fi vrut să fiu!...
Dar fiindcă m-am născut fără să ştiu,
Sau prea curând,
Sau poate prea târziu...
M-am resemnat, ca orice bun creştin,
Şi n-am rămas decât... Cel care sunt!...

Sunt cel din urmă strop de vin
Din rustica ulcică de pământ
Pe care l-au sorbit pe rând
Cinci generaţii de olteni -
Cei mai de seamă podgoreni,
Dintre moşneni
Şi orăşeni -
Strămoşii mei, care-au murit cântând:
"Oltule... râu blestemat...
Ce vii aşa turburat"...
Dar Oltul i-a plătit la fel
Cum l-au cântat şi ei pe el...
Şi cum - mi-e martor Dumnezeu -
Astăzi, nu-l mai cânt decât eu!...

Pe mine, însă -
Ce păcat
Că vinul vechi, de Drăgăşani,
M-a întinerit cu trei sute de ani,
Când fetele din Slatina
Cu ochii mari cât strachina,
De câte ori le-am sărutat,
M-au blestemat
Să-mi pierd cu minţile
Şi datina,
Să nu mai fiu cel care sunt
Cu-adevărat,
Şi ca să fiu pe placul lor,
Să le sărut doar la... culesul viilor,
În zvonul glumelor zvârlite-n vânt
Pe care Oltul, când le prinde -
Oricât ar fi de turbure -
Se limpezeşte
Şi se-ntinde
Cu ele până-n Dunăre!...

La fel şi eu, ca orice bun creştin,
Pe malul Oltului, cândva,
Mă voi întinde tot aşa,
Când cel din urmă strop de vin
Îl voi sorbi tot din ulcica mea,
Nu din paharul de argint, al altuia -
Pahar străin!...
Şi-abia atunci voi fi cu-adevărat
Cel care-am fost -
Un nou crucificat -
În vecii vecilor... Amin!...

sumalan dorin


" Eu nu voi fi un loc,
  Nici apa care zace,
  Caci m-am nascut din foc
  Si-n foc ma voi intoarce.

  Si voi privi din Cer,
  Cu ochiul meu cuminte,
  Blestemele ce pier
  Sub raza mea fierbinte.

Dureri si amagiri
Trainte-n lumea voastra
Vor fi doar amintiri,
Sub steaua mea albastra.

Voi veti primi noroc
Din Crestele Carunte,
Din sacrul vostru foc
Ascuns in Sfantul Munte"

Pavel Corutz.

valangjed

Din nefericire, poeziile lu Pavel Corut sunt bazate pe un nationalism extremist.Pentru cineva care nu i-a citit cartile pot parea frumoase, pentru mine sunt doar "cireasa de pe tort"a extremismului sau nationalist.
Filosofia este abuzarea sistematica de un limbaj creat anume cu acest scop.

sumalan dorin


Gerul - Vasile Alecsandri


Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jelire
Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire;
El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zori
C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori.

Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte
Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte,
El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat,
Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat.

Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri,
Pune streşinilor casei o ghirlandă de cristaluri,
Iar pe fete de copile înfloreşte trandafiri,
Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri.

Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare
Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scotând aburi lungi pe nare.
O! tu, gerule năprasnic, vin', îndeasnnă calul meu
Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu!


atanasu

Valangjed ,
Am auzit de ofiterul de CI, Pavel Corutz devenit dupa 1989 scriitor. Cred ca scrie romane de aventuri.Vad ca este si poet.  Dar nu vad ce anume este nationalism exacerbat sau extremist in aceasta poezie care reflecta mai degraba o stare de spirit egocentrica decat una patriotica in mos special. Un fel de replica la Luceafarul lui Eminescu.
Asa dar care este problema cu aceasta poezie? Ca doar nu poza lui Corutz a postat-o Sumi.
Oricum daca Corutz este sau are o stea albastra, cu ce poate sa deranjeze asemenea metafore.
A spus el undeva Romania uber alles sau Romania first? Daca a spus-o si nu doar demagogic, adica chiar o crede, bravo lui. Daca ar crede mai multi astfel poate ca am fi in alt punct pe scara.  :)


atanasu

Sumi , ultimul vesrs din poezia lui Alecsandri in locul sau il scriam:

  Să mă poarte ca săgeata unde  ştie el, şi....
                                                   Stiu si eu!

valangjed

"Sunt ivar catre celalalt taram
Cu trupul meu va voi deschide cale
In urma voastra, eu am sa raman
O seara albastra intr-o blanda vale."
Pavel Corutz

@atanasu Pavel Corutz are mai multe "serii" de carti.Una dintre ele este seria "Octogonul".Cartile din aceasta serie, cred ca sunt peste 100, sunt compuse din doua parti.Prima parte este o fictiune(recunoscuta de autor) in care o grupa de spioni romani dejoaca planurile "bubulilor" sau (mai nou) "ocultei mondiale" iar in partea a doua, domnul Corutz isi exprima ideile nationaliste(dacii au fost primul popor de pe pamant, secuii se trag din daci si sciti, "dovezi" ale existentei oamenilor de acum 500 de milioane de ani, etc.).Domnul Pavel Corutz se contrazice singur.In primele cca. 40 de carti(nu le-am citit pe toate) "merge" pe ideea ca Iisus a fost roman(dac) apoi se intoarce impotriva religiilor abrahamice si devine un fel de agnostic pentru care Iisus este doar un Jeshua nascut "din flori" care nu are nicio treaba cu divinitatea.Pentru mine, asta se numeste ipocrizie.Poate gresesc!Multe poezii(recunosc! poeziile au rima, ritm, epitete, metafore, hiperbole si cam tot ce e necesar unei "versificatii" pentru a se numi poezie) sunt incluse, la "momentul" oportun manipularii, in cartile sale.

Are domnul Corutz si volume de poezii, mai are o serie de SF-uri despre cum au ajuns oamenii pe Pamant, o serie numita "Succesul" in care domnia sa "ne explica" cumsa "dezvoltam" o afacere profitabila(chestii de bun-simt pe care le cunosc 90% dintre cei capabili sa faca un ban cinstit).

Referitor la poezia postata de Sumi am o intrebare:La ce munte se refera domnul Corutz in ultimul vers?

Daca toate acestea ar ramane la stadiul "Suntem o natiune asemenea altor natiuni are si "verzituri" si "uscaturi" ar fi bine dar cand incerci sa "imprimi" ideea ca noi suntem "buricul pamantului" fara argumente concrete(stiintifice) ... imi pare rau!Nu pot accepta "Magister dixit!"

P.S.Imi plac atat muntii cat si "serile albastre".
Filosofia este abuzarea sistematica de un limbaj creat anume cu acest scop.